Articole principale
Între Moscova și Bruxelles, Valea Uraniului se umple de AUR
Pe Valea Crișului Negru din Bihor, cu vreo 400 de ani în urmă, o așezare minieră, Băița, era colonizată cu germani în scopul exploatării zăcămintelor minerale din Munții Apuseni. În jur, țăranii din câteva sate cultivau legume. Era 1952, într-o zi de toamnă, când oamenii au fost anunțați să-și strângă varza de pe câmp, pentru că vin rușii să pună blocuri acolo. La început n-au crezut, cum era să-ți închipui o asemenea grozăvie?! Apoi s-au dus să-și strângă varza, pentru că în gară începuseră să sosească trenurile cu scânduri. Nu era o glumă. Urmând planurile de la Moscova, rușii au ridicat pe pământurile satului Ștei, din 1952 până în 1956, un oraș întreg. Au trasat pe harta grădinilor cu varză mai întâi bulevardul Lenin, care începea într-un capăt cu sediul conducerii și Casa de Cultură, în stil Balșoi Teatr și se termină în capătul celălalt cu un ștrand și o sală de sport. Apoi au construit casele pentru șefi, casele pentru ofițeri, niște duplexuri frumoase, din lemn. Lor li se spune
Citește mai mult >>
România, încotro? Ștefan Popescu, analist: „Axul politicii noastre de infrastructuri regionale trebuie să fie pe direcția Nord-Sud și mai puțin Est-Vest”
Ștefan Popescu: Ultimul eveniment – semnarea tratatului de cooperare dintre Franța și Italia, pe 25 noiembrie, în imensul palat de secol al XVI-lea, Quirinale, sediul președinției italiene, situat pe cea mai înalta colină a Romei – confirmă această evoluție care a început să se contureze mai ales după decizia Marii Britanii de ieșire din blocul comunitar. Tratatul de la Quirinale, o inițiativă a președintelui francez Emmanuel Macron, încununează un efort ce are drept obiectiv crearea unei alianțe a statelor din sudul UE care să răspundă preocupărilor securitare din regiunea extinsă a Mediteranei. În același timp, această alianță are drept obiectiv contrabalansarea Germaniei și a grupării statelor din Nord, galvanizată de Olanda. Este răspunsul dat reticenței așa-numitului grup virtuos din Nord cu privire la ajutorarea statelor Europei Meridionale mult mai afectate de criza economică determinată de pandemia de coronavirus și ca urmare a unor dezechilibre mai vechi. Această reticență nu
Citește mai mult >>
Cel mai nou documentar despre The Beatles, cu filmări nemaivăzute. De la “Let it Be”, înapoi la “Get Back”
Concertul de pe acoperișul clădirii Apple Corps, 30 ianuarie, 1969 Text de Teodora Iacob Se aude un scârțâit subțire și repetitiv al unor roți de metal pe o pardoseală, apoi, asociat, se aud mai mulți pași de pantofi cu talpă tare pe aceeași pardoseală. Treptat, apare un cadru în care e filmat pianul Blüthner în timp ce este așezat în poziție corespunzătoare. Toată lumea se pregătește parcă pentru ceva. În următorul cadru se filmează o mână care cară fața tobei mari pe care e inscripționat negru pe alb logo-ul trupei „the Beatles”. Vedem apoi câteva imagini cu un John Lennon cu părul până la umeri, cu ochelarii cu lentile rotunde și ramă subțire aurie și o privire melancolică, un Paul McCartney bărbos dar cu aceeași ochi jucăuși și mereu energic, un George Harrison cu pantaloni evazați de catifea reiată, parcă pregătit de a deveni un veritabil participant la mișcarea „flower-power” și un Ringo Starr serios, cu a lui cicatrice de la sprânceana ochiului stâng, mereu cu bețele de tobă în
Citește mai mult >>
Asztalos Csaba, președinte CNCD: „N-am întâlnit vreo decizie într-o instanță din statele europene care să fi declarat certificatul verde nelegal”
România a intrat în valul patru al pandemiei cu un procent foarte mic de persoane vaccinate, spre deosebire de celelalte țări europene. Printre măsurile adoptate rapid, pentru a diminua efectele devastatoare ale epidemiei, a fost și introducerea certificatului verde la intrarea în spațiile publice. Guvernul a reglementat această măsură prin HG nr 1.130 din 22 octombrie 2021. Iar certificatul verde COVID a devenit obligatoriu în România pentru majoritatea activităților, începând din 25 octombrie, când au intrat în vigoare noi restricții. Începând de atunci, pentru a putea circula noaptea sau a intra la supermarket, la mall sau în alte spații și instituții publice este nevoie de dovada vaccinării sau a trecerii prin boală. Măsura ar trebui extinsă în cazul unor categorii profesionale, dar ea a fost și, este încă, una controversată. Contestatarii ei o consideră abuzivă pentru că ar încălca drepturile omului. ”Faptul că avem această inconsecvenţă în decizii nu face bine”, spune Valeriu Gh
Citește mai mult >>
Maratoanele de dans, apogeu și declin: În ritm de dans până la ultima răsuflare
Dans până la epuizare Text de Teodora Iacob Pornind de la cartea scriitorului eseist și critic cultural american, Hanif Abdurraqir, „A little devil in America: notes in praise of black performance” am aflat mai multe despre „dance marathons” – maratoanele de dans. O afacere invalidantă și sângeroasă care face atât subiectul unui capitol din cartea mai sus amintită, intitulat „On Marathons and Tunnels”, cât și un capitol întunecat din istoria SUA. „Când ceața deasă a epuizării se instala într-o sală, dorința era cea care ținea corpul unui dansator în poziție verticală. Când dorința se dizolva, un alt dansator era cel care își trăgea partenerul de brațe”. Deși sună suficient de simplu: a dansa sau a menține un ritm pe muzică cât mai mult timp posibil, realitatea competiției era alta – oamenii se stingeau treptat odată cu epuizarea și mureau în timp ce se luptau pentru premii, în pas de dans. Durând de la câteva ore până la câteva săptămâni sau luni, maratoanele de dans au fost o modalita
Citește mai mult >>
ANALIZĂ Cum alege România filmul pe care îl trimite la Oscar? Criticii decid la noi, cineaștii decid în tot restul Europei
Afișele unor filme românești apărute în anul cinematografic 2021 În 15 octombrie, comitetul de selecție pentru desemnarea propunerii României la secțiunea Film Internațional a premiilor Oscar 2022 ar trebui să anunțe câștigătorul care va intra în competiție în această categorie. În ultimii 7 ani, în România, comitetul de selecție a filmului a fost format aproape exclusiv din critici de film, nu din cineaști cu diferite background-uri cum se întâmplă în restul țărilor europene. Unii spun că un critic de film aduce un pic mai mult discernământ în toată discuția, pe de altă parte acestea sunt premii ale industriei cinematografice, „autopremieri sindicale” și criticii n-ar trebui să se lase percepuți ca făcând parte din industria cinematografică. Criticul nu e o funcție a industriei, e în afara ei. Pe de altă parte, există și vocile care spun că ar trebui să avem încredere mai mare în integritatea unor critici care nu au nimic de pierdut sau de câştigat votând un film pentru a reprezenta R
Citește mai mult >>
Vaccinul și „Republica de la Ploiești”
Lucian Vasile, istoric/Foto: Sorin Petculescu Un fragment dintr-o carte intitulată „Orașul sacrificat” scrisă de Lucian Vasile, despre cum au reacționat cetățenii din Ploiești în timpul bombardamentelor, a devenit viral pe internet – cititorii descopereau asemănări izbitoare cu atitudinea românilor de azi față de vaccin. „Când se cerea stingerea luminilor pe timpul nopții, locuitorii așteptau să treacă patrula și apoi le aprindeau la loc. Când se solicita închiderea localurilor pe timpul nopții, acestea erau oficial închise, dar ușa se deschidea pentru cine «trebuia». Când s-au amenajat adăposturi publice, după câteva luni dispăruseră șipcile de lemn care le acopereau, iar tranșeele erau pline de tot felul de reziduuri”, spune autorul. În secolul trecut a fost vorba de un război, acum avem o pandemie și cine știe ce altceva va mai veni: ne cunoaștem suficient de bine, știm ce trebuie făcut, știm cum ar putea să reușească și în cazul nostru un scenariu de supraviețuire? Când purtam urmă
Citește mai mult >>
Biologul Alexandru Stermin: „După o vreme de pus profesia în act, nu mai știm cât suntem noi și cât este ea”
Foto: Arhiva personală Alexandru Stermin este un tânăr explorator cu studii de filosofie, biologie și psihologie, lector la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Îndrăgostit de expediții și călătorii de cunoaștere, el relatează aceste experiențe într-o manieră eseistică, aducând o lumină nouă și înțelesuri nebănuite asupra lumii în care trăim. Alexandru explorează jungla amazoniană pentru a înțelege mai bine omul de azi și jungla lui urbană. Descoperă în fiecare colț de lume bucățica de puzzle din marele tablou care merită văzut. Alexandru Stermin a debutat în revista Sinteza cu eseuri și relatări de călătorii științifice, a devenit colaboratorul nostru constant și s-a bucurat de aprecierea publicului nostru cititor. Acum i-a fost publicat un volum de eseuri la editura Humanitas, „Călătorie în jurul omului”, lansarea acestuia fiind marți 12 octombrie la ora 19.30, în format online. În interviul care urmează ne vorbește despre cum a devenit el un biolog pasionat și un bun scriitor, dar și despr
Citește mai mult >>

Un băiețel și epoca lui de aur: Ultimii ani de comunism, într-o autobiografie desenată de Daniel Horia
Daniel Horia, alături de Dani/Foto: Arhiva personală Prima parte a volumului „Epoca mea de aur” a ajuns la primii cititori în acest început de octombrie, după munca de patru ani pe care graficianul Daniel Horia a dedicat-o acestui proiect de suflet. Pentru Daniel „mâzgăleala” a început în copilărie și s-a concretizat în 2021 într-un roman autobiografic, de 205 pagini, de bandă desenată. Este vorba de o carte de bandă desenată în care Daniel își recreează copilăria în Bucureștiul anilor 80’, un câmp de joacă imens pe care băiețelul Dani abia aștepta să îl exploreze. Apărut la Editura ART, volumul este dedicat bunicilor și mamei autorului care îl însoțesc în paginile cărții în momente cheie din copilărie. Prima idee de realizare a unui roman autobiografic s-a înfiripat în mintea lui Daniel cândva după moartea bunicilor, în jurul anului 2014. „Mi-am iubit bunicile extrem de mult și cred că pierderea lor a declanșat multe amintiri despre copilărie pe care le credeam uitate. Fusesem și în R
Citește mai mult >>
Femeile și muzica punk s-au născut pentru a fi împreună: De la ideologie la subcultură
Patti Smith, în concert Cu mult înainte de Beyonce și Madonna, femeile distrugeau chitare și spulberau stereotipuri și clișee pe scenă… Meditând asupra curentelor și contra-curentelor actuale, în plin val patru al acestei pandemii, mi-am amintit de muzica și subcultura punk, cu a ei atitudine „anti-establishment” sau împotriva convențiilor societății. În urmă cu aproximativ trei ani citeam cartea „Pe când eram doar niște puști”, a cărei autoare este Patti Smith. O autobiografie care mi-a oferit prilejul de a pătrunde în lumea artiștilor excentrici și viața clocotitoare din New York-ul anilor ’60-’70. În timp ce în depărtare mai vibrau discret proteste împotriva războiului din Vietnam, dorința de pace, de libertatea socială și sexuală, pe coloana sonoră a unor artiști precum Janis Joplin, The Doors sau Jimi Hendrix, scena era împărțita tot în același timp și cu ecourile știrilor despre crimele lui Charles Manson care au zguduit o lume întreagă, Patti Smith scria în aceasta carte despre
Citește mai mult >>
Despre ştiinţa fericirii, cu Mihály Csíkszentmihályi, părintele psihologiei pozitive și al noţiunii de “flow”
Foto 2004: Ted.com „Fericirea nu este ceva ce se întâmplă pur şi simplu. Nu este rezultatul unei întâmplări norocoase sau al unei şanse favorabile. Nu este ceva ce poate fi cumpărat sau ce poate fi comandat dintr-o poziţie de putere. Nu depinde de evenimente exterioare nouă, ci mai degrabă de modul în care le interpretăm. Fericirea este, de fapt, o stare care necesită pregătire, care trebuie cultivată şi apărată de fiecare individ în parte. Oamenii care învaţă să îşi controleze experienţele interioare vor putea să determine calitatea vieţii pe care o trăiesc şi atunci vor fi cel mai aproape de ceea ce înseamnă a fi fericit. Cu toate acestea, nu putem fi fericiţi oricât de mult am încerca la modul conştient să căutăm asta. «Întreabă-te dacă eşti fericit», spunea filozoful britanic John Stuart Mill, «şi vei înceta să fii». Vom găsi fericirea doar fiind implicaţi, cu totul, în fiecare detaliu al vieţii noastre, fie acesta bun sau rău, nu prin a o căuta în mod direct”. Fragmentul de mai su
Citește mai mult >>
Medicul Patriciu Achimaș-Cadariu: „Cum să vorbim de eradicarea cancerului de col uterin, când nu avem o acoperire vaccinală din nici 5% a populației expuse la risc?”
Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu este medic specializat în obstetrică-ginecologie/Foto: Dan Bodea Era luni dimineața, România repornea motoarele războiului politic, când, într-o dezbatere online, membri ai Comisiei Europene și reprezentanți ai parlamentelor naționale discutau despre situația gravă în care a ajuns populația Europei în lupta cu cancerul. Aproape jumătate dintre europeni suferă sau au trecut prin această necruțătoare boală. Ce ar trebui făcut? „E nevoie de un plan Marshall pentru cancer”, spune cineva! „E nevoie de mai mult de 4 miliarde de euro!”, „E nevoie de centre de cercetare transnaționale, în care să se împărtășească informația medicală”, „E nevoie de negociere comună pentru medicamente”, „E nevoie de un coș de rezervă cu medicamente”, „E nevoie de reducerea inechităților”… Europa lucrează pentru prima dată la un plan european de combatere a cancerului, finanțat la nivel de Uniune. Trezirea a dat-o criza pandemică actuală, când s-a văzut cât de fragile sunt sistemel
Citește mai mult >>
Eșecul campaniei de vaccinare, într-o analiză a sociologului Ioan Hosu. Cât au contat sărăcia, corupția și războiul dintre clanurile politice
Foto: Transilvania Reporter La aproape un an de când țările lumii au început vaccinarea, România de află pe un loc ultim la performanța imunizării. Doar 30% este procentul celor care au făcut și a doua doză de vaccin, iar Portugalia de exemplu, a trecut de 84%. Dacă în țările nordice aproape că s-au ridicat toate restricțiile, deoarece populația este vaccinată, la noi, valul patru al epidemiei face în prezent ravagii. Nu mai sunt paturi libere la ATI, iar restricțiile devin tot mai dure. Autoritățile nu dau explicații pentru acest eșec al vaccinării și nici socoteală pentru banii cheltuiți și energiile consumate. De ce n-au reușit să convingă mai mulți români? Ce nu funcționează în relația autorităților cu populația? Ioan Hosu, profesor universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”, doctor în sociologie și beneficiar al unei burse postdoctorale în domeniul comunicării științei, face pentru revista Sinteza o analiză succintă a cauzelor acestei nereușite. Ioan Hosu/Foto: Dan Bodea Dacă ne
Citește mai mult >>
Eșecul campaniei de vaccinare: „Daca n-ai muștar, nu iese maioneza!”
Foto: Transilvania Reporter Valul patru al pandemiei a prins România cu doar 30% populație vaccinată. Spre deosebire de Portugalia, Franța sau țările nordice unde sub 30% sunt nevaccinați, raportul invers de la noi trebuie să primească explicații. Autoritățile nu le oferă, nimeni nu a făcut un raport de analiză și nu a dat socoteală pentru eșecul campaniei de vaccinare și eșecul vaccinării pentru care s-au cheltuit bani, însă cu efecte minime. Singurele mesaje sunt cele de panică: nu mai sunt paturi la ATI, crește alarmant numărul de cazuri, se impun restricții, intrăm din nou într-un scenariu terifiant. Dar unde sunt soluțiile? De ce s-a ajuns din nou aici? Revista Sinteza încearcă să afle cum văd specialiștii, oamenii implicați, procesul acesta greoi de convingere a populației să se vaccineze și care au fost greșelile ce trebuie evitate. Medicul Vlad Mixich, fost director la Romanian Health Observatory, consideră comunicarea ca al treilea ingredient de succes într-o campanie de vacci
Citește mai mult >>
Naționalismul xenofob, în creștere. Românii și germanii, o epopee europeană. Ce îi apropie din trecut și cine-i desparte astăzi
Foto Facebook: Societatea “Avram Iancu”, la Sibiu, la statuia lui Samuel von Brukenthal Manifestații de stradă în Piața Mare din Sibiu, mii de comentarii dure la adresa unui primar de naționalitate germană, un limbaj jignitor și xenofob pătruns în spațiul public românesc, în contradicție cu tradiția bunelor relații pe care istoria cotidiană și studiile sociologice o demonstrau, pun la îndoială sentimentele și respectul românilor față de etnicii germani. Sau au ele legătură cu o propagandă politică manipulatoare și rău intenționată? Atacurile la președinte cu referire la etnie („nemțălău”, cum îl numește Olguța Vasilescu pe președintele Iohannis), la primarul Dominic Fritz sau la adresa unor înaintași germani, sunt tot mai dure și mai frecvente. Cum au apărut? De ce acum? Sociologul Mircea Kivu consideră că „există, fără îndoială, o creştere a naționalismului xenofob. El este antisemit, antigerman, antiarab – după interesul opinentului. Dacă vrea să lovească în Iohannis, invocă presupus
Citește mai mult >>
Profesorul de filosofie, Ciprian Mihali, despre eșecul campaniei de vaccinare: „O astfel de educație științifică e, de fapt, o bombă cu întârziere”
Centrul de vaccinare drive-through Cluj-Napoca/Foto: Dan Bodea România este penultima în clasamentul țărilor europene privind procentul de persoane vaccinate împotriva Covid-19. Dacă Portugalia are 84% din populație vaccinată, România – doar 30%. S-au cheltuit bani, s-au consumat energii, s-au sacrificat activități umane și sectoare întregi din economie, s-a pierdut timp și iată că la noi a crescut rapid doar numărul de îmbolnăviri. Acest eșec al campaniei de vaccinare trebuie să aibă explicații. Ele țin de deciziile politice, de organizare, de priceperea celor implicați, dar și de felul în care s-a comunicat cu populația. De ce nu au avut mai mare succes mesajele științei decât cele ale conspiraționiștilor? Ce anume din educația acestui popor l-a plasat penultimul din Europa în înțelegerea necesității vaccinării? Revista Sinteza încearcă să descifreze „mecanismul” pentru că, până nu-l vom înțelege, nu vom afla de ce nu funcționează. Profesorul de filosofie Ciprian Mihali în textul urm
Citește mai mult >>