Articole principale
Profesorul de filosofie, Ciprian Mihali, despre eșecul campaniei de vaccinare: „O astfel de educație științifică e, de fapt, o bombă cu întârziere”
Centrul de vaccinare drive-through Cluj-Napoca/Foto: Dan Bodea România este penultima în clasamentul țărilor europene privind procentul de persoane vaccinate împotriva Covid-19. Dacă Portugalia are 84% din populație vaccinată, România – doar 30%. S-au cheltuit bani, s-au consumat energii, s-au sacrificat activități umane și sectoare întregi din economie, s-a pierdut timp și iată că la noi a crescut rapid doar numărul de îmbolnăviri. Acest eșec al campaniei de vaccinare trebuie să aibă explicații. Ele țin de deciziile politice, de organizare, de priceperea celor implicați, dar și de felul în care s-a comunicat cu populația. De ce nu au avut mai mare succes mesajele științei decât cele ale conspiraționiștilor? Ce anume din educația acestui popor l-a plasat penultimul din Europa în înțelegerea necesității vaccinării? Revista Sinteza încearcă să descifreze „mecanismul” pentru că, până nu-l vom înțelege, nu vom afla de ce nu funcționează. Profesorul de filosofie Ciprian Mihali în textul urm
Citește mai mult >>
De ce comunicarea științei nu a avut succesul scontat în campania de vaccinare. Cifrele nu au succesul poveștilor, dar și alte explicații
Biologul Alexandru Stermin în Brazilia Comunicatorii de știință sunt acea parte din specialiștii diferitelor domenii care se angajează să explice, să comunice, într-un limbaj accesibil, pe înțelesul tuturor complexitatea conceptelor și descoperirilor științifice. Ca să poți face asta, trebuie să știi ce înseamnă acest pe înțelesul tuturor. Cum înțelegem noi, oamenii, lumea și care sunt câteva principii fundamentale după care luăm decizii în situații similare cu cele ale campaniei de vaccinare. Să fie oare responsabili pentru rata mică de vaccinare și comunicatorii de știință prin felul în care s-au implicat, mai mult sau mai puțin în tot ceea ce înseamnă conștientizare și dezbateri? Începutul pandemiei a venit, oricum, pe fondul unor reticențe tot mai crescute la orice tip de vaccin. În primele două luni ale anului 2019, în Europa, mureau deja 34.000 de copii, datorită rujeolei, situație cauzată de scăderea ratei de vaccinare. Mai mult de 70 % din cazuri erau în Ucraina, urmată de Alb
Citește mai mult >>
Sociologul Dan Jurcan: „Românii s-au săturat de moarte, boală și disperare, au nevoie de un orizont de așteptare.”
Foto: Dan Bodea La începutul acestei toamne, doar 30% dintre români se vaccinaseră împotriva Covid-19, mai puțin decât în majoritatea statelor europene. De ce? Cum de s-a încetinit procesul de vaccinare în ultimele luni? Unii analiști sunt de părere că relaxarea măsurilor de siguranță „a relaxat” și campania de vaccinare demotivând populația. La centrele unde altădată erau cozi, astăzi sunt afișe care anunță că centrul s-a desființat. Dacă personalul medical care efectua vaccinul era epuizat după o zi de lucru în primăvară, astăzi așteaptă cu orele să intre cineva pe ușă. Unde s-a greșit? De ce nu are campania succesul așteptat? Ce se întâmplă cu încrederea populației în autorități și de cine depinde ca lucrurile să meargă mai bine? Încercăm să aflăm răspunsul la aceste întrebări printr-o serie de interviuri și discuții cu experți în comunicare, științe sociale și medici. În interviul următor, Dan Jurcan explică eșecul acestei campanii prin prisma sociologului care a efectuat mai multe
Citește mai mult >>
George Jiglău, cercetător: În domeniul consumului de energie, soluția ajutoarelor – fie ele și mai mari sau mai multe – este insuficientă
George Jiglău George Jiglău este politolog la Universitatea „Babeș-Bolyai” și face parte dintr-o echipă care realizează un studiu extins al situației actuale energetice din România. În interviul care urmează, George Jiglău explică de ce i se pare „șocant” nivelul redus de înțelegere din partea celor care ar trebui să elaboreze politicile energetice și să ia decizii în România și detaliază vulnerabilitățile, riscurile la care este supusă populația în perioada care urmează. „Declarațiile recente făcute de premierul Florin Cîțu, Raluca Turcan, Ludovic Orban sau Marcel Ciolacu despre Legea consumatorului vulnerabil de energie și modalitățile prin care înțeleg ei să rezolve problemele legate de vulnerabilitatea energetică nu fac decât să confirme percepția pesimistă pe care am formulat-o mai devreme”, spune el. Le găsește circumstanțe atenuante în faptul că, nici în alte țări, acest nivel nu e prea ridicat și în lipsa timpului necesar să aprofundeze, dar „ce nu pot înțelege”, spune el, „est
Citește mai mult >>
Siturile istorice din Afganistan, o îngrijorare majoră după întoarcerea talibanilor. Planuri de urgență pentru muzee
Într-un act de distrugere care a șocat lumea, în martie 2001, comandanții talibani au plantat explozivi în și în jurul a ceea ce au fost cândva cele mai înalte statui ale lui Buddha din lume Din anii 1990, siturile de patrimoniul cultural din Afganistan s-au confruntat cu pericole de tipul conflictelor, jefuire, neglijare și eroziune, în mijlocul unui climat politic volatil. Printre ele se numără jefuirea (1993-1996) Muzeului Național și distrugerea (2001) statuilor lui Buddha din Bamiyan. UNESCO a luat atitudine în criza care se desfășoară acum în Afganistan, declarând că este preocupată de protejarea „neprețuitului patrimoniu cultural al Afganistanului”. Într-o apariție recentă, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, a cerut „păstrarea patrimoniului cultural al Afganistanului în diversitatea sa”, la 20 de ani de la distrugerea deliberată a sitului Buddha Bamiyan, intrat în Patrimoniul Mondial. UNESCO a cerut, de asemenea, actualului guvern condus de talibani să ia toate „măsur
Citește mai mult >>
Delia Balaban, expert în comunicare, despre sursele de (dez)informare preferate de tineri. De ce influencerii au succes și cum „știrea te caută pe tine”
Influencerii sunt percepuți ca fiind experți, lider de opinie, de către urmăritorii lor, și de cele mai multe ori, se bucură de credibilitate și sunt atenți cu aceste aspecte, pentru că ele reprezintă capitalul lor. Interviu realizat de Ruxandra Hurezean În ultimul an și jumătate, atenția publicului s-a îndreptat cu toată seriozitatea asupra unor surse de informare mai nou apărute în spațiul public și cu foarte mare succes, mai ales în rândul tinerilor. Se discută frecvent în presă sau la televizor despre social media și influenceri. Aceștia sunt de multe ori acuzați că succesul lor nu se bazează pe o expertiză autentică sau că se bucură de produse gratuite pe care le promovează. Mai mult de atât, ideea participării lor în campania de vaccinare împotriva CoViD-19 a fost discutată în ultima vreme, părerile fiind, evident, pro și contra. Dar nu numai despre coronavirus s-au pronunțat diverse persoane în spațiul public dezinformând. Tot mai multe teme au creat controverse aprinse, iar băt
Citește mai mult >>
De vorbă cu Ioan Filip și Alexei Țurcan, sau România Sălbatică povestită prin sunet și muzică. Cum au prins viață imaginile uluitoare
România sălbatică, documentarul despre natură pe care Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) l-a prezentat în premieră mondială zilele trecute și care își începe luna aceasta călătoria prin țară, atât cu proiecții open-air, cât și cu vizionări în cinematografe, este cel mai bun exemplu de profesionalism în materie de imagine, sunet și coloană sonoră. Proiectul a fost dezvoltat în mai bine de 10 ani de către fotograful Dan Dinu și videograful Cosmin Dumitrache, cu o echipă de producție 100% autohtonă. De altfel, a fost cel mai votat film autohton la ediția din acest an a TIFF, prima recunoaștere din șirul lung de distincții și premii care, cel mai probabil, vor urma. Cel mai votat film autohton la această ediție, documentarul România sălbatică, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, a fost distins cu Premiul publicului pentru cel mai popular film românesc/Foto: Dan Bodea Energia filmului este dată desigur, în mare măsură, de imaginile fascinante surprinse în echipa ext
Citește mai mult >>
Interviu cu actorul Bogdan Farcaș: “Joc infinit mai mult teatru și mi-ar plăcea infinit mai mult film”. Despre “Neidentificat” și roluri de mafioți ruși în filmele americane
Bogdan Farcaș/Neidentificat/Foto: Dan Bodea După ce în 2019 a fost prezent la TIFF în programul 10 pentru FILM, ca „figură nouă” în peisajul cinematografic autohton, actorul Bogdan Farcaș a venit anul acesta la TIFF ca parte din echipa filmului „Neidentificat”, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan George Apetri. Un film în care vedem suspansul unui thriller, misterul caracteristic filmelor polițiste și atmosfera autentică de film noir și unde actorul Bogdan Farcaș joacă rolul de anti-erou al cărui dezechilibru sufletesc profund duce la o explozie externă cu consecințe devastatoare. Filmul a intrat în competiția oficială a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), o competiție care se concentrează în jurul temei „Despre dragoste și alți demoni”. „Neidentificat” a avut premiera mondială în cadrul celei de-a 36-a ediții a Festivalului de Film de la Varșovia unde, actorii principali, Bogdan Farcaș și Dragoș Dumitru, au primit Premiul Special al Juriului. Pentru B
Citește mai mult >>

O „Ancoră” pentru cei vulnerabili: „Ei nu se plâng. Paradoxal, sunt mai rezistenți decât noi.”
Anual, cam 5.000 de tineri părăsesc Centrele de plasament din România E greu, într-o lume competitivă, lovită de crize, să-ți găsești un serviciu? Dar dacă ai fi nevăzător, surd, mut sau analfabet? Dacă n-ai avea casă, buletin, părinți? Dacă ești rom, dormi pe străzi, nu ai studii, nu ai o meserie, cum e? Cine te ia în seamă, cine te va angaja? Când și pentru postul de asistent curățenie trebuie să știi să citești pe flacoane sau să poți folosi mașina de spălat pahare? Cum poți să reușești? Anual, cam 5.000 de tineri părăsesc Centrele de plasament din România. Doar 10% dintre ei se integrează, restul ajung pe stradă sau în pușcării, ajung să se sinucidă. Mulți rămân pradă racolărilor de tot felul. Numeroase rețele de profitori exploatează disperarea și singurătatea acestor tineri, din rândul lor fac recrutări pentru rețelele de droguri, prostituție, hoți de buzunare. Statul îi mai găzduiește doar trei luni după ce împlinesc 18 ani, dacă aceștia nu continuă studiile, apoi părăsesc orfel
Citește mai mult >>
Cum arată România socială. În care județe sunt mai multe întreprinderi sociale și cum funcționează ele
Angela Achiței, antreprenor social și președinte Fundația „Alături de Voi” (ADV) România În anul 2015 apărea Legea Economiei Sociale, prin care, cel puțin formal, România se alinia la trendurile europene în materie de incluziune socială și programe antisărăcie. Efectele, cel puțin în primii ani, aproape că nu s-au făcut simțite. Companiile se arată și astăzi reticente la a aplica prevederile acestei legi care oferă facilități pentru angajarea persoanelor vulnerabile. A intervenit însă societatea civilă. Organizațiile nonguvernamentale s-au mobilizat și au reușit ca în scurtă vreme să câștige teren. Tot mai multe întreprinderi sociale s-au înființat în ultimii ani, ele absorbind forța de muncă vulnerabilă și sprijinind la rândul lor o economie necesară pentru sănătatea socială. În Romania în martie 2021 existau 1.642 de întreprinderi sociale. În acest demers intensiv de susținere a înființării de întreprinderi sociale, un rol important l-a avut Angela Achiței care și-a concentrat efortu
Citește mai mult >>
De ce să vizitezi Sulina. Ghid pentru turiștii neinițiați în tainele Deltei
Foto: Cristina Beligăr Nu știam foarte multe despre Sulina înainte de a ajunge în acest an acolo. Asociam Sulina cu celebrii covrigi calzi de la brutăria de pe faleză, cu restaurantul „Marea Neagră”, cu o barcă lucioasă de lemn cu numele „Jolie” și cu plaja de pe care îmi adunasem câteva scoici pentru acasă în 2017, anul în care ajunsesem prima dată acolo. Mai știam, desigur, că orașul este situat la punctul de vărsare al brațului Sulina în Marea Neagră. Inițial, nu mă încântase deloc ideea când, în urmă cu patru ani, făcusem o oprire de câteva ore în acest oraș. Îmi doream doar plimbări cu barca prin Deltă și apusuri spectaculoase de soare văzute de pe pontonul aflat în apropierea locului de cazare de atunci, în localitatea Crișan. Nu îmi imaginam că cineva poate vizita „de plăcere” orașul sau că, tot din plăcere, se poate locui aici. „Doar nimeni nu se expune gratuit să fie supt de țânțari”. În acest an am revenit în Deltă și am rămas timp de o săptămână în orașul covrigilor calzi. U
Citește mai mult >>
Buze fierbinți pe alămuri reci: Epoca de aur a orchestrelor de doamne
Text de Teodora Iacob Înainte de a înregistra albume pe vinil, de emisiunile radio și iPod-uri, orchestrele de alămuri sau fanfarele au fost cele care au satisfăcut poftele și dorințele oamenilor de a asculta muzică. Aceste trupe au fost piesa centrală pentru parade, evenimente militare și circuri. De fapt, în timpul „Epocii de Aur a Fanfarelor” (în perioada care a urmat Războiului Civil până la Primul Război Mondial), au existat peste 10.000 de orchestre de alămuri formate din amatori (de sex masculin, evident). În timp ce muzica a fost adesea văzută ca o activitate feminină, datorită originilor sale militare, alămurile au avut un caracter distinct masculin. Cu toate acestea, câteva femei de-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea au început treptat să schimbe aceste aspecte participând la înființarea orchestrelor de alămuri cu membri exclusiv de sex feminin. Cu secole în urmă, utilizarea unui instrument muzical de către o femeie se considera un gest lipsit de eleganță și feminitat
Citește mai mult >>
Cancerul la copii în pandemie. Scăderi dramatice ale serviciilor din cabinetele oncopediatrice
În 2020, Conform International Agency for Research on Cancer, în România au fost diagnosticate 98.886 de cazuri noi de cancer Cancerul la copii și la adolescenți este diferit de cel la adulți. Pe lângă gravitatea ei, este și o boală costisitoare, care pune în dificultate întreaga familie a unui pacient și sistemul spitalicesc, deopotrivă. Țările mai puțin dezvoltate sau mai prost gestionate au sincope în a asigura tratamentul sau condițiile de îngrijire. Cu toate investițiile europene, în România, nivelul condițiilor pentru pacienții copii și adulți nu este optim. Mai este un drum lung de parcurs pentru a depăși inegalitățile și a asigura un tratament mai sigur și de bună calitate. Necesitatea de a îmbunătăți accesul la îngrijiri standard și de a crește ratele de vindecare pentru toate tipurile de cancer pediatric ar trebui să fie o prioritate pentru toți cei care îngrijesc pacienții cu cancer la copii și supraviețuitori. În 2020, Conform International Agency for Research on Cancer, în
Citește mai mult >>
Schimbare climatică, încălzire climatică sau haos climatic?
Foto: Dan Bodea În continuarea mult comentatului articol publicat în revista „SINTEZA” în luna iunie, profesorul universitar Nicoleta Ionac de la Universitatea București analizează contextul climatic care a generat fenomenele meteo extreme înregistrate în ultima perioadă: valul de căldură fără precedent din vestul şi nord-vestul Americii de Nord, tornadele și furtunile puternice cu căderi masive de grindină din Europa Centrală (Cehia, Elveția, Germania), furtunile din Marea Britanie, ciclonul din Marea Neagră, inundațiile catastrofale din Filipine și Indonezia. Un cunoscut sceptic al ipotezei carbocentriste, care atribuie actualul proces de încălzire globală exclusiv creșterii concentrației de CO2, doamna Ionac argumentează din nou pentru o analiză mai aprofundat ştiinţifică a fenomenului, pe care preferă să îl numească de bizarerie climatică. Pe termen scurt și mediu (câțiva ani), spune dânsa, nu ne putem aștepta decât la o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologi
Citește mai mult >>
Cancerul: Pandemia i-a deschis drumul, iar, noi, societatea, ne-am retras din calea lui
Foto: Dan Bodea Fiecare dintre noi știm pe cineva bolnav de cancer sau care a murit din cauza acestei cumplite boli. Putem să tăcem sau să vorbim despre asta. Nici una, nici alta nu ajută prea mult, nu face destul. În ultimii ani, cancerul a înaintat cu și mai mare forță: pandemia i-a deschis drumul, iar, noi, societatea, ne-am retras din calea lui. Într-una din zilele pandemiei am ajuns pe holurile Institutului Oncologic din Cluj cu Maria, vecina mea din copilărie. Îmbrăcată toată în negru, de-o paloare și o eleganță cum numai țărăncile noastre o au, Maria a traversat în baston culoarele spitalului. Un medic tânăr ne-a primit în amfiteatrul institutului, acolo unde se improvizase un loc pentru consultații. A citit toate documentele medicale ale vecinei mele, în timp ce în amfiteatru se lăsase o tăcere rece. Un gest cu mâna, trecută peste hârtii, mi-a spus esențialul. Nu mai era nimic de făcut. Medicul i-a vorbit frumos Mariei, lăsând-o să înțeleagă că, de acum, concentrarea va fi pe s
Citește mai mult >>
Încălzirea globală, indubitabilă. Surpriza este că ne așteaptă 30 de ani de frig
Foto: Dan Bodea Un punct de vedere documentat, susținut de profesorul universitar Nicoleta Ionac de la Universitatea din București, care arată că, deși încălzirea climatică e indiscutabilă, cauzele ei nu. Și că, în anul 2020 a debutat un fel de Mini Eră Glaciară care poate dura până în 2053. Aceasta s-ar putea să fie cea mai puternică perioadă de răcire din ultimii 400 de ani, asemănătoare cu cea din 1645-1715, care a produs foamete, declin demografic și mari epidemii. Nicoleta Ionac este profesor la Departamentul de meteorologie şi hidrologie al Universităţii din București, specializată în Meteorologie-Climatologie. Direcțiile sale de cercetare sunt: biometeorologie şi bioclimatologie, fenomene atmosferice şi climatice de risc, poluarea mediului aerian, climatologie aplicată, climatologie regională și schimbări climatice. La solicitarea revistei Sinteza de a oferi publicului cititor explicații privind paradoxul meteorologic în care ne aflăm – deși ni se spune că parcurgem o încălzire
Citește mai mult >>