Articole principale
Marea problemă a Republicii Moldova nu ține de geopolitică, ci de sărăcie
Alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte reprezintă un moment de referință în istoria politică recentă a Republicii Moldova. În primul rând pentru că este o persoană bine intenționată, realistă cu privire la adevăratele probleme ale țării sale, realistă cu privire la necesitatea unui dialog internațional tous-azimuts și mai ales fără legături cu mediile oligarho-mafiote. În România facem marea greșeală de a judeca ceea ce se întâmplă în stânga Prutului exclusiv printr-o grilă geopolitică, în timp ce marea problemă a Republicii Moldova este sărăcia extremă cronicizată, declinul demografic accelerat care îi pune în pericol viabilitatea economică, dar și relevanța politică a Chișinăului. Dacă România are toată legitimitatea de a fi un actor influent în Republica Moldova, de a avea o cooperare care să apropie și mai mult Republica Moldova de România, inclusiv aspirația pentru un proiect național comun, ideea că unirea să fie ultima soluție pentru un stat eșuat este neproductivă și per
Citește mai mult >>
Dragoș Damian, CEO Terapia SA : „Politicienilor nu le-a păsat de fabricile de medicamente din țară”
În ultimul deceniu, discuțiile despre industria farmaceutică au fost dintre cele mai controversate. Acuzată și până acum de interese oculte, momentul pandemiei a scos la iveală noi teorii conspiraționiste, care pun pe seama acestei industrii chiar răspândirea virusului. În același timp, aceeași criză a scos la iveală nevoia de medicamente, de cercetare, de descoperiri și soluții. Punctual, industria farma din România s-a confruntat cu crize multiple, are un dezavantaj sistemic, n-a putut răspunde provocărilor create de pandemie și – peste toate acestea – nici nu a reușit să fie considerată „domeniu de importanță strategică„. Spre deosebire de industriile de gen din celelalte state foste comuniste, sectorul farmaceutic de la noi nu o duce bine. În interviul de mai jos, am discutat cu Dragoș Damian, Chief Executive Office al companiei Terapia, despre acest domeniu problematic și, despre ce ar trebui făcut, pentru ca România să fie mai bine pregătită în viitor. Dragoș Damian, Chief Execut
Citește mai mult >>
Rectorul Universității Tehnice din Cluj, despre economia Transilvaniei în pandemie: ”Dacă astăzi Clujul dar și alte localități din regiune sunt în această poziție privilegiată, în raport cu alte localități din România, acest fapt se datorează în mare parte și Universității Tehnice”
În 2020, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) celebrează 100 de ani de învățământ tehnic românesc. Este anul în care pandemia a închis ușile amfiteatrelor și a înghețat multe proiecte. Dar n-a oprit totul. Studenții continuă să învețe, participă la activități didactice on-line, iar cei nevoiți să rămână în Cluj sunt cazați în căminele UTCN, cu respectarea condițiilor epidemiologice care permit acest lucru. Universitatea numără astăzi peste 20.000 de studenţi împărțiți pe cele trei trepte de educaţie – licenţă, master şi doctorat -, în jur de 910 de cadre didactice titulare, alături de alți 700 de angajați, personal didactic auxiliar și nedidactic. Universitatea Tehnică are filiale în aproape toate reşedinţele de judeţ din Transilvania. Coordonează Centrul Universitar Nord din Baia Mare, cu trei facultăți, și are extensii universitare în Alba Iulia, Bistrița, Satu Mare și Zalău. Este o comunitate care cuprinde aproape toată Transilvania și influențează economia și viața în aceas
Citește mai mult >>
Un an atipic pentru turismul montan în România: Drumeții la greu și câteva lecții pentru 2021
Fotografiile apărute în această vară în care sute de mașini se văd parcate pe drumul către platoul Bucegi și cele cu zeci de turiști care se înghesuie pe Vârful Moldoveanu sunt grăitoare pentru retrospectiva anului pandemic 2020. Mirajul muntelui împins până la ridicol a fost reprezentat însă de imaginile postate pe Facebook de Serviciul Salvamont Argeș cu un turist de ocazie care avea cu el un troler pe traseul ce ducea spre cel mai înalt vârf din România. „Aglomerația s-a mutat la munte”. O spuneau atunci titlurile din presă, au spus-o structurile Salvamont și iubitorii muntelui care au asistat la du-te vino-ul din acest sezon de pe traseele de munte. „A apărut o nouă categorie, oameni fără experiență montană, fără echipament, oameni care acum descoperă muntele. Își forțează limitele, considerând că muntele e un loc accesibil pentru toată lumea, dar nu țin cont de efortul pe care trebuie să-l depună atât la urcare, cât și la coborâre. Nu țin cont că aerul e mult mai rarefiat, razele
Citește mai mult >>
De la „spital de holeră”, la „spital COVID”: De vorbă cu vechea gardă a „uzinei” de boli infecțioase de la Cluj
Pereții Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca au fost martori tăcuți ai numeroase epidemii în ultimul secol. Deși structura i s-a schimbat și din două barăci construite din bârne de lemn, s-a transformat într-o construcție modernă, menirea lui este aceeași care a fost încă din 1890 când Europa era bântuită de epidemia de holeră: de a izola și trata bolile infecțioase și infecțiile respiratorii epidemice -variola, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, rujeola sau dizenteria. Și astăzi, noul coronavirus. Spitalul Epidemic Cluj În forma sa actuală, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj funcționează începând cu anul 1970, când echipa coordonată de profesorii Ioan Gavrilă, considerat fondator al învățământului de boli infecțioase din Cluj, și Vasile Gorgan, şef de lucrări la vremea aceea, au făcut demersurile necesare construirii spitalului. Învăţământul de boli infecţioase de sine stătător la Universitatea de Medicină din Cluj a început în anul 19
Citește mai mult >>
Alegerile americane, cea mai lungă şi mai captivantă noapte din politica internaţională
Aproape 100 de milioane de oameni au votat deja, direct sau prin corespondenţă, înainte ca urnele să se deschidă în ziua alegerilor prezidenţiale americane, un număr record care sugerează existenţa unui curent puternic favorabil schimbării politice. Cu toate acestea, înfrângerea, astăzi, a preşedintelui Trump este departe de a fi o certitudine. Votul popular, da, va merge cel mai probabil la democratul Joe Biden. Dar să nu uităm că Trump a mai câştigat o dată împotriva votului popular. Alegerile americane, cea mai lungă şi mai captivantă noapte din politica internaţională/Foto: BBC Contează câţi electori vor fi capabili să adune competitorii din statele pe care le vor câştiga. Sunt state care prin tradiţie sunt republicane şi altele, democrate, dar nu acolo este miza. Diferenţa o vor face statele indecise, unde e foarte dificil de anticipat cine va ieşi câştigător. Alegerile americane sunt în acest moment “too close to call”, după cum anunţă televiziunile în noaptea de după vot, atunci
Citește mai mult >>
Cătălin Raiu: De ce a fost atât de uşor restricţionată libertatea religioasă a românilor în pandemie?
Astăzi e restrânsă libertatea poporului religios. Şi prea puţini reacţionează. Dar dacă de mâine vor fi incomodaţi toţi cei care nu admit să se traseze limite libertăţii lor de conştiinţă şi de exprimare? Avem temei să credem că un guvern dedat conducerii autoritare invocând normative de sănătate publică insuficient argumentate va afla (de unde?) la sfârşitul pandemiei deschiderea intelectuală pentru a nu căuta să impună o altă formă de control, în numele altor imperative? E o perspectivă cu tot atâtea necunoscute ca pandemia însăşi şi care impune, cel puţin, un nivel similar de precauţie publică. O constatare a lui Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul pentru libertăți religioase al OSCE, delimitează tema: „Ce se observă la noi, spre deosebire de Occident, este o relativizare generalizată a drepturilor și libertăților cetățenești, amatorism în privința guvernării ca acțiune politică de raționalizare a spațiului public, precum și o rutinizare a analfabetismului în zona liber
Citește mai mult >>
Geriatrul Valer Donca despre România bătrânilor, fragilitate și efectele pandemiei: „Viața unui om valorează diferit funcție de țară” Interviu realizat de Ruxandra Hurezean
În România, despre bătrâni se vorbește doar atunci când se socotește că pensiile pot fi instrument de mită electorală. În rest, suportul social aproape că nu există, cel medical este el însuși suferind, iar geriatria este considerată un lux. Doar trei universități din țară studiază acest domeniu. Valer Donca este medic primar în geriatrie și medicină internă, președinte al Comisiei de Specialitate Geriatrie a Ministerului Sănătății, șef la Disciplina geriatrie a UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. În interviul acordat revistei Sinteza, Valer Donca semnalează paradoxul ca, într-o lume cu tot mai mulți bătrâni, să existe tot mai puțină grijă față de ei. Iar România este chiar la coada clasamentelor privind investiția în bătrânețe. Dacă aproape jumătate din bătrânii din Uniunea Europeană acuză dificultăţi în realizarea cel puţin a uneia dintre activităţile de îngrijire personală sau de întreţinere a locuinţei, 40% recunosc lipsa suportului social în aceste activităţi, dar numai 15% rap
Citește mai mult >>

Gândim la fel, simțim la fel! Maghiarii din Transilvania mai aproape de români decât de unguri
Maghiarii din Transilvania mai aproape de români decât de unguri, cel puțin așa reiese dintr-o primă parte a unei cercetări realizate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale în cadrul European Values Study, studiu început înainte de debutul pandemiei. European Values Study este un program care se desfășoară la fiecare 9 ani și realizează analize comparative între diferite țări. De data aceasta a fost inclusă și minoritatea maghiară din Transilvania, iar scopul acestor investigații constă în creionarea valorilor, preferințelor și atitudinilor prin prisma cărora cetățenii europeni se raportează la viață, familie, muncă, religie, mediul social și politică. Cercetarea a urmărit să răspundă și la o întrebare importantă, și anume: care sunt similitudinile și diferențele între populația minoritară și majoritară? Există dimensiuni în care maghiarii din Transilvania seamănă mai mult cu populația din Ungaria? Rezultatele arată că nu există diferențe semnificative între
Citește mai mult >>
Interviu cu pianistul Bogdan Vaida: Despre Infernul lui Dante, concerte în ateliere de motociclete și privilegii „de România”
Născut în Cluj-Napoca, în cartierul Grigorescu, pianistul Bogdan Vaida a absolvit Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj, iar apoi și-a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, sub îndrumarea profesoarei Ninuca Oșanu Pop. În 2002, a plecat cu o bursă Erasmus la „Musikhochschule” în Freiburg (Germania), unde s-a stabilit ulterior. Tot în Germania și-a împlinit și visul de a-și cumpăra o motocicletă, intrând astfel în comunitatea muzicienilor care-i împărtășesc această pasiune. Bogdan Vaida | Foto: Arhiva personală Începutul pandemiei de coronavirus l-a prins pe Bogdan în Germania unde tocmai se întorsese din România pentru a-și programa concertele din aprilie. Situația era nesigură încă de atunci și, în scurt timp, i s-au adeverit toate spaimele. Totul trebuia anulat. Din fericire, a reușit să revină în România și după două săptămâni de izolare a rămas acasă, în Cluj, până s-au redeschis aeroporturile. „Am avut noroc că am putut să merg la aeroport cu motocicleta
Citește mai mult >>
Anda Culișir: „Sistemul efectiv nu este pregătit pentru începerea școlii în plină pandemie, iar sentimentul e de lipsă de asumare”
30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta. Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând. Profesorii s-au t
Citește mai mult >>
Cu cărțile pe masă. Criza a radiografiat ADN-ul educației românești
De 30 de ani încercăm să reformăm educația, dar reușim doar să o politizăm. Pandemia a stricat cumva jocurile de până acum. Din martie, spațiul public e inundat de opinii exprimate cu mare ardoare și convingere. Voi împărtăși însă experiențele mele ca părinte care a trecut cu copiii prin două sisteme de educație diferite, cel românesc și cel britanic, și despre proiectele de educație în care sunt implicată: Oxford for Romania, o școala de vară pentru liceeni din România care nu au avut parte de oportunități internaționale din cauza situației materiale modeste, Romanian Science Festival, primul festival de științe din România în care sunt implicați peste 50 de cercetători români din diaspora academică, sau campania O floare de colț pentru un prânz cald care strânge fonduri pentru a oferi o masă caldă copiilor defavorizați social. Prin aceste proiecte am intrat în contact cu elevi de diferite competențe și din diferite medii sociale. Am încercat să înțeleg două lucruri: ce reprezintă șco
Citește mai mult >>
Oana Moraru: „Speranța mea e că virusul va reforma sistemul”
Ca să poți da coerență organizării școlii în timp de pandemie – dincolo de neputințele obiective ale infrastructurii și de proverbiala anchilozare națională a liniilor de decizie – trebuie să pornești de la câteva idei pe care știința le-a notat despre modul de contagiune a acestui virus. Pentru a construi o schemă de reducere a riscului, pornești de la probabilități. Pe scurt, distanța de peste 1 metru, spălatul des al mâinilor, purtarea măștii și aerisirea spațiilor școlare ar trebui să reducă mult probabilitatea de îmbolnăvire, atunci când, de pildă, un copil bolnav sau mai mulți – asimptomatici – își desfășoară orele împreună. Vorbim doar despre asimptomatici, pentru că presupunem că școlile, după familii, fac triajul la sosire. Când oamenii se simt – chiar și la nivel subconștient – atât de părtași la disfuncționalitatea sistemului, ceea ce rămâne de făcut și exprimat este frica, furia și învinovățirea cuiva. De aici, inacțiune, letargie, stridența celor care știu să țipe mai tare
Citește mai mult >>
Bianca Mereuță: „Au trecut 6 luni de incertitudini și de școală făcută după posibilități. Ce urmează?”
30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta. Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând. Profesorii s-au t
Citește mai mult >>
O companie din Cluj digitalizează aeroporturile din întreaga lume: AirportLabs
Dacă v-ați întrebat vreodată, în calitate de pasageri, care sunt motivele pentru care în unele aeroporturi din lume operațiunile de la sol se desfășoară fără cusur, iar în altele nu, răspunsul are același numitor comun: orașul Cluj-Napoca. O companie fondată aici în 2015 a contribuit în ultimii ani la eficientizarea operațiunilor în peste 140 de aeroporturi cu singurul scop de a face tehnologia accesibilă tuturor entităților care formează ecosistemul unui aeroport și să creeze astfel o platformă unitară de comunicare digitală. Pe scurt, compania propune o abordare digitală, față de o abordare analogică, iar marele avantaj îl aduce modelul de business: tot ceea ce înseamnă proprietate intelectuală aparține companiei, chiar dacă unele proiecte sunt dezvoltate în parteneriat cu aeroporturile. Povestea AirportLabs începe cu Ligiu Uiorean, fondatorul și directorul firmei. Absolvent de Informatică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Ligiu a ajuns în lumea arabă în plină dezvoltare și a
Citește mai mult >>
Diana Cătălina Popa, profesoară de limba și literatura română: „Criza aceasta ar putea fi singura șansă de a scoate din amorțire școala românească. Nu este loc pentru decizii la întâmplare, cu tentă populistă”
30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta. Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând. Profesorii s-au t
Citește mai mult >>