Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va coordona un nou proiect câștigător din PNRR în valoare de aproximativ 5,2 milioane de lei (Investiția10 – Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării). Prin acest program, UBB, implicând și colaboratori de la Universitatea din Oradea, va deschide un Centru Regional Nord-Vest de Orientare în Cariera de Cercetare (UBB-CORE). Centrul este destinat tuturor persoanelor din regiunea de nord-vest și nu numai, interesate de o carieră în domeniul cercetării științifice. UBB-CORE va oferi servicii de orientare în carieră și suport academic atât pentru studenți (din toate ciclurile de studii licență, masterat, doctorat), cât şi pentru tineri cercetători sau cercetători seniori, care derulează activități de cercetare-dezvoltare-inovare în universități sau instituții de cercetare din România, inclusiv p

E duminică după amiază, soarele dogorește pentru prima dată în vara aceasta, peste piața străjuită de blocurile comuniste. Suntem la Băița, o fostă localitate minieră din Munții Apuseni. Aici, în locul vechiului bar al satului, după ce s-a întors de la Metropolitan Museum, Florica Zaharia a amenajat în 2018 un Muzeu al Textilelor, așa cum văzuse că se face la New York. A tras după ea lumea artiștilor, a ambasadorilor, a curatorilor și muzeografilor, a iubitorilor de artă și meșteșuguri de peste tot din lume. Așa se face că și azi, deși la Timișoara, nu foarte departe, este în plină fierbere o Bienală de Artă și o Capitală Culturală, ei au venit aici. Un critic de artă și curator internațional care trăiește la Paris, un om tezaur uman viu, un profesor de artă, studenți de la Cluj, profesoare de la Deva, dăscălimea Apusenilor, directorul muzeului Bruckenthal… povestesc împreună în așteptarea vernisajului unei expoziții de artă. La umbra teiului, așteaptă mâncând un măr și Mircea Cantor.

Dacă îl întâlnești într-o mică adunare, într-o duminică după amiază într-un sat din Munții Apuseni, purtând o cămașă ușoară de in și zâmbind tot timpul, Ami Barak o să-ți răspundă simplu: „Eu sunt curator, de origine română, stabilit în Franța. Am plecat din țară de multă vreme, din 1974. Și am avut o carieră importantă, ca să spun așa. Am fost director de muzeu. Am fost responsabilul departamentului de artă a orașului Paris. Am fost curator al unor evenimente importante, bienale, expoziții internaționale. Și așa mai departe. Și am fost, de altfel, curatorul celei de-a doua ediții a bienalei Art Encounters, la Timișoara, în 2017, cu Diana Marincu. Vin în România cu drag și îmi place să mă implic în ce se întâmplă aici cu arta, cu artiștii, cu tot…” Nu pare verosimil, dar să știți că, plecând din Timișoara Culturală, plină toată de artă, căci tocmai s-a deschis Bienala Art Encounters, unde sute de artiști și curatori în zeci de spații expun într-o efervescență și o sărbătoare a minții ș

În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul capitalei zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”, solicită autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov. Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit alături de deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera și a fost depus la Parlament astăzi, 12 aprilie. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Centura Verde București-Ilfov are nevoie d

  Într-o zi în care la ușile Parlamentului României susținătorii unui partid extremist îi agresau pe parlamentari, istoricul Oliver Schmitt de la Universitatea Viena și psihologul Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au răspuns în fața unei săli arhipline întrebărilor care arată o îngrijorare tot mai mare: în ce măsură războiul a zdruncinat încrederea oamenilor că satele lor îi pot apăra? Cât de amenințată este democrația astăzi, ce riscuri există și ce e de făcut? „În ultimii zece ani ritmul crizelor s-a accentuat, iar războiul a venit ca o culme a crizelor. Pentru multe state din Europa războiul nu era doar de neacceptat ci și de neînchipuit, poate de aceea n-au reacționat la nivelul la care ar fi trebuit”, spune Oliver Schmitt, istoric, profesor la Universitatea din Viena. Asta înseamnă să ne întrebăm în ce măsură statele noastre pot să reacționeze la suferințele umane, precizează el. Dacă e vorba de securitate, Oliver Jens Schmitt consideră că deși Români

Omul de știință și medicul Sergiu Pașca a primit vineri, 28 aprilie, titlul de Doctor Honoris Causa al UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Prof. dr. Sergiu Pașca este profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford din California, S.U.A. și unul dintre cel mai bine cotați cercetători din lume în neuroștiințe, absolvent, în anul 2007, a universității clujene care i-a oferit deosebit de onoranta distincție academică. „Decernarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca o considerăm o binevenită răsplată pentru activitatea domnului prof. dr. Sergiu Pașca, fiind totodată o mândrie pentru noi toți ca școală medicală clujeană, comunitate academică și colegi deopotrivă. Sperăm că realizările sale îi vor inspira pe mai tinerii noștri colegi și studenți să își urmeze visurile, să fie îndrăzneți, muncitori și curajoși”, a transmis prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină

Timișoara: capitală culturală europeană în anul 2023. Evident, ne așteptăm la numeroase evenimente culturale. Printre ele se numără cele de pe tărâmul artelor. Muzeul Național de Artă din Timișoara găzduiește în acest început de an o cuprinzătoare expoziție a lucrărilor lui Victor Brauner, prilej cu care pictorul și sculptorul suprarealist, uitat în general de publicul de la noi, a reintrat în atenția iubitorilor de artă. După ce s-au stins ecourile vernisajului, când la eveniment au dat năvală cunoscătorii mai mult sau mai puțin avizați (unii curioși, alții snobi, alții amatori de senzații suprarealiste), după ce la „școala altfel” parchetul s-a mai tasat sub pașii cohortelor de elevi aduși cu arcanul pentru a consuma suprarealism pe pâine în loc de lapte și corn (cât contrast față de „imaginile” despre lume schițate la orele de religie!), în sfârșit, expoziția s-a pustiit de vizitatori, lăsând să se aștearnă liniștea și un soi de penumbră. Luminile estompate din sălile de expoziție c

Inițiativa aparține colectivului de medici rezidenți din specialitățile pneumologie, cardiologie, ORL și oftalmologie, alături de cadrele didactice coordonatoare de rezidențiat din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Acest proiect are ca scop sublinierea importanței diagnosticării precoce a bolilor cronice din sfera respiratorie, cardiovasculară, ORL și oftalmologică cu posibilele implicații și riscuri în afectarea stării de sănătate și implicit a calității vieții populației adulte din Cluj-Napoca. „Testarea este gratuită, fără proceduri invazive, fiind efectuată de către medicii rezidenți implicați în derularea programului. Ne dorim ca pe viitor pacientul să ajungă din timp la medicul specialist, deoarece în spatele unor simptome respiratorii/cardiace, din sfera ORL sau oftalmologice se pot ascunde probleme care pot deveni invalidante sau care pot pune viața în pericol. Persoanele depistate în cadrul campaniei cu diverse probleme de sănătate, vo