Articole principale
Anda Culișir: „Sistemul efectiv nu este pregătit pentru începerea școlii în plină pandemie, iar sentimentul e de lipsă de asumare”
30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta. Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând. Profesorii s-au t
Citește mai mult >>
Cu cărțile pe masă. Criza a radiografiat ADN-ul educației românești
De 30 de ani încercăm să reformăm educația, dar reușim doar să o politizăm. Pandemia a stricat cumva jocurile de până acum. Din martie, spațiul public e inundat de opinii exprimate cu mare ardoare și convingere. Voi împărtăși însă experiențele mele ca părinte care a trecut cu copiii prin două sisteme de educație diferite, cel românesc și cel britanic, și despre proiectele de educație în care sunt implicată: Oxford for Romania, o școala de vară pentru liceeni din România care nu au avut parte de oportunități internaționale din cauza situației materiale modeste, Romanian Science Festival, primul festival de științe din România în care sunt implicați peste 50 de cercetători români din diaspora academică, sau campania O floare de colț pentru un prânz cald care strânge fonduri pentru a oferi o masă caldă copiilor defavorizați social. Prin aceste proiecte am intrat în contact cu elevi de diferite competențe și din diferite medii sociale. Am încercat să înțeleg două lucruri: ce reprezintă șco
Citește mai mult >>
Oana Moraru: „Speranța mea e că virusul va reforma sistemul”
Ca să poți da coerență organizării școlii în timp de pandemie – dincolo de neputințele obiective ale infrastructurii și de proverbiala anchilozare națională a liniilor de decizie – trebuie să pornești de la câteva idei pe care știința le-a notat despre modul de contagiune a acestui virus. Pentru a construi o schemă de reducere a riscului, pornești de la probabilități. Pe scurt, distanța de peste 1 metru, spălatul des al mâinilor, purtarea măștii și aerisirea spațiilor școlare ar trebui să reducă mult probabilitatea de îmbolnăvire, atunci când, de pildă, un copil bolnav sau mai mulți – asimptomatici – își desfășoară orele împreună. Vorbim doar despre asimptomatici, pentru că presupunem că școlile, după familii, fac triajul la sosire. Când oamenii se simt – chiar și la nivel subconștient – atât de părtași la disfuncționalitatea sistemului, ceea ce rămâne de făcut și exprimat este frica, furia și învinovățirea cuiva. De aici, inacțiune, letargie, stridența celor care știu să țipe mai tare
Citește mai mult >>
Bianca Mereuță: „Au trecut 6 luni de incertitudini și de școală făcută după posibilități. Ce urmează?”
30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta. Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând. Profesorii s-au t
Citește mai mult >>
O companie din Cluj digitalizează aeroporturile din întreaga lume: AirportLabs
Dacă v-ați întrebat vreodată, în calitate de pasageri, care sunt motivele pentru care în unele aeroporturi din lume operațiunile de la sol se desfășoară fără cusur, iar în altele nu, răspunsul are același numitor comun: orașul Cluj-Napoca. O companie fondată aici în 2015 a contribuit în ultimii ani la eficientizarea operațiunilor în peste 140 de aeroporturi cu singurul scop de a face tehnologia accesibilă tuturor entităților care formează ecosistemul unui aeroport și să creeze astfel o platformă unitară de comunicare digitală. Pe scurt, compania propune o abordare digitală, față de o abordare analogică, iar marele avantaj îl aduce modelul de business: tot ceea ce înseamnă proprietate intelectuală aparține companiei, chiar dacă unele proiecte sunt dezvoltate în parteneriat cu aeroporturile. Povestea AirportLabs începe cu Ligiu Uiorean, fondatorul și directorul firmei. Absolvent de Informatică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Ligiu a ajuns în lumea arabă în plină dezvoltare și a
Citește mai mult >>
Diana Cătălina Popa, profesoară de limba și literatura română: „Criza aceasta ar putea fi singura șansă de a scoate din amorțire școala românească. Nu este loc pentru decizii la întâmplare, cu tentă populistă”
30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta. Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând. Profesorii s-au t
Citește mai mult >>
Trei reguli pentru redeschiderea amfiteatrelor: Testaţi! Testaţi! Testaţi!
Există însă o rază de lumină în întuneric, ca să cităm din discursul de acceptare al candidatului prezidenţial democrat Joe Biden. Normele elaborate de Ministerul Sănătății care reglementeză revenirea la şcoală acordă un grad de autonomie decizională unităţilor administrative, consiliilor de administraţie ale şcolilor şi senatelor universitare. Din bezna inacţiunii guvernamentale se dă astfel şansa unor întreprinderi locale. Capitala a luat iniţiativa. Primăria Bucureştiului a achiziţionat aparate Real Time PCR de depistare Covid şi a detaşat din spitalele administrate de primărie personal calificat care să deservească un laborator dedicat testării cu rapiditate a elevilor şi profesorilor, măsură esenţială pentru prevenirea şi izolarea focarelor. Ca să revenim la discursul de acceptare al celui de la care se aşteaptă revenirea globală la normalitate. Joe Biden declară că prioritatea sa este combaterea pandemiei. Primul lucru care contează în acest scop, spune el, este să se testeze int
Citește mai mult >>
Interviu cu Oana Giurgiu și Cristian Hordilă: Despre TIFF în aer liber și plăceri vinovate. „A vibrat un pic orașul pe durata TIFF-ului”
O ediție organizată în condiții de siguranță sporită, exclusiv în aer liber, așa va rămâne în istoria festivalului ediția 2020 a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF). O ediție curajoasă, ar spune unii, în contextul în care amenințarea COVID-19 nu trecuse și în condițiile în care marile festivaluri din Europa au recurs din start la variante online pentru a evita eventuale consecințe nedorite. Fără a avea un precedent sau o variantă verificată, care să garanteze succesul organizării unui festival în condiții de pandemie, organizatorii TIFF și-au creat propria rețetă. Au avut în spate experiența organizării celor 18 ediții anterioare, la care au adăugat recomandările autorităților în vremuri de pandemie și propria conștiință. Nu au fost niște „descreierați” care nu s-au gândit la consecințe, dar nici nu s-au închis în casă așteptând să treacă pandemia. Pentru că, într-o formă sau alta, aceasta va face mult timp de acum înainte parte din viețile noastre. Așa că povestea T
Citește mai mult >>

Capucine Gros, director artistic al festivalului UNFINISHED: Despre viața în România și artă în vreme de pandemie
UNFINISHED, primul festival multidisiciplinar din România, revine în Bucureşti în perioada 24-27 septembrie și o are în calitate de director artistic pe Capucine Gros, la rândul ei o artistă care se aseamănă foarte mult cu festivalul: nu se blochează într-un singur mediu sau într-un singur mesaj. Prima dată a fost invitată în calitate de artistă în acest festival. În 2017, curatorul și directorul de creație de atunci, Ramona Todoca, a invitat-o să prezinte două dintre proiectele sale și să susțină o conferință despre lucrările ei. Ca artistă invitată i-a plăcut foarte mult festivalul. La acea vreme locuia în New York și devenea tot mai frustrată în legătură cu îngustimea și egoismul din lumea artei de acolo. Inițial avea în plan să se mute doar temporar în București, însă a rămas definitiv. Astăzi, face parte din echipa festivalului UNFINISHED, „un festival al ideilor, un eveniment în continuă schimbare, construit în jurul unei comunități de oameni diferiți care împărtășesc opinii, asp
Citește mai mult >>
MUTAT LA ȚARĂ. VIAȚA FĂRĂ COVID. Drumul lui „Heidi” dintr-o livadă de măslini în Munții Apuseni
De ce fac acești tinerii pasul curajos spre un altfel de trai? De ce părăsesc orașele, viața „obișnuită” și se încumetă să înfrunte condițiile și mentalitățile și complicațiile unui mod de viață părăsit de părinții lor? Ce i-a făcut să se întoarcă la o viață de care generațiile trecute au fugit? Mire este un om care știe ce vrea. Trăiește momentul în care viața ei „are gust și înțeles”. Când stăm de vorbă în curtea casei din Munții Apuseni, are 37 de ani. S-a născut la oraș, la Vaslui, a locuit în Iași. La 18 ani a vrut să meargă la facultatea de arte, a și intrat la examen, dar familia ei nu și-a permis să-i plătească taxele, așa că Mire a rămas să decidă singură ce poate să facă cu viața ei. Și a plecat în Italia. A ajuns la Roma, a intrat într-un program al Mișcării Umaniste, a lucrat pentru trei proiecte ale acestei mișcări, construirea de spitale în Togo, Burkina Faso și Benin. Mire nu se uită la mine, ci peste vale, când spune cu sinceritate frustă ce gândește despre povestea lor
Citește mai mult >>
Mihai Nadin: Reacția la crize. Prometeu și Epimeteu, un epilog  
Mihai Nadin este profesor american de origine română, cunoscut mai ales pentru ideile din volumul „Civilizaţia analfabetismului” Prometeu și fratele său geamăn Epimeteu – menționați în scrierile lui Platon („Protagoras”) și Hesiod („Teogonia” și „Munci și zile”) – sunt simboluri dintr-o vreme mai apropiată de mitologie decât de știință. Prometeu este asociat cu prevestirea (asta înseamnă numele lui), fratele său cu retrospectiva (tot prin numele său). Unii spun: gândire prealabilă și, respectiv, gândire ulterioară. Gemenii titani au fost rugați de Zeus să populeze lumea, Epimeteu a avut grijă de animale prin orice mijloc i s-a oferit: zbor, furt, viclenie. În momentul în care a ajuns la om, nu a mai rămas nimic de făcut, întrucât Prometeu îl modelase pe om din lut, sub forma zeilor. Furând foc de la Zeus și învățându-i pe oameni să păstreze ce-i mai bun – „cotletele și friptura” – pentru ei înșiși, lăsând „resturi, măruntaie și grăsime” pentru zei cărora le-au sacrificat animale, i-au
Citește mai mult >>
Elevii, pandemia și un altfel de jurnal de știri: „În seara zilei de 15 iulie, la ora 18.34, a avut loc primul zbor.”
}n 15 iulie 2020 însă, a transmis următoarea știre, nu pentru MTI. „În seara zilei de miercuri, 15 iulie, a avut loc primul zbor în afara cuibului. Unul dintre puii de barză a părăsit cuibul la ora 18.34 și s-a întors la câteva minute după ora 19.00. Între timp, a ratat cina pe care Leske, barza mamă, le-a servit-o celorlalți trei pui ai săi, care au rămas în cuib”. În 14 iulie, scria: „Puii de barză care au crescut în cuibul de la Vlaha își încearcă aripile. Anul trecut, primul zbor a avut loc la 14 iulie, în urmă cu doi ani, pe 16 iulie, iar în urmă cu trei ani, părăsirea cuibului a fost înregistrată la 27 iulie. Puii se antrenează de cel puțin o săptămână, pregătindu-se cu rândul să își ia zborul de pe cuib. Dând din aripi, se ridică la un metru deasupra cuibului, apoi se lasă jos. În fiecare zi, părinții îi tot încurajează, chemându-i de pe stâlpul vecin sau de pe acoperișul vreunei case de vizavi”. Cum a ajuns Árpád să fie observatorul berzelor din Vlaha, ne povestește chiar el. „
Citește mai mult >>
De vorbă cu mentorii IDEO IDEIS: Ce poate face un festival de teatru pentru o comunitate mică, dar cu probleme mari?
În 2020, anul provocărilor și al schimbărilor, festivalul IDEO IDEIS ia o formă nouă și va ajunge de data aceasta în nouă orașe din țară între 5 și 9 august. Ajuns la ediția cu numărul 15, proiectul de educație non-formală prin artă are și anul acesta mentori invitați care vor petrece două zile alături de trupele de teatru din fiecare oraș. Ultima zi de ateliere se va desfășura în prezența lor, iar ziua următoare va fi destinată lucrului cu trupa. „E foarte important că trainerii și mentorii cu care lucrăm să fie oameni care conștientizează responsabilitatea pe care o au atunci când interacționează cu tineri care sunt în plină formare. Căutăm echilibru și moderație și un click uman și comportamental care să ne facă să simțim că rezonăm cu aceleași lucruri pe plan educațional. Plecăm de la premisa că e important să existe punți de dialog între generații și propunem formule de învățare simetric bilaterale în care ascultarea și formarea propriilor filtre (în cazul adolescenților) sunt ele
Citește mai mult >>
Educație prin artă în anul schimbărilor. 15 ediții de IDEO IDEIS, festivalul trupelor de teatru tânăr
Născut în vara anului 2006, la inițiativa unor tineri care doreau „pur și simplu mai mult”, IDEO IDEIS, Festivalul Național de Teatru Tânăr din Alexandria, a devenit în scurt timp un fenomen care a depășit toate așteptările. Într-o zonă total dezavantajată cultural, județul Teleorman, evenimentul venea atunci cu o alternativă la cotidian prin reprezentațiile actorilor profesioniști, dar și ale spectacolelor de teatru tânăr ale trupelor înscrise. Era un proiect care a început cu o echipă de organizare extrem de tânără (vârste cuprinse între 15 și 18 ani) și a fost guvernat de entuziasm și exuberanță. Trupele de teatru tânăr aduc în 2020 festivalul în Alexandria, București, Botoșani, Baia Mare, Buzău, Timișoara, Câmpina, Roman și Sibiu De-a lungul celor 14 ediții de până acum au trecut prin procesul de educație alternativă prin artă peste 3000 de adolescenți din peste 20 de orașe din România, s-au jucat în Alexandria peste 100 de spectacole de teatru profesionist, peste 120 de spectacole
Citește mai mult >>
Sectorul IT din Cluj după șocul pandemiei: Între reinventare și riscul unui nou model de business
Criza COVID-19 nu a ocolit nici domeniul IT, cu impact clar în ceea ce privește numărul de clienți, contracte, reorganizarea activității, etc. dar sectorul a fost mai puțin afectat decât alte sectoare a căror activitate a fost direct lovită de perioada de lockdown sau de menținerea unor reguli de distanțare socială. IT-ul este un sector versatil, care cunoaște și folosește în mod curent ustensile digitale la zi, obișnuit cu un program flexibil al angajaților ce implică remote work, ca atare din perspectiva aceasta cel puțin formală nu a fost afectat de schimbările care au avut loc. În ultimele săptămâni, din surse anonime, au început să circule în mediul online o serie de măsuri pe care mai multe companii din mediul IT, din Cluj-Napoca în principal, le-au luat în urma crizei COVID-19. De la șomaj tehnic și concedieri, la amânarea măririlor salariale, tăierea bonurilor de masă și reducerea programului de lucru, toate acestea au fost vehiculate de aceste surse ca răspuns al industriei IT
Citește mai mult >>
Doru Șupeală: „Prezentul, dar mai ales viitorul Clujului, prezintă o dependență directă de industria IT”
Industria IT (Tehnologia Informației) va avea mult de lucru în perioada următoare, și chiar pe termen lung, cinci-zece ani fără emoții, este de părere consultantul de marketing și business Doru Șupeală. El consideră că această pandemie de coronavirus, cât ar fi ea de dificilă pentru toți, ajută la schimbarea rapidă a peisajului, o dovadă în acest sens fiind companiile din outsourcing care pierd oameni și importanță, în vreme ce alte organizații, mai agile, mai inteligente și mai orientate către propriul capital uman și intelectual, cresc în ciuda dificultăților de moment. „Am văzut cu toții că șocul pandemiei a deplasat activitatea socială și economică spre online, iar nevoia de platforme digitale, produse și servicii software, operațiuni digitalizate, automatizare și comunicare online a crescut instantaneu. Deplasarea către digitalizare a companiilor și chiar a instituțiilor de stat pare a fi acum un drum fără întoarcere și care nu mai permite amânări sau întârzieri, ceea ce înseamnă
Citește mai mult >>