Recomandări
Ciprian Mihali: În Rusia nu a existat niciodată în ultimul secol o gândire critică liberă
Întrebare: — Domnule profesor, ați scris la un moment dat despre ură și spuneați acolo că ura și frica îi fac pe oameni vulnerabili, manipulabili. De ce credeți că sentimentul urii s-a extins, s-a intensificat în ultimii ani? Ciprian Mihali: — Da, fenomenul urii a crescut în ultimii ani, iar pentru asta cred că există mai multe explicații. Una dintre ele este aceea că ura a canalizat alte pasiuni politice: furia, revolta, indignarea, tot felul de nemulțumiri, care au fost convertite în ură de rețelele sociale, de media sau de mișcările politice radicalizate, în special de extrema dreaptă, dar nu numai. E firesc ca în politică să existe pasiuni, investiri afective, politica înseamnă și asta, o anumită organizare și manipulare a afectelor sociale, iar din când în când, unele dintre aceste afecte devin dominante. O altă explicație poate să fie aceea că ura, asemenea fricii, este una dintre pasiunile politice cele mai iraționale, prin urmare și cel mai ușor de controlat. De multe ori, exis
Citește mai mult >>
Cum sărbătorim eșecul în zile de întâi
În ultima vreme, toate scalele de încredere, de apreciere, de predictibilitate tind să nu fie de partea potențialului invocat. Undeva, se rupe lanțul dintre proiecție și acțiune, dintre strategic și operațional, ce să mai, dintre ce vreau și ce pot. Întotdeauna ne căutăm indiciile inocenței și ale speranței când ne afișăm, pe scena vieții, cum spunea celebrul sociolog Goffman. Iar astfel de situații nu mai caracterizează doar cele două momente amintite, ci aproape fiecare eveniment sau fenomen cu care ne intersectăm: detestăm politicul, dar abia dacă depășim 30% participare la vot; sancționăm, plasând în post-adevăr orice știre ce se îngrijește prea mult de tehnica comunicării și prea puțin de esența mesajelor, dar ne aprindem intens dacă informațiile nu sunt prezentate pe șabloane obișuite, și nu dăm click, dacă titlul nu ne sugerează asta; solicităm feedback doar în căutarea aprecierilor și nu mai prididim să elaborăm explicații complexe atunci când nu suntem apreciațim, ba chiar găs
Citește mai mult >>
Universitatea Babeș-Bolyai — Cercetare asupra impactului pe care războiul îl are asupra economiei UE
Recent Uniunea Europeană a propus introducerea unui embargo la importurile de petrol din Rusia, însă în momentul de față se așteaptă ca statele membre să ajungă la un consens privind detaliile embargoului, în special în cazul țărilor care au o dependență mai ridicată față de petrolul rusesc. În acest context, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor (proiect cunoscut în ultimii 2 ani sub denumirea de COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor) care își desfășoară activitatea în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a realizat o analiză mai detaliată privind dependența statelor europene de importurile de petrol și produse petroliere rusești, evidențiind situația României în acest context. Cel mai important partener comercial al României în privința petrolului și produselor din petrol (precum motorina) este Kazahstan încă din anul 2020, anul pandemiei în care consumul a fost unul mai redus, iar piața a suferit câ
Citește mai mult >>
Economie și autocrație. Efectele războiului și ale iliberalismului în lume
Conflictul din Ucraina a funcționat ca un turnesol pentru lumea noastră. A scos în evidență diferențele, a pus la încercare funcționalitatea și reziliența unor state și a economiilor lor. Dar și a societăților. S-a văzut mai bine decât oricând ce consecințe are politica autocrată și care este diferența dintre societăți închise și societăți deschise. România se află și ea în rețeaua economiei globale, vecină cu Ucraina, cu Ungaria, cu Serbia și aproape de Rusia, astfel că s-ar putea spune că, din această perspectivă, contextul nu îi este foarte favorabil. Cum va fi influențată însă de războiul de la graniță? Cum va ieși lumea din această încercare? Economistul Narcis Tulbure, lector la ASE București crede că ne putem aștepta ca inflația ce a apărut imediat după pandemie să nu mai fie una tranzitorie ci să se cronicizeze. Prețul petrolului și al energiei, în general, costul materiilor primie și al produselor agricole ori întreruperea lanțurilor de aprovizionare folosite până acum sunt fa
Citește mai mult >>
Alianța universitară europeană Eutopia la UBB. Be Connected. Be Innovative!
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va găzdui, în perioada 24 – 25 martie 2022,  întâlnirea alianței universitare Eutopia. Zece rectori ai unora dintre cele mai importante universități din zece țări europene (incluzând UBB/România) vor fi prezenți la UBB, în Cluj-Napoca, alături de echipele lor (prorectori/manageri de proiect). Tema întâlnirii de la UBB este Be Connected. Be Innovative. (Fii conectat. Fii inovativ.), reflectând atât conexiunile academice și sociale – ex. UBB ca nou membru Eutopia, demersurile comune ale membrilor Eutopia și relația Eutopia cu alți actori academici și sociali –, cât și demersurile inovative locale/regionale și globale care rezultă din astfel de conexiuni. „UBB este parte a alianței universitare Eutopia și mă bucur să-i am oaspeți la Cluj-Napoca pe colegii din alianță. Noi avem întâlniri periodice în universitățile membre, iar acum a venit rândul UBB. În cadrul întâlnirii de la UBB se vor discuta proiectele Eutopia, se vor vizita infrastruct
Citește mai mult >>
Radu Albu-Comănescu: Prăbușirea regimului Putin în Rusia ar putea fi ultimul episod al Războiului Rece
  Radu Albu-Comănescu  a studiat geopolitică, identități și cultură la Universitatea din Paris, este lector la Universitatea Babeș-Bolyai, specializat în istoria Europei, a instituțiilor europene și istoria gândirii politice și religioase.  În interviul acordat cafeneauacivica.ro explică reînvierea atmosferei din anii de dinaintea celui de-al doilea război mondial, contextul care a dus la războiul Rusia-Ucraina și schițează câteva scenarii post-conflict. „Naționalismul din Est e într-o fază de tranziție, de metamorfoză neterminată”, spune el, „în care prevalează numeric mai puțin un proiect meritoriu de modernizare cât o interpretare etnică a ideii naționale. Ori tocmai această interpretare etnicistă, cu apetențe teritoriale, pe care sondajele publice nu le dezmint nici astăzi în imaginarul politic al unor state din Europa Centrală și de Est, contribuie la tensiunile din zonă, la rivalități care slăbesc din interior coeziunea Uniunii Europene, și la pași de o duritate stupefiantă aseme
Citește mai mult >>
„Stalin și poporul rus, nouă pacea ne-au adus”
Pe rețele sociale dar și în stradă, publicul nostru e împărțit în tabere aparent ireconciliabile. Cu un război la graniță și toate canalele media și social-media pline de informări și dezinformări, românii ca mai toți locuitorii Planetei supuși presiunii sunt și ei vulnerabili, memoria colectivă, rapelul la istoria trăită, joacă și ea un rol important. De ce ar putea fi românii mai mult sau mai puțin vulnerabili, mai creduli în fața propagandei ruse? Într-o lucrare având ca temă de cercetare frica și folosirea ei de către propaganda comunist-sovietică, istoricul Dinu Gherman consideră că sentimentul fricii „a fost inoculat ȋn mentalul colectiv ȋn durata lungă a istoriei printr-o contagiune inter-generațională, reuşind să creeze grile mentale de semnificare a realității care alterează notabil şi ȋn prezent atât comportamentele umane cât şi funcționarea ȋn genere a societății, chiar dacă amenințarea regimului comunist nu mai există ȋn mod real”. De asemenea, mai spune istoricul, propagan
Citește mai mult >>
Sergiu Mișcoiu, politolog: „Cea mai periculoasă schimbare la care asistăm este delegitimarea sistemelor de decizie democratică”
Iliberalism, alunecări spre extrema dreaptă, o slabă educație civică și un trecut care îi face pe europenii din fostele țări comuniste mai speriați de noua stângă decât de o derivă înspre o dictatură fascistă, iată terenul pe care ne mișcăm. La ce ne putem aștepta  după câteva crize mondiale care au zdruncinat încrederea populațiilor în autorități, în instituțiile centrale ale democrației? De ce avem o participare extrem de slabă la vot și de ce este Ungaria lui Orban un model de succes pentru confrații din centrul si estul Europei? Despre aceste subiecte am stat de vorbă cu politologul clujean Sergiu Mișcoiu. El atrage atenția asupra faptului că  eforturile statului român de a-și educa civic cetățenii „se reduc la câteva campanii inconsecvente, de obicei desfășurate pentru a cheltui fonduri europene”, iar „rezultatul este că doi români din trei nu participă la cele mai importante alegeri – cele parlamentare”, la care, spune el, se adaugă și „autosuficiența elitelor politice care a dev
Citește mai mult >>