Editorial
Politica noastră și viitoarele primejdii
Dar alegerile europene au arătat și la noi că, atunci când motorul votului nu este atracţia, emoţia apartenenţei, inversul acestor identităţi, repulsia, poate aduce chiar mai multă lume la vot. Sociologii au început să numească sentimentul de respingere, chiar ură – drept emoţie negativă, identitate negativă. Identificarea politică negativă îi apropie pe toţi cei care merg să voteze împotriva unui lider politic sau împotriva unui partid. La noi, sloganul principal a fost „La pușcărie” și asta a mobilizat mase mari de oameni. La nivel european, eurobarometrele au măsurat nivelul nucleului mediu de fideli la 6,3%, pe când cel al celor care votează contra a ceva la 48,8%. Mobilizarea identificărilor negative a adus un mare succes în cele mai recente alegeri europene, devenind o bună reţetă. Dar nu cumva această reţetă ascunde o mare capcană? Poţi construi un proiect european sau naţional, dacă ne referim la alte alegeri, doar pe respingere, situaţie în care oamenii dau, de fapt, un vot în
Citește mai mult >>
UBERizarea. O luptă pentru putere și control în paradisul neoliberal
România există. Ce facem cu ea?
Familia. Înainte și după referendum
În România post-adevărului
10 iluzii politice pentru o vară fierbinte
România magică. Mituri, credinţe şi fantasmele noastre
Capitalismul românesc – o mare neînţelegere
Digital born killers?
Smart city. Câteva îngrijorări sociologice la o utopie
Dincolo de pragul 50