Recomandări
Marea problemă a Republicii Moldova nu ține de geopolitică, ci de sărăcie
Alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte reprezintă un moment de referință în istoria politică recentă a Republicii Moldova. În primul rând pentru că este o persoană bine intenționată, realistă cu privire la adevăratele probleme ale țării sale, realistă cu privire la necesitatea unui dialog internațional tous-azimuts și mai ales fără legături cu mediile oligarho-mafiote. În România facem marea greșeală de a judeca ceea ce se întâmplă în stânga Prutului exclusiv printr-o grilă geopolitică, în timp ce marea problemă a Republicii Moldova este sărăcia extremă cronicizată, declinul demografic accelerat care îi pune în pericol viabilitatea economică, dar și relevanța politică a Chișinăului. Dacă România are toată legitimitatea de a fi un actor influent în Republica Moldova, de a avea o cooperare care să apropie și mai mult Republica Moldova de România, inclusiv aspirația pentru un proiect național comun, ideea că unirea să fie ultima soluție pentru un stat eșuat este neproductivă și per
Citește mai mult >>
Dragoș Damian, CEO Terapia SA : „Politicienilor nu le-a păsat de fabricile de medicamente din țară”
În ultimul deceniu, discuțiile despre industria farmaceutică au fost dintre cele mai controversate. Acuzată și până acum de interese oculte, momentul pandemiei a scos la iveală noi teorii conspiraționiste, care pun pe seama acestei industrii chiar răspândirea virusului. În același timp, aceeași criză a scos la iveală nevoia de medicamente, de cercetare, de descoperiri și soluții. Punctual, industria farma din România s-a confruntat cu crize multiple, are un dezavantaj sistemic, n-a putut răspunde provocărilor create de pandemie și – peste toate acestea – nici nu a reușit să fie considerată „domeniu de importanță strategică„. Spre deosebire de industriile de gen din celelalte state foste comuniste, sectorul farmaceutic de la noi nu o duce bine. În interviul de mai jos, am discutat cu Dragoș Damian, Chief Executive Office al companiei Terapia, despre acest domeniu problematic și, despre ce ar trebui făcut, pentru ca România să fie mai bine pregătită în viitor. Dragoș Damian, Chief Execut
Citește mai mult >>
Rectorul Universității Tehnice din Cluj, despre economia Transilvaniei în pandemie: ”Dacă astăzi Clujul dar și alte localități din regiune sunt în această poziție privilegiată, în raport cu alte localități din România, acest fapt se datorează în mare parte și Universității Tehnice”
În 2020, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) celebrează 100 de ani de învățământ tehnic românesc. Este anul în care pandemia a închis ușile amfiteatrelor și a înghețat multe proiecte. Dar n-a oprit totul. Studenții continuă să învețe, participă la activități didactice on-line, iar cei nevoiți să rămână în Cluj sunt cazați în căminele UTCN, cu respectarea condițiilor epidemiologice care permit acest lucru. Universitatea numără astăzi peste 20.000 de studenţi împărțiți pe cele trei trepte de educaţie – licenţă, master şi doctorat -, în jur de 910 de cadre didactice titulare, alături de alți 700 de angajați, personal didactic auxiliar și nedidactic. Universitatea Tehnică are filiale în aproape toate reşedinţele de judeţ din Transilvania. Coordonează Centrul Universitar Nord din Baia Mare, cu trei facultăți, și are extensii universitare în Alba Iulia, Bistrița, Satu Mare și Zalău. Este o comunitate care cuprinde aproape toată Transilvania și influențează economia și viața în aceas
Citește mai mult >>
Efectele pandemiei în economie. Ce spun datele și ce spun experții
„Dragi prieteni, vă anunțăm că magazinul nostru se va închide definitiv în următoarele săptămâni. Precum multe alte afaceri mici care au suferit și care au dispărut de pe piață în acest 2020 al pandemiei de coronavirus, și noi am ajuns acum la capătul drumului.” Așa începe un anunț din 10 noiembrie, al unui magazin de stofe de pe strada Latină nr 14, din București. „Statul Român a acordat diverse ajutoare pe durata crizei”, explică proprietarul mai departe, „însă acestea au fost în realitate disponibile doar pentru afacerile mari și pentru cine avea relații, nu pentru micii antreprenori, care pe scurt au fost lăsați să sucombe pentru ca locul pe piață să le fie luat de către jucătorii mari. Mulți alți antreprenori s-au luptat din greu să facă rost de bani pentru a susține afaceri care în 2020 nu au mai avut aproape deloc încasări, adică am adus cu toții bani de acasă, din economii personale, din vânzări de ce bunuri mai aveam etc. pentru a plăti chirii și salariile angajaților. Acest l
Citește mai mult >>
Un an atipic pentru turismul montan în România: Drumeții la greu și câteva lecții pentru 2021
Fotografiile apărute în această vară în care sute de mașini se văd parcate pe drumul către platoul Bucegi și cele cu zeci de turiști care se înghesuie pe Vârful Moldoveanu sunt grăitoare pentru retrospectiva anului pandemic 2020. Mirajul muntelui împins până la ridicol a fost reprezentat însă de imaginile postate pe Facebook de Serviciul Salvamont Argeș cu un turist de ocazie care avea cu el un troler pe traseul ce ducea spre cel mai înalt vârf din România. „Aglomerația s-a mutat la munte”. O spuneau atunci titlurile din presă, au spus-o structurile Salvamont și iubitorii muntelui care au asistat la du-te vino-ul din acest sezon de pe traseele de munte. „A apărut o nouă categorie, oameni fără experiență montană, fără echipament, oameni care acum descoperă muntele. Își forțează limitele, considerând că muntele e un loc accesibil pentru toată lumea, dar nu țin cont de efortul pe care trebuie să-l depună atât la urcare, cât și la coborâre. Nu țin cont că aerul e mult mai rarefiat, razele
Citește mai mult >>
Medic „Mutat la țară”, acolo unde nu vine pandemia, ci Apocalipsa din Scripturi
Acum câțiva ani am realizat un reportaj-documentar prin satele fără medici. Un tânăr care preferase cabinetul din oraș mărturisea sincer: „Decât medic de ţară, mai bine pe un vas de croazieră.” Harta localităţilor fără medici de familie era și atunci roşie. Un calcul sumar arăta că ar fi nevoie urgentă de cel puţin 650 de medici de familie în toată ţara, dar ei erau de negăsit. Am încercat să aflu dacă fenomenul „Mutat la țară. Viața fără ceas” a atins și această categorie, dacă există vreo șansă ca ruralul românesc să atragă și „doctori” de care e mare nevoie, mai ales acum, în pandemie. Și dacă sunt, acolo unde sunt, cei care au avut curajul să facă pasul, cum se descurcă ei cu sistemul, cu pandemia, cu credințele, cu sărăcia. Dar, mai ales, ce ar trebui făcut. Pentru aproape jumătate din populația României care trăiește la sate. În 6 iulie anul trecut, Anca și Alexandru Husaru publică un mesaj prin care anunță că vor să părăsească medicina de urgență din Timișoara și caută un loc un
Citește mai mult >>
Alegerile din SUA. Mintea de pe urmă
Pentru că acum, dacă am aflat al 46-lea președinte al Statelor Unite, ne putem relaxa nițel. Ne putem trage și sufletul, dar și învățămintele pentru viitor. Ce-i drept, la ora la care scriu aceste rânduri, Donald Trump și susținătorii săi fanatici refuză încă să accepte înfrângerea și se pregătesc de o serie de bătălii juridice (în Houston tocmai s-a încheiat un miting la care au participat câteva sute de suporteri). Mă îndoiesc însă că încă-președintele își mai face iluzii că va putea răsturna soarta alegerilor. În ciuda bombasticismelor a la Vadim Tudor, e un om de afaceri cu picioarele pe pământ. Vrea doar să câștige timp pentru a-și negocia termenii plecării de la Casa Albă. Prima și, poate, cea mai importantă, ar fi aceea că e mult prea devreme pentru a cânta prohodul Americii. Spre surprinderea mea, în ultimele săptămâni, opinia publică din România a devenit la fel de inflamată și de polarizată precum cea din Statele Unite. Am primit zeci de mesaje „de condoleanțe” că vine comuni
Citește mai mult >>
De la „spital de holeră”, la „spital COVID”: De vorbă cu vechea gardă a „uzinei” de boli infecțioase de la Cluj
Pereții Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca au fost martori tăcuți ai numeroase epidemii în ultimul secol. Deși structura i s-a schimbat și din două barăci construite din bârne de lemn, s-a transformat într-o construcție modernă, menirea lui este aceeași care a fost încă din 1890 când Europa era bântuită de epidemia de holeră: de a izola și trata bolile infecțioase și infecțiile respiratorii epidemice -variola, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, rujeola sau dizenteria. Și astăzi, noul coronavirus. Spitalul Epidemic Cluj În forma sa actuală, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj funcționează începând cu anul 1970, când echipa coordonată de profesorii Ioan Gavrilă, considerat fondator al învățământului de boli infecțioase din Cluj, și Vasile Gorgan, şef de lucrări la vremea aceea, au făcut demersurile necesare construirii spitalului. Învăţământul de boli infecţioase de sine stătător la Universitatea de Medicină din Cluj a început în anul 19
Citește mai mult >>