Articole principale
Studenții Universității Babeș-Bolyai, în finala competiției internaționale Games of Science – Turneul Campionilor
Studenții Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) vor reprezenta universitatea în etapa finală a competiției internaționale Games of Science. Evenimentul, desfășurat sâmbătă, 18 iunie 2022, între orele 11.00 – 13.00, este organizat de British Council și Asociația BioMentorHub, și va reuni 14 finaliști cu prezentări pe teme din domeniul biologiei, ingineriei, tehnologiei, matematicii, chimiei și psihologiei. Universitatea Babeș-Bolyai va fi reprezentată de 4 studenți finaliști: Andrei-Robert Alexandrescu, Andrada Balmez, Lavinia-Ioana Verdeș și Mihaela Borota (lista completă a finaliștilor poate fi consultată aici!). Totodată, vineri, 17 iunie 2022, va avea loc un masterclass de comunicare a științei pe înțelesul publicului. Cel mai recent eveniment desfășurat de British Council a fost competiția internațională Games of Science, adresată studenților și cercetătorilor, care a dat acestora ocazia să își expună public cercetările, ajutându-i să-și dezvolte abilitățile de sinteză,
Citește mai mult >>
Ciprian Mihali: În Rusia nu a existat niciodată în ultimul secol o gândire critică liberă
Întrebare: — Domnule profesor, ați scris la un moment dat despre ură și spuneați acolo că ura și frica îi fac pe oameni vulnerabili, manipulabili. De ce credeți că sentimentul urii s-a extins, s-a intensificat în ultimii ani? Ciprian Mihali: — Da, fenomenul urii a crescut în ultimii ani, iar pentru asta cred că există mai multe explicații. Una dintre ele este aceea că ura a canalizat alte pasiuni politice: furia, revolta, indignarea, tot felul de nemulțumiri, care au fost convertite în ură de rețelele sociale, de media sau de mișcările politice radicalizate, în special de extrema dreaptă, dar nu numai. E firesc ca în politică să existe pasiuni, investiri afective, politica înseamnă și asta, o anumită organizare și manipulare a afectelor sociale, iar din când în când, unele dintre aceste afecte devin dominante. O altă explicație poate să fie aceea că ura, asemenea fricii, este una dintre pasiunile politice cele mai iraționale, prin urmare și cel mai ușor de controlat. De multe ori, exis
Citește mai mult >>
Consorțiul Universităților Europene NeurotechEU, din care face parte și UMF „Iuliu Hațieganu”, se va reuni la Cluj-Napoca
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca va fi gazda evenimentului NeurotechEU 3rd Board of Rectors Meeting, cea de-a treia reuniune a reprezentanților universităților fondatoare ale consorțiului The European University of Brain and Technology (NeurotechEU). Evenimentul va avea loc în perioada 16-18 mai. Întâlnirea de la Cluj-Napoca reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea și buna desfășurare a activităților din cadrul consorțiului NeurotechEU. Cei aproximativ 50 de participanți ai universităților membre, alături de rectori și președinți ai acestora, vor avea în atenție discuții cu privire la definirea unei viziuni comune privind diferite dimensiuni academice, de cercetare, curricula și mobilități, dar și privind oportunitățile de extindere a consorțiului. Evenimentul găzduit de UMF „Iuliu Hațieganu”, unul dintre cele mai importante evenimente academice ale acestui an, aduce împreună rectorii și președinții celor 8 universități partenere din cadrul consor
Citește mai mult >>
Universitatea Babeș-Bolyai: Studiu asupra inflației în România. De ce au crescut prețurile și ce ar trebui să facă guvernul
  Doar în luna aprilie, inflația în România a crescut cu 3,74%, ajungând la 7,9% de la începutul acestui an. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 (comparativ cu luna aprilie 2021) a ajuns la un nivel record de 13,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) față de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este de 7,4%. Într-un singur an, prețurile produselor nealimentare au crescut cu 16,35%, ale produselor alimentare cu 13,54%, respectiv ale serviciilor cu 7,11%. Dintre alimente, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețul făinii a crescut cu 26,7%, al pâinii cu 20,3%, al cartofilor cu 41,84%. Dintre produsele nealimentare, prețurile la energie au fost principalele surse de creștere: gazele naturale au crescut cu 85,27%, energia electrică 18,8%, iar combustibilii 35,7%. În ultima perioadă, Banca Națională a României a crescut treptat rata dobânzii monetare, iar guvernul ar trebuit să ia în calcul diferite măsuri fiscal
Citește mai mult >>
Universitatea Babeș-Bolyai — Cercetare asupra impactului pe care războiul îl are asupra economiei UE
Recent Uniunea Europeană a propus introducerea unui embargo la importurile de petrol din Rusia, însă în momentul de față se așteaptă ca statele membre să ajungă la un consens privind detaliile embargoului, în special în cazul țărilor care au o dependență mai ridicată față de petrolul rusesc. În acest context, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor (proiect cunoscut în ultimii 2 ani sub denumirea de COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor) care își desfășoară activitatea în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a realizat o analiză mai detaliată privind dependența statelor europene de importurile de petrol și produse petroliere rusești, evidențiind situația României în acest context. Cel mai important partener comercial al României în privința petrolului și produselor din petrol (precum motorina) este Kazahstan încă din anul 2020, anul pandemiei în care consumul a fost unul mai redus, iar piața a suferit câ
Citește mai mult >>
Narcis Tulbure, despre economie și autocrație: „Bunăstarea relativă scade spiritul critic al societății”
Alegerile recente din Ungaria, unde un regim iliberal a fost reconfirmat, alegerea și realegerea lui Putin în Rusia ultimilor 20 de ani, China și alte state autoritare ne fac să ne întrebăm: susținerea acestor regimuri are și explicații economice? Este bunăstarea mai permisivă, un nivel de trai care a crescut devine mai tolerant cu puterea autocrată? Cât poate dura „prietenia” dintre economie și autocrație? Sunt întrebări pentru care am căutat răspunsuri în interviul cu Narcis Tulbure, lector la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Narcis Tulbure are un doctorat în antropologie culturală la Universitatea din Pittsburgh și diplome anterioare în istorie și finanțe. Publicațiile sale acoperă subiecte precum memoria, identitatea, studii postsocialiste; schimbarea banilor și a valorilor în România postsocialistă; finanțe și cultura. Relația nu este nici unicauzală, nici simplu de dovedit în mod științific. Depinde, ca orice ipoteză din științele sociale, de modul în care definim conc
Citește mai mult >>
Gabriela Ciot: În negocierile de pace ruso-ucrainene, compromisul devine un semn de slăbiciune în ochii rușilor
* Stilul rus de negociere utilizează frecvent două tipuri: negocieri cu scopul de a-l tulbura pe oponent (o imitație a unei negocieri, prin care se prelungește negocierea intenționat, timpul fiind aliat) și provocarea (prin care se arată lipsa de disponibilitate a unei părți în procesul de negociere * Cele trei caracteristici specifice școlii ruse de negociere: preocupare față de autoritate, evitarea riscului și nevoia imperativă de control. Aceste caracteristici încadrează contextul negocierilor. Or, dacă s-ar fi ținut seama de aceste lucruri, poziționările statelor occidentale trebuiau construite prin empatizare cu aceste stiluri de negociere, și nu prin interpretările proprii stilurilor de negociere specifice culturii americane, anglo-saxone sau franceze, ca să enumer cele mai cunoscute școli de negociere. * Compromisul în negociere este perceput în abordările ruse ale negocierii drept un semn de slăbiciune. * Statul care va asigura medierea poate deveni actor global ulterior, de ac
Citește mai mult >>
Sănătatea mintală în vreme de război
Importanța studiului este dată de faptul că o mai bună înțelegere a situației pe plan național va ajuta medicii să preîntâmpine și să amelioreze, prin mecanisme de suport și intervenții, efectele pe care războiul le are asupra populației României. Veștile care vin despre numărul victimelor în creștere, despre posibilitatea extinderii conflictului dincolo de granițele celor două țări este un factor de stres major. Românii se confruntă și cu alți factori de stres, precum influxul de refugiați și efectele pe termen mediu și lung ale destabilizării economice rezultate din conflict, accesul la resurse energetice și alimente de bază, posibilitatea scindării familiale în cazul implicării României în conflict, dar și lipsa accesului la informații credibile și verificabile. În timp ce influxul de refugiați din Ucraina este o prioritate pentru noi toți, una pentru care trebuie să dedicăm cât mai multe resurse și pentru care este moral să facem tot ce putem, considerăm totuși important să înțeleg
Citește mai mult >>

Economie și autocrație. Efectele războiului și ale iliberalismului în lume
Conflictul din Ucraina a funcționat ca un turnesol pentru lumea noastră. A scos în evidență diferențele, a pus la încercare funcționalitatea și reziliența unor state și a economiilor lor. Dar și a societăților. S-a văzut mai bine decât oricând ce consecințe are politica autocrată și care este diferența dintre societăți închise și societăți deschise. România se află și ea în rețeaua economiei globale, vecină cu Ucraina, cu Ungaria, cu Serbia și aproape de Rusia, astfel că s-ar putea spune că, din această perspectivă, contextul nu îi este foarte favorabil. Cum va fi influențată însă de războiul de la graniță? Cum va ieși lumea din această încercare? Economistul Narcis Tulbure, lector la ASE București crede că ne putem aștepta ca inflația ce a apărut imediat după pandemie să nu mai fie una tranzitorie ci să se cronicizeze. Prețul petrolului și al energiei, în general, costul materiilor primie și al produselor agricole ori întreruperea lanțurilor de aprovizionare folosite până acum sunt fa
Citește mai mult >>
Începutul războiului. Cum e viața de astăzi după prima crimă din istoria evoluției sale?
M-am întors din Pantanal, o imensă mlaștină din America de Sud, în Lume și am înțeles că Lumea poate să fie mult mai periculoasă decât Pantanalul – cea mai mare mlaștină de pe Pământ, populată cu anaconde, jaguari, cu sute de vietăți. Și în Lumea și în Pantanal, viața este spectaculoasă și imprevizibilă. Chiar dacă ne aventurăm să o studiem în jungle, mlaștini sau în orașe, nu am reușit încă să înțelegem, în totalitate, ce este ea, acea forță care animă ființele și le mână înainte în epopeea lor pe Planeta Albastră și în Univers. Cu toate acestea este ceva ce am înțeles, de multă vreme, că în arhitectura ei stă o dinamică, o luptă dintre două forțe, lumina și întunericul, Yin și Yang, Apolinicul și Dionisiacul sau Binele și Răul. Știm aceste două forțe, le recunoaștem în ființa noastră, Platon le-a spus calul alb și calul negru, Freud durerea și plăcerea sau Erosul și Thanatosul. Se luptă continuu în făptura noastră iar noi împreună cu ele, de partea uneia sau a celeilalte. Pare că ace
Citește mai mult >>
Constantin Necula despre ura de rând și rândul la ură
În ziua în care a izbucnit războiul, era programat la operația de cancer, la Kiev. N-a mai aucat s-o facă. A pornit odată cu familia în refugiu. A ajuns în Româniași voluntarii români l-au ajutat să găsească ce căuta: un oraș, o gazdă, un spital care să-l ajute. „Eram programat pentru intervenție chirurgicală în Kiev, dar au început bombardamentele și toate intervențiile programate au fost anulate. Trebuia să mă operez, medicul a spus că nu se mai poate amâna. Am aflat că Institutul din Cluj acordă ajutor pacienților oncologici și am decis să vin aici”, declara pacientul ucrainean, conform unei publicații locale. Într-adevăr, bolnavii ucrainieni care fug de război și nu mai au unde să primească îngrijiri medicale se pot trata gratuit în spitalele din România, conform Ordonanței de Urgență nr 15/2022. Prin urmare, Institutul Oncologic din Cluj-Napoca a decis să trateze și aici bolnavii de cancer din Ucraina. Printre ei, era și Hnatiuk Serhii, în vârstă de 73 de ani, originar din Kiev. E
Citește mai mult >>
Alianța universitară europeană Eutopia la UBB. Be Connected. Be Innovative!
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va găzdui, în perioada 24 – 25 martie 2022,  întâlnirea alianței universitare Eutopia. Zece rectori ai unora dintre cele mai importante universități din zece țări europene (incluzând UBB/România) vor fi prezenți la UBB, în Cluj-Napoca, alături de echipele lor (prorectori/manageri de proiect). Tema întâlnirii de la UBB este Be Connected. Be Innovative. (Fii conectat. Fii inovativ.), reflectând atât conexiunile academice și sociale – ex. UBB ca nou membru Eutopia, demersurile comune ale membrilor Eutopia și relația Eutopia cu alți actori academici și sociali –, cât și demersurile inovative locale/regionale și globale care rezultă din astfel de conexiuni. „UBB este parte a alianței universitare Eutopia și mă bucur să-i am oaspeți la Cluj-Napoca pe colegii din alianță. Noi avem întâlniri periodice în universitățile membre, iar acum a venit rândul UBB. În cadrul întâlnirii de la UBB se vor discuta proiectele Eutopia, se vor vizita infrastruct
Citește mai mult >>
Radu Albu-Comănescu: Prăbușirea regimului Putin în Rusia ar putea fi ultimul episod al Războiului Rece
  Radu Albu-Comănescu  a studiat geopolitică, identități și cultură la Universitatea din Paris, este lector la Universitatea Babeș-Bolyai, specializat în istoria Europei, a instituțiilor europene și istoria gândirii politice și religioase.  În interviul acordat cafeneauacivica.ro explică reînvierea atmosferei din anii de dinaintea celui de-al doilea război mondial, contextul care a dus la războiul Rusia-Ucraina și schițează câteva scenarii post-conflict. „Naționalismul din Est e într-o fază de tranziție, de metamorfoză neterminată”, spune el, „în care prevalează numeric mai puțin un proiect meritoriu de modernizare cât o interpretare etnică a ideii naționale. Ori tocmai această interpretare etnicistă, cu apetențe teritoriale, pe care sondajele publice nu le dezmint nici astăzi în imaginarul politic al unor state din Europa Centrală și de Est, contribuie la tensiunile din zonă, la rivalități care slăbesc din interior coeziunea Uniunii Europene, și la pași de o duritate stupefiantă aseme
Citește mai mult >>
„Stalin și poporul rus, nouă pacea ne-au adus”
Pe rețele sociale dar și în stradă, publicul nostru e împărțit în tabere aparent ireconciliabile. Cu un război la graniță și toate canalele media și social-media pline de informări și dezinformări, românii ca mai toți locuitorii Planetei supuși presiunii sunt și ei vulnerabili, memoria colectivă, rapelul la istoria trăită, joacă și ea un rol important. De ce ar putea fi românii mai mult sau mai puțin vulnerabili, mai creduli în fața propagandei ruse? Într-o lucrare având ca temă de cercetare frica și folosirea ei de către propaganda comunist-sovietică, istoricul Dinu Gherman consideră că sentimentul fricii „a fost inoculat ȋn mentalul colectiv ȋn durata lungă a istoriei printr-o contagiune inter-generațională, reuşind să creeze grile mentale de semnificare a realității care alterează notabil şi ȋn prezent atât comportamentele umane cât şi funcționarea ȋn genere a societății, chiar dacă amenințarea regimului comunist nu mai există ȋn mod real”. De asemenea, mai spune istoricul, propagan
Citește mai mult >>
Cercetări recente în psihologie: Când se simt plictisiți, oamenii se autoblamează, îi blamează pe alții sau însăși viața
Ne-am simțit cu toții, adesea, plictisiți. Dar știm ce este plictiseala și cum o putem gestiona? Știm că ea nu este doar neplăcută ci și periculoasă? Cu toate că plictiseala este foarte comună, mai ales la tineri, și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică. Cercetători din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie al UBB arată într-un studiu recent că două tipuri de gânduri iraționale sunt cele mai importante variabile implicate în apariția stărilor de plictiseală: (1) gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile) și (2) gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau
Citește mai mult >>
Sergiu Mișcoiu, politolog: „Cea mai periculoasă schimbare la care asistăm este delegitimarea sistemelor de decizie democratică”
Iliberalism, alunecări spre extrema dreaptă, o slabă educație civică și un trecut care îi face pe europenii din fostele țări comuniste mai speriați de noua stângă decât de o derivă înspre o dictatură fascistă, iată terenul pe care ne mișcăm. La ce ne putem aștepta  după câteva crize mondiale care au zdruncinat încrederea populațiilor în autorități, în instituțiile centrale ale democrației? De ce avem o participare extrem de slabă la vot și de ce este Ungaria lui Orban un model de succes pentru confrații din centrul si estul Europei? Despre aceste subiecte am stat de vorbă cu politologul clujean Sergiu Mișcoiu. El atrage atenția asupra faptului că  eforturile statului român de a-și educa civic cetățenii „se reduc la câteva campanii inconsecvente, de obicei desfășurate pentru a cheltui fonduri europene”, iar „rezultatul este că doi români din trei nu participă la cele mai importante alegeri – cele parlamentare”, la care, spune el, se adaugă și „autosuficiența elitelor politice care a dev
Citește mai mult >>