Articole principale
ONU a lansat raportul socio-economic privind impactul COVID-19. Recuperarea după criză trebuie să ducă la un alt tip de economie
Șeful Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres Șeful Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, a lansat marți, 31 martie, un nou plan de combatere a impactului socio-economic potențial devastator al pandemiei COVID-19, solicitând tuturor să „acționeze împreună pentru a reduce șocul crizei”. „Noul coronavirus atacă societățile în inima lor, revendicând viețile oamenilor”, a declarat secretarul general António Guterres, subliniind că efectele potențiale pe termen lung asupra economiei globale și a țărilor individuale sunt „grave”. Noul raport, „Shared responsibility, global solidarity: Responding to the socio-economic impacts of COVID-19”, descrie viteza și scara contagiunii, severitatea cazurilor și tulburările la nivel social și economic pe care le aduce COVID-19. „COVID-19 este cel mai mare test cu care ne-am confruntat împreună încă de la formarea Națiunilor Unite, acum 75 de ani”, a spus António Guterres, secretar general al Națiunilor Unite. „Această criză
Citește mai mult >>
Profesorul Nassim Taleb, analist de risc: „Pandemia de coronavirus putea fi prevenită. Cine își asumă răspunderea”
Nassim Nicholas Taleb este profesor american cu origini libaneze, eseist, statistician și analist de risc Profesorul Nassim Taleb, analist de risc la Institutul Politehnic al Universității din New York și unul dintre experții care au prezis criza financiară din 2008 în cartea „Lebăda neagră”, publicată în 2007, a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că evenimentele precum focarul de coronavirus sunt foarte dăunătoare economiei și că un eveniment de tipul „lebădă albă”, nu lebădă neagră, precum pandemia de coronavirus, ar fi putut fi de fapt prevenit. Mai mult, în cartea „Lebăda neagră”, Nassim Taleb precizează: „Pe măsură ce călătorim tot mai mult pe această planetă, epidemiile se vor acutiza, vom avea o populație de germeni dominată de câteva exemplare și ucigașul care va răzbi din această populație se va răspândi mai eficient. Văd riscurile răspândirii foarte acute a unui asemenea virus pe planeta noastră”, scria Nassim Taleb în 2007. „Dacă o epidemie a fost previzibil
Citește mai mult >>
COVEXIT: Adevărata provocare a Uniunii Europene
Ca de fiecare dată când Uniunea Europeană se confruntă cu o criză majoră, nu puțini sunt cei care se grăbesc să-i cânte prohodul. Ba chiar, n-am exagera să afirmăm că pentru unii a devenit de-a dreptul un fetiș imaginea Europei prăbușite. Paradoxal sau nu, cei care se grăbesc să acuze Uniunea Europeană de lipsa unei reacții ferme în această perioadă sunt tocmai cei care, până deunăzi, criticau Uniunea că e mult prea prezentă în viața noastră. Dar, sigur, coerența nu e punctul forte al nimănui în situațiile de panică. Interesant este, însă, modul în care e insinuat eșecul Uniunii în gestionarea crizei COVID-19, pentru că există pericole reale care pândesc proiectul european pe măsură ce această criză evoluează și – mai ales – pe măsură ce se va stinge. Indiferent cât de mult (sau de puțin) ne place Uniunea Europeană, putem admite că în actuala situație e mai facil să evidențiem carențele acestui proiect politic. E mult mai ușor să cădem în capcana pe care, foarte abil, ne-o întinde prop
Citește mai mult >>
Istoricul Yuval Noah Harari: Experimente sociale majore vor contura lumea în deceniile următoare
Yuval Noah Harari este istoric, filozof și scriitor de succes, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”. În cel mai recent interviu pe care l-a acordat, de data aceasta pentru publicația sud-americană La Tercera, filozoful Yuval Noah Harari a nuanțat mai multe scenarii cu privire la modul cum va arăta lumea după criza cauzată de pandemia COVID-19. Yuval Noah Harari este istoric, filozof și scriitor de succes, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”. „Criza Covid-19 se conturează a fi momentul definitoriu al erei noastre, iar ceea ce o face un moment definitoriu este că totul este în joc. Istoria se accelerează. Vechea carte de reguli se destramă și se scrie o nouă carte de reguli. În următoarea lună sau două, guvernele și organizațiile din întreaga lume vor desfășura experimente sociale majore care vor contura lumea în deceniile următoare. La universitatea unde lucrez, de exemplu, se discută de ani b
Citește mai mult >>
Biologul Alexandru Stermin: Virusul – partea nespusă a poveștii
Până să ajung acasă, izolat în apartamentul meu, am fost izolat, două săptămâni în jungla Braziliei. Am traverstat o insulă, de la un capăt la altul, prin mijlocul pădurii. Dormeam în tot timpul ăsta în cort, în inima sălbăticiei ori în hamac, atârnat de liane, deasupra tarantulelor care mișunau prin frunze, noaptea! Eram patru, eu și încă trei biologi de la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro! Nu era întâmplător numărul! Aveam o regulă! Îndiferent ce făceam, ori mergeam toți, ori mergeam câte doi, niciodată nu trebuia să rămână ori să plece unul singur! Îmi amintesc cum, într-o amiază, după ce ne-am pus tabăra, am pornit singur spre un pârâu, aflat undeva, în vale, la 10 minute de cort. Știu, am încălcat o regulă a grupului, dar mă gândeam că ce se poate întâmpla?! Pe Insula cea Mare, căci așa îi este numele, nu sunt animale mari, periculoase! Cum sunt jaguarii! Erau doar niște feline mici, care nu atacă oamenii! Alexandru Stermin în jungla din Insula cea Mare, Brazilia | Foto: A
Citește mai mult >>
Sorin Matei Adam: COVID ne arată ca avem o conștiință morală globală. Deocamdată e una vegetativă.
Analist al relaţiilor dintre forţele sociale şi fenomenul cultural, Sorin Adam Matei este profesor la Universitatea Purdue din Indiana, SUA. A lansat conceptele de paramodernitate şi grupuri de prestigiu. Este autorul volumelor „Boierii minţii. Intelectualii români între grupurile de prestigiu şi piaţa liberă a ideilor”, „Idei de schimb” şi este unul dintre coordonatorii lucrării „Idolii Forului”. Dezvoltă un program de educatie profesională şi academică axat pe folosirea datelor sociale pentru crearea de noi naraţiuni sociale. Redacția Sinteza i-a solicitat un text despre actuala criză sanitară, pe care îl redăm în continuare.  Sorin Adam Matei | Foto: Wikipedia Timp de trei zile, de vineri, martie 19 până duminică, martie 21, am stat ca pe ace. Șase studenți columbieni pe care îi adusesem la Universitatea Purdue, în Indiana, ca să studieze cu studenții și colegii mei trebuiau să se întoarcă înapoi, acasă, la Bogota. Plecarea lor a fost abruptă, precipitată de epidemia COVID-19. Până
Citește mai mult >>
Euharistie și ipocrizie
Constituția din anul 1866 prevedea la art. 22 că „actele Statului civil sunt de atribuțiunea autorităței civile. Întocmirea acestor acte va trebui să procedă întotd’auna benedicțiunea religioasă care pentru căsătorii va fi obligatore”, iar astăzi avem prevederea de la art. 48 din Constituția României: „căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă” (art. 48 din Constituția României), ceea ce ne arată că avem deja o tradiție constituțională românească în a condiționa accesul la Taina Cununiei de un act administrativ. Dacă la anul 1866 ca strategie de nation-building avea sens ca statul nou fondat pe principii oarecum liberale, dar fără prea mari pretenții republicane și democratice, să se asigure că-și elimină cel mai puternic competitor intern (Biserica) din treburile civile și sociale pentru a-și asigura astfel monopolul asupra mijloacelor de coerciție și violență (Max Weber). Drept urmare, plasa căsătoria religioasă ca opțiune pentru cuplurile înregistrate deja
Citește mai mult >>
Despre apocalipsele mari și mici. Cum s-a gripat creștinismul cu un virus chinezesc
Gândurile astea, la rândul lor, le modelau întreaga viață. Nu conta dacă erau cizmari, medici, baroni sau pescari – trăiau cu toții în orizontul morții. Personale. Eu mor, tu mori, ea moare. Noi murim. Pe rând, când îi venea fiecăruia sorocul. A fost odată ca niciodată o vreme în care trăiam (și muream) o serie de apocalipse din astea mititele, la scară umană. Apocalipsa e un cuvânt grecesc – toate cuvintele care contează sunt fie grecești, fie române. Apokaluptein înseamnă a dezvălui. Mureai și aflai, nu prin ghicitură, ci față către față (Corinteni 13). Și așa scăpai de frică. Cu moartea pre moarte călcând. Pe urmă au apărut noile media. Aproape peste noapte, amintirea morții a dispărut. Nu pentru că oamenii ar fi încetat să moară sau pentru că nu s-ar mai fi găsit nimeni care să te tragă de mânecă pentru a-ți reaminti de moarte. Dimpotrivă. Crime din amor rănit și atacul terorist din nine-eleven, sinucigași singuratici și oameni murind când își făceau “selfies”, împușcături în masă
Citește mai mult >>

Virologul Mihnea Boștină despre pandemie: „Un astfel de scenariu a fost de multă vreme prezis”
„Dacă de eficiența diferitelor combinații de medicamente antivirale existente nu suntem încă siguri, dacă momentul când un vaccin va fi gata este încă neclar în viitor, pe un lucru ne putem baza: vine primăvara. Și, cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei” Mihnea Boștină este cercetător virolog, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, și predă la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă. A făcut studii de geologie și geofizică, dar și studii de matematică și informatică, la București. Este doctor în biofizică și biologie structurală, titlu obținut Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt pe Main, a lucrat în cercetare la Institutul „Max Planck”, la Harvard și la McGill University Montreal, Canada. A plătit taxe în șase țări până acum, după cum își descrie el, mai în glumă, traseul. Mihnea lucrează împreună cu soția în același laborator și în prezent cercetează u
Citește mai mult >>
Alexandru Mironov: Dragostea în vremea holerei şi după
Alexandru Mironov | Foto arhivă: Dan Bodea Mă inspir din titlul unei cărţi pe care genialul scriitor columbian Gabriel Garcia Marques a scris-o pe vremea când se pregătea să sloboadă peste setea de imaginaţie a planetei realismul magic sud-american, puţin înainte ca Macondo să-şi găsească loc pe lobul frontal al Civilizaţiei Omului. Colega Cristina Beligăr îmi trimite o provocare, de fapt încearcă să-şi confrunte spaimele cu neliniştea mea: să se fi prăbuşit cu totul lumea în care trăim? Să fi fost de ajuns, pentru a ne zgudui din temelii civilizaţia, atacul ucigaş al unei particule care nici măcar nu înseamnă cu adevărat viaţă, o fărâmă de ARN aptă să se furişeze în molecula de ADN, inima Viului? Să fie vorba – îndrăznesc eu – de o revoltă a Naturii faţă de tupeul cu care specia noastră a ignorat şi înfruntat Selecţia Naturală şi multe dintre legile Viului? Căci toate speciile respectă „clipa cea repede ce ni s-a dat” (exemplu, un celebru paradox al lui Darwin privind specia elefanţil
Citește mai mult >>
Istoricul Yuval Noah Harari, în Financial Times: Cât de diferit va arăta lumea după coronavirus. Încrederea în știință, autorități și mass-media
Ziarul Financial Times a publicat vineri, 20 martie, un amplu editorial al istoricului și filozofului Yuval Noah Harari, în care acesta vorbește despre actuala criză globală, probabil cea mai acută a acestei generații și care va modela lumea nu doar în următoarele luni, ci mult timp de acum înainte. „Trebuie să acționăm rapid și decisiv. De asemenea, ar trebui să luăm în considerare consecințele pe termen lung ale acțiunilor noastre. Atunci când alegem între alternative, ar trebui să ne întrebăm nu doar cum să depășim amenințarea imediată, ci și în ce fel de lume vom locui imediat ce va trece furtuna. Da, furtuna va trece, omenirea va supraviețui, majoritatea dintre noi vom fi în viață – dar vom locui într-o lume diferită”, transmite istoricul. Istoricul Yuval Noah Harari | Foto: Ted.com Multe măsuri de urgență pe termen scurt vor deveni elemente pentru viață, aceasta fiind natura situațiilor de urgență, spune Yuval Noah Harari, ceea ce înseamnă că, din acest moment, procesele istorice
Citește mai mult >>
Filosoful Yuval Noah Harari, despre criza COVID-19: „Este o iluzie să credem că ne putem apăra de un virus închizând granițele”
Istoricul, filosoful și scriitorul de succes Yuval Noah Harari, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”, a publicat recent în cunoscuta revistă săptămânală americană Time Magazine opinia sa în legătură cu răspândirea coronavirusului și situația de criză în care se află o mare parte a lumii. Yuval Noah Harari a obţinut doctoratul în istorie la University of Oxford şi este profesor de istorie universală în cadrul Departamentului de Istorie al Universităţii Ebraice din Ierusalim. Cartea sa Sapiens, publicată iniţial în Israel în 2011, a fost tradusă în peste patruzeci de limbi. Timp de peste şase luni s-a aflat pe lista bestsellerurilor Sunday Times şi a fost de asemenea în topul bestsellerurilor New York Times. De asemenea, într-o intervenție live, filosoful a discutat cu jurnalista CNN, Christiane Amanpour, despre situația reală de criză în care se află omenirea. „Nimeni în ziua de astăzi nu a mai trăit ceea ce trăim acum și de aceea totul par
Citește mai mult >>
Studiu: Harta propagării infecției cu coronavirus în România
Compania de analiză de business MAD Intelligence au realizat o diagnoză a modului în care epidemia de COVID-19 s-a reflectat în presa românească în perioada ianuarie – 12 martie 2020. Printre cele mai interesante rezultate ale procesării datelor despre infecțiile cu noul coronavirus se numără și cartografierea cazurilor, în funcție de proveniența lor, care a generat următorul rezultat: Sursa: MAD Intelligence „Privite în ansamblu, cazurile confirmate de COVID19, din România, sunt destul de răspândite, acoperind toate regiunile istorice. Chiar și așa, dat fiind numărul mic de persoane diagnosticate și lipsa unei decizii medicale pentru cele 13.000 de cazuri de autoizolare, ne fac să nu propunem un șablon geografic de îmbolnăvire. În schimb, putem spune că Italia reprezintă principala sursă de răspândire epidemiologică, în timp ce capitala României, București, este orașul care adună cazurile provenite din surse geografice diferite. O eventuală decizie de a izola Bucureștiul se pliază pe
Citește mai mult >>
Coronavirus. Între panică și rațiune
De altfel, de peste două săptămâni, televiziunile își ocupă mai tot spațiul de știri cu subiectul Coronavirus, propagând o spirală a emoției. Și așa se explică că deși COVID-19 nici măcar nu era confirmat în România, rafturile magazinelor începuseră să fie golite sub impulsul unei panici generalizate. Și asta în condițiile în care știrile televiziunilor erau în mare măsură despre ce se întâmplă în Italia, nu în România. „Italia e mult prea legată de România și virusul va ajunge sigur și în România!”- cel puțin așa au gândit cei mai mulți dintre români în acele momente. Și nu au greșit! În plus, frica de foame a fost un factor motivator puternic, pentru că aici e vorba de o trebuință primară. Imaginea unui raft gol a fost șocantă și suficientă pentru a declanșa un comportament imediat: cumpără acum, pentru că mai târziu va fi prea târziu. Prin contagiune și imitație, procurarea de rezerve alimentare a devenit un fenomen de masă. Pe rețelele de socializare lumea s-a împărțit rapid. Cei c
Citește mai mult >>
Tenerife fără bătrânețe
Primăvara perpetuă există şi e la doar câteva ore de zbor de Bătrânul Continent, virusat sub o iarnă ursuză. Tenerife, căci despre ea este vorba în acest articol, este cea mai mare din Insulele Canare, şi este un pom lăudat la care să te duci cu sacul. Şi ar fi bine să ai unul pântecos la tine. În plină iarnă, am decolat de la Bucureşti, cu un zbor neinspirat (opțiune personală), via Stuttgart, care m-a lăsat pe aeroportul Tenerife Sud. După aproape 12 ore de călătorie, prin spațiile sterile din avion şi de pe aeroporturi, ieşirea la lumina caldă din Tenerife a fost o izbăvire. În următoarele trei zile am descoperit pe repede înainte câteva dintre atracțiile majore ale insulei, într-un press trip organizat de Federația Internațională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET) Spania. Asfințit pe Playa del Duque, Costa Adeje, Tenerife | Foto: Bogdan Stanciu Tenerife, mândră între Canare Arhipelagul Canarelor face parte din Spania și este guvernat ca o comunitate autonomă. Se află
Citește mai mult >>
Cătălin Tolontan: „Cred că vom fi prima ţară din UE care va rămâne fără presă tipărită”
„Anul 2016 a fost special. Conferinţe de presă cum erau cele de atunci rar mai vezi astăzi, cum rar se mai ajunge la nivelul acela de încordare și de dorinţă de aflare a adevărului. Simţeai atunci o solidaritate între jurnaliști”. Acesta este sentimentul pe care jurnalistul Cătălin Tolontan îl are acum, la patru ani distanţă de când, alături de echipa de la GSP, a publicat ancheta Hexi Pharma, cunoscută drept Criza dezinfectanţilor diluaţi. Cazul Hexi Pharma nu a fost însă, cea mai grea investigaţie din carieră. Nici pe departe. Dar, evident, a fost cea mai cunoscută, apărând pe fondul tragediei din clubul Colectiv și al situaţiei din spitalele din România. Astăzi, tipografia care scotea Gazeta Sporturilor, în urmă cu patru ani, nu mai există. A fost demontată și dată la fier vechi. Presa tipărită nu a ajuns chiar în aceeași stare, dar previziunile nu sunt deloc optimiste, deși modelele de succes și de seriozitate, deocamdată, sunt create de redacţiile care fac și presă tradiţională sc
Citește mai mult >>