Recomandări
Emil Hurezeanu, la 30 de ani de la Revoluție: „Trebuie să ne reinventăm în forţă responsabilitatea personală şi naţională”
Profeţiile postrevoluţie ne vorbeau despre o schimbare reală a României abia după douăzeci de ani. Dar au trecut 30 şi schimbarea nu s-a produs pe deplin. De ce? Ce ar trebui făcut de acum înainte? Care ar fi priorităţile? Am discutat cu publicistul Emil Hurezeanu, prezent atunci, ca şi acum, pe o scenă mai largă a lumii, despre lumină şi întuneric în lupta noastră cu istoria. Despre ce n-am putut să facem şi ce ar trebui făcut. Care ne sunt restanţele, dar şi priorităţile. „Emoţiile noastre, pentru că aveam o perspectivă mai clară şi oarecum comparatistă a realităţilor existente şi scenariilor posibile”, ne mărturiseşte el acum, „erau strunite de o luciditate obligatorie. Bănuiam că România va avea dificultăţi mai mari după înlăturarea regimului Ceauşescu decât toate celelalte ţări comuniste.” Emil Hurezeanu era atunci redactor la radio „Europa Liberă”. Vocea lui răzbătea prin zidurile comunismului spre români. Emil Hurezeanu În 1989, România era dominată de mizerie şi deznădejde. Cea
Citește mai mult >>
Psihiatrul Gabriel Diaconu, eseu despre libertatea născută cu sânge pe mâini
Căutam referinţe pentru acest text pe care, iată, îl încep abrupt. Scriu despre tableţei şi Revoluţia din 1989, la 30 de ani de la Săvârşire. Mai contează pentru ei? Are vreun sens sau, cum ar spune ei, „face vreun sens”? Comunismul, comunismul naţionalist dement, comunismul genocidal, comunismul endemic şi ucigător, acel comunism, mai înseamnă, astăzi, ceva pentru urmaşi? Dar morţii Revoluţiei? Dizidenţa? Europa liberă? Mai ştie cineva, ceva? Tableţeii sunt generaţia Z, Delta, iGen, post-milenialii, copiii digitali. Îi numesc „tableţei” cu, şi de, drag. Dar mai ales îi numesc tableţei pentru că spun, vorbesc, gândesc, româneşte. Dacă i-am putut numi pe „copiii Decretului” – „decreţei”, lor cum altfel le-am putea spune? Tableţeii sunt copiii Revoluţiei, copiii „libertăţii câştigată cu sânge”, şi pentru ce? Să se nască, şi să crească, aruncaţi de soartă şi de capitalismul de criză în preajma ecranului tactil, mai degrabă decât la sânul mamei. Căci părinţii sunt plecaţi la muncă, blocaţi
Citește mai mult >>
Cătălin Raiu: Europa are nu doar o tradiție creștină venerabilă, dar și structuri politice născute din sau prin raportare la creștinism
Domeniul libertății religioase este din ce în ce mai sensibil în Europa astăzi când săbătorim trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste. Paradoxal, în acest interval au crescut gesturile și acțiunile de ură religioasă și chiar terorism. De la masacrul împotriva creștinilor din Sri Lanka până la atentatul împotriva musulmanilor din Christchurch, acțiunile de violență și crimă motivate religios par a fi din ce în ce mai serioase. Totodată, libertatea religioasă a fost și este unul dintre pilonii democratizării. Dar care sunt provocările la adresa libertății religioase astăzi și mai ales care sunt oportunitățile pentru țara noastră? Stăm de vorbă cu Cătălin Raiu, specialist în libertate religioasă și relația stat-culte. Este teolog și doctor în științe politice, cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București și primul român recrutat, în iunie 2019, ca expert în libertate religioasă de către OSCE. Cătălin Raiu E adevărat că nu doar î
Citește mai mult >>
Cioburi și ruine în Fanar
În celebrul cartier Fanar din Istanbul şi în alăturatul Balat se înălţau cândva palatele domnilor Moldovei şi Munteniei, cele două ţări româneşti considerate de cronicarul ardelean Georg Kraus, ca fiind „ochii şi bucatăria sultanului”. Au fost cândva reşedinţe somptuoase, deservite de biserici şi însoţite de acareturi, zidite în locuri frumoase şi înconjurate cu grădini. Acum, din reşedinţa domnilor Moldovei nu a mai rămas decât ruina tristă a unei biserici, asediată de fierătanii şi anvelope uzate. Din palatele domnilor Munteniei se păstrează mai multe construcţii, care se macină în uitare, încercuite de garduri de fier sau beton. În urmă cu 12 ani s-a încercat revitalizarea uneia dintre clădiri, prin amenajarea unui muzeu dedicat lui Dimitrie Cantemir. Din acesta a mai rămas doar o placă memorială. Poarta Adrianopolului (Edirne Kapi) este una dintre cele mai importante căi de acces spre Istanbulul istoric. Prin această poartă a intrat în oraş şi Mehmed Cuceritorul. Acum, Edirne Kapi
Citește mai mult >>
Și ei sunt vectorii alfabetizării: Ilustratorii de carte
Ce înseamnă un bun ilustrator, după ce criterii se stabilește valoarea unei ilustrații, cât de prețuiți sunt ilustratorii în România, cât de rafinat este gustul părinților atunci când aleg cărțile pentru copiii lor, au editorii responsabilitatea de a-i educa pe cititori, cui îi va aparține viitorul acestui domeniu?. Un copil poate să vadă viața într-un singur mod, sau poate să crească acceptând și cunoscând diversitatea. Dacă îi arăți copilului un copac desenat în tonuri de culoare, el începe să își formeze cultură pentru diversitate, să înțeleagă că un copac poate avea o textură, că poate avea forme diferite. Ilustrația îți construiește reprezentări. Ilustrația de carte are o șansă să se dezvolte în viitor, spune Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România, doar în condițiile în care piața de carte din România va reuși să se desprindă de ultimul loc în Uniunea Europeană, pe care îl ocupă în prezent. Piața de carte din România este de 60-65 de milioane de euro
Citește mai mult >>
Imigranții români au fost parțial cauza Brexitului
Relaxat și grizonat, cu un trabuc parfumat în mână și un pahar de vin rosé lângă, îmbrăcat într-un pulover lejer, profesorul Christopher Coker vorbește despre relațiile China-Rusia, UE-SUA, Balcanii de Vest sau securitatea la Marea Neagră în contextul global, cu ușurința cu care ar vorbi și despre cockerul spaniel negru care se joacă nu departe de el. Universitarul britanic este o somitate în relațiile internaționale, director al think-tankului Ideas, de politică externă, de la London School of Economics and Political Science, una dintre cele mai bine cotate universități europene. A publicat mai multe volume, cu focus pe strategiile de apărare și conflicte militare. Cel mai recent volum este „Ascensiunea statului civilizațional”, tipărit anul acesta, iar anul viitor este așteptată să apară următoarea carte, intitulată „De ce război?”. Profesorul Coker a fost recent prezent în România, la Centrul Rațiu pentru Democrație din Turda, unde a participat la un training pentru jurnaliști. În a
Citește mai mult >>
România tribală. Emocraţie şi neotribalism
Dar dincolo de fragmentarea politică, normală şi sănătoasă pentru democraţie, care a produs clivaje interesante de genul: cât de repede trebuie făcută reforma în economie sau privatizarea, dacă este oportună unirea cu Republica Moldova, câtă autonomie se poate da comunităţilor locale, un management societal şi politic amatoristic a produs clivaje care greu se pot elimina în viitor. Mă refer doar la câteva, care au avut o mai mare vizibilitate. Conflictul între mediul privat şi angajaţii de la stat, aceştia din urmă fiind priviţi ca nişte graşi care sunt căraţi în spate de cei slabi, cel între diaspora, ca partea cea mai bună a naţiunii, şi cei care au rămas în ţară, adică cei mai puţin talentaţi şi abili, sau cel dintre „bătrânii fără dinţi” şi tinerii revoluţionari ghidaţi de înalte valori etice şi atitudine cosmopolită. În ultimii ani a apărut o dezbatere şi mai dură, cea dintre statul suveran şi statul slab, adaptat globalizării care trebuie să respecte deciziile luate în alta parte
Citește mai mult >>
Interviu cu Alexandru Tomescu, cercetătorul român care scrie în Finlanda viitorul bioinformaticii
La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană anunța rezultatele concursului din acest an pentru obținerea de granturi oferite de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) cercetătorilor aflați la începutul unei cariere independente, iar românul Alexandru Tomescu, cercetător în științe computaționale la Universitatea din Helsinki, Finlanda, se număra printre câștigătorii unui grant de 1.5 milioane de euro din partea ERC. Proiectul său, „Algoritmi siguri și compleți pentru bioinformatică (SAFEBIO)”, promite să aducă o serie de contribuții semnificative în analiza datelor din secvențierea ADN, o tehnologie care poate fi folosită în diagnosticul medical. Grantul obținut îl va ajuta pe Alexandru Tomescu să își continue proiectul început, pentru ca în decurs de cinci ani să găsească următoarea idee care să îi permită să își mențină un grup de cercetare alături de care să descopere lucruri cu impact în știință și în viața de zi cu zi. Acum lucrează în zona bioinformaticii algoritmice și d
Citește mai mult >>