În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul capitalei zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”, solicită autorităților protejarea pădurilor din județul Ilfov și începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov. Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit alături de deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera și a fost depus la Parlament astăzi, 12 aprilie. Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Centura Verde București-Ilfov are nevoie d

  Într-o zi în care la ușile Parlamentului României susținătorii unui partid extremist îi agresau pe parlamentari, istoricul Oliver Schmitt de la Universitatea Viena și psihologul Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au răspuns în fața unei săli arhipline întrebărilor care arată o îngrijorare tot mai mare: în ce măsură războiul a zdruncinat încrederea oamenilor că satele lor îi pot apăra? Cât de amenințată este democrația astăzi, ce riscuri există și ce e de făcut? „În ultimii zece ani ritmul crizelor s-a accentuat, iar războiul a venit ca o culme a crizelor. Pentru multe state din Europa războiul nu era doar de neacceptat ci și de neînchipuit, poate de aceea n-au reacționat la nivelul la care ar fi trebuit”, spune Oliver Schmitt, istoric, profesor la Universitatea din Viena. Asta înseamnă să ne întrebăm în ce măsură statele noastre pot să reacționeze la suferințele umane, precizează el. Dacă e vorba de securitate, Oliver Jens Schmitt consideră că deși Români

  Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Reykjavik din Islanda și cu Alianța Națională pentru Boli Rare România, dezvoltă, în cadrul proiectului pilot de screening neonatal extins, primul laborator dedicat screening-ului neonatal bazat pe spectrometrie de masă din România, METABOMS, care va fi situat în clădirea Centrului de Cercetări pentru Medicină Avansată – MEDFUTURE al UMF “Iuliu Hațieganu”. Marți, 14 martie 2023, a avut loc conferința de lansare a Proiectului Pilot de Screening Neonatal Extins – METABOMS, la care au participat: rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, doamna prof. dr. Anca Dana Buzoianu și directorul MEDFUTURE, doamna prof. dr. Cristina Iuga, în calitatea de promotori de proiect, alături de partenerii din proiect: domnul prof. dr. Ólafur Sigurjónsson, Universitatea Reykjavik, Islanda și doamna Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare România și colaboratorii: managerul Spitalului

Întâlnirea de la Cluj-Napoca a reunit rectori, prorectori, decani, cercetători, studenți și manageri de proiect ai celor zece universități partenere în cadrul consorțiului NeurotechEU: Karolinska Institutet (Suedia), Universitatea Radboud (Olanda), Universitatea Oxford (Marea Britanie), Universitatea din Bonn (Germania), Universitatea Miguel Hernández (Spania), Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Universitatea Boğaziçi (Turcia), Universitatea din Debrecen (Ungaria), Universitatea din Lille (Franța) și Universitatea din Reykjavik (Islanda). Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, în colaborare cu Karolinska Institutet din Suedia și Consiliul Studenților NeurotechEU. Scopul principal a fost promovarea diversității și incluziunii în cadrul comunității NeurotechEU, prin sprijinirea femeilor din domeniul științei și tehnologiei. Pe parcursul evenimentului, participanții au avut acces la mese rotund

„Administrația din România se află într-o situație complicată. Întâlnim combinații ciudate de administrație învechită care încearcă să implementeze tehnici specifice care țin de noul management public”, spune profesorul Călin Hințea într-un interviu acordat PRESShub, în care face o succintă analiză a modului în care se face administrație publică la noi. Profesorul de Administrație Publică și decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Călin Hințea, a primit, de la Societatea Americană pentru Administrație Publică, Premiul Internațional de Administrație Publică pentru contribuții în domeniul administrației publice la nivel internațional. Premiul Internațional de Administrație Publică se acordă unor persoane și organizații care aduc contribuții în domeniul administrației publice la nivel internațional. Premiul este oferit cetățenilor din afara Statelor Unite, care lucrează și trăiesc în afara SUA și c

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca prezintă Biroul de Incluziune, Diversitate și Egalitate de Șanse (INDES). Biroul este înființat și funcționează sub tutela prorectoratului de Asigurare Calitate și Relații Internaționale și are ca scop integrarea angajaților și a studenților pentru un mediu de lucru și de învățare care promovează egalitatea de șanse. Incluziune. Incluziunea socială se referă la respectarea statutului și drepturilor tuturor oamenilor dintr-o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la viața acesteia și de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți. Diversitate. Diversitatea este un principiu care recunoaște și legitimează diferențele dintre diferite grupuri umane, precum și existența, coexistența și interacțiunea dintre identități diferite în cadrul aceluiași spațiu de lucru, înțelegând natura subsidiară a lumii. Egalitate de șanse. Egalitatea de șanse înseamnă a trata oamenii în mod corect și

„Ne-am pierdut rușinea, și ne-am pierdut rușinea pentru că ne-am pierdut respectul – respectul pentru carte, pentru binele public, pentru o meserie, pentru oameni. Nu e de mirare că, fără măcar să ne dăm seama, ne-am pierdut respectul pentru noi înșine. Nu alții ne calcă în picioare, ca nu e nevoie. Ne călcăm singuri”, spune Alin Fumurescu, profesor de Științe politice la Universitatea Huston din SUA, în interviul care urmează, discutând despre ce nu funcționează în sistemul doctoratelor din România și ce ar trebui schimbat. El a făcut parte și din Comisia de Etică, invitat ca expert extern, comisie care a analizat recent lucrarea de doctorat a ministrului Lucian Bode. Peste 80 de mii de titluri de doctor au fost acordate în perioada postcomunistă. Dacă în 1990 au fost 331 de titluri de doctor, într-un an – „vârf de inflație”, 2012 – au fost acordate 6259 de titluri. Explicațiile sunt mai multe, de la condiționările privind avansarea pe funcții în sistemul de stat, arderea unor etape î

O știre de la începutul anului 2023 anunța un record de vizitatori la Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj: peste 232.500, în anul care a trecut! O creștere cu 40% față de anul precedent, iar tendința ascendentă s-a înregistrat continuu, în anul 2021 primind distincția Travelers Choice Award, „Best of the Best”, o plasează în primele 10% obiective ale lumii. De ce? Cum se explică faptul că pe porțile acestei grădini au ajuns să treacă și 5000 de vizitatori pe zi? Ce anume se schimbă, care este secretul acestui succes? Cum a ajuns Grădina Botanică să fie în topurile clasamentelor turistice, Tripadvisor considerând-o cea mai vizitată din zonă, alături de Salina Turda sau orașul Sighișoara? O creștere spectaculoasă a numărului celor care i-au trecut pragul grădinii botanice universitare a fost în lunile aprilie și mai, publicul fiind atras în special de colecțiile de bulboase de primăvară: lalele, zambile, brândușe, narcise, când coada la intrare era și