Recomandări
Programați pentru schimbare
Personal, nu cred în gândirea binară ca teorie explicativă a impactului pandemic. Lucrurile nu vor reveni într-un stadiu primar, ci, mai degrabă, se vor reconfigura. E greu de crezut că umanitatea își va pierde esența genei, deja modificată de diversele forme de guvernare națională, sau de grup. În statele europene sau în America este aproape imposibil de imaginat un schimb de contexte între istoria recentă și prezent. Ștergerea cu buretele a ultimilor 30-40 de ani de dezvoltare este probabil rodul unei gândiri mistice. Sigur, la fel de mult, pe măsură ce criza continuă, este improbabil ca viața socială să își reia cursul, pus în repaus la începutul anului 2020 (cel puțin pentru emisfera occidentală), ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Mai multe statistici naționale ne arată aproape un milion de persoane active pe piața muncii care și-au pierdut pozițiile pe care se aflau, pentru moment. E rezonabil să credem că o parte dintre aceștia își vor relua activitatea în domeniul sau chiar la a
Citește mai mult >>
Profesorul Nassim Taleb, analist de risc: „Pandemia de coronavirus putea fi prevenită. Cine își asumă răspunderea”
Nassim Nicholas Taleb este profesor american cu origini libaneze, eseist, statistician și analist de risc Profesorul Nassim Taleb, analist de risc la Institutul Politehnic al Universității din New York și unul dintre experții care au prezis criza financiară din 2008 în cartea „Lebăda neagră”, publicată în 2007, a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că evenimentele precum focarul de coronavirus sunt foarte dăunătoare economiei și că un eveniment de tipul „lebădă albă”, nu lebădă neagră, precum pandemia de coronavirus, ar fi putut fi de fapt prevenit. Mai mult, în cartea „Lebăda neagră”, Nassim Taleb precizează: „Pe măsură ce călătorim tot mai mult pe această planetă, epidemiile se vor acutiza, vom avea o populație de germeni dominată de câteva exemplare și ucigașul care va răzbi din această populație se va răspândi mai eficient. Văd riscurile răspândirii foarte acute a unui asemenea virus pe planeta noastră”, scria Nassim Taleb în 2007. „Dacă o epidemie a fost previzibil
Citește mai mult >>
Ferestre către viitor
Privesc clipe în șir prin fereastră lăsându-mi gândurile să aleagă temele ce îmi aduc liniște și speranță. Departe de calculator și lipsit de orice tentație de a fi conectat la lumea virtuală, timpul pare că s-a oprit în loc. În lumea privită de la fereastră încerc un sentiment ciudat de entropie zero, singura mișcare este cea dată de vântul neîncetat al Vienei. Singura mișcare umană o zăresc în hipodromul pe care-l văd de la fereastră. Angajații își văd zilnic de treabă în grajdurile și padocurile unde sunt cazați o parte a cailor prezenți la competiții. În fiecare zi răsfoiesc o parte din presa ce prezintă credibilitate, căutând interviuri sau articole scrise de oameni de știință pentru a afla dacă avem șanse ca, în timp rezonabil, să putem relua viața așa cum am cunoscut-o până la apariția virusului Covid 19. Testez posibile scenarii împreună cu prietenii prin toate rețelele de comunicare disponibile. Nimic promițător, o liniște și pe scena internațională, doar jurnalele TV reușesc
Citește mai mult >>
Istoricul Yuval Noah Harari: Experimente sociale majore vor contura lumea în deceniile următoare
Yuval Noah Harari este istoric, filozof și scriitor de succes, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”. În cel mai recent interviu pe care l-a acordat, de data aceasta pentru publicația sud-americană La Tercera, filozoful Yuval Noah Harari a nuanțat mai multe scenarii cu privire la modul cum va arăta lumea după criza cauzată de pandemia COVID-19. Yuval Noah Harari este istoric, filozof și scriitor de succes, autor al volumelor „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru secolul XXI”. „Criza Covid-19 se conturează a fi momentul definitoriu al erei noastre, iar ceea ce o face un moment definitoriu este că totul este în joc. Istoria se accelerează. Vechea carte de reguli se destramă și se scrie o nouă carte de reguli. În următoarea lună sau două, guvernele și organizațiile din întreaga lume vor desfășura experimente sociale majore care vor contura lumea în deceniile următoare. La universitatea unde lucrez, de exemplu, se discută de ani b
Citește mai mult >>
Biologul Alexandru Stermin: Virusul – partea nespusă a poveștii
Până să ajung acasă, izolat în apartamentul meu, am fost izolat, două săptămâni în jungla Braziliei. Am traverstat o insulă, de la un capăt la altul, prin mijlocul pădurii. Dormeam în tot timpul ăsta în cort, în inima sălbăticiei ori în hamac, atârnat de liane, deasupra tarantulelor care mișunau prin frunze, noaptea! Eram patru, eu și încă trei biologi de la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro! Nu era întâmplător numărul! Aveam o regulă! Îndiferent ce făceam, ori mergeam toți, ori mergeam câte doi, niciodată nu trebuia să rămână ori să plece unul singur! Îmi amintesc cum, într-o amiază, după ce ne-am pus tabăra, am pornit singur spre un pârâu, aflat undeva, în vale, la 10 minute de cort. Știu, am încălcat o regulă a grupului, dar mă gândeam că ce se poate întâmpla?! Pe Insula cea Mare, căci așa îi este numele, nu sunt animale mari, periculoase! Cum sunt jaguarii! Erau doar niște feline mici, care nu atacă oamenii! Alexandru Stermin în jungla din Insula cea Mare, Brazilia | Foto: A
Citește mai mult >>
Despre apocalipsele mari și mici. Cum s-a gripat creștinismul cu un virus chinezesc
Gândurile astea, la rândul lor, le modelau întreaga viață. Nu conta dacă erau cizmari, medici, baroni sau pescari – trăiau cu toții în orizontul morții. Personale. Eu mor, tu mori, ea moare. Noi murim. Pe rând, când îi venea fiecăruia sorocul. A fost odată ca niciodată o vreme în care trăiam (și muream) o serie de apocalipse din astea mititele, la scară umană. Apocalipsa e un cuvânt grecesc – toate cuvintele care contează sunt fie grecești, fie române. Apokaluptein înseamnă a dezvălui. Mureai și aflai, nu prin ghicitură, ci față către față (Corinteni 13). Și așa scăpai de frică. Cu moartea pre moarte călcând. Pe urmă au apărut noile media. Aproape peste noapte, amintirea morții a dispărut. Nu pentru că oamenii ar fi încetat să moară sau pentru că nu s-ar mai fi găsit nimeni care să te tragă de mânecă pentru a-ți reaminti de moarte. Dimpotrivă. Crime din amor rănit și atacul terorist din nine-eleven, sinucigași singuratici și oameni murind când își făceau “selfies”, împușcături în masă
Citește mai mult >>
Stop joc, să încercăm altfel!
Astăzi, predictibilitatea a ajuns un bun de lux. Prin urmare, profit de distanța față de un potențial deznodământ pentru a exprima următorul scenariu. Peste câteva luni bune de la primele semne ale pandemiei și într-o lume resimțită din punct de vedere economic, social și individual, mă întreb cum s-ar așeza experiențele ce-i au ca actori pe oamenii, angajatorii, universitățile, instituțiile publice și toate celelalte entități cunoscute nouă, atât ca etichete, cât și ca roluri, puse față în față cu ceva fundamental diferit. Personal, altfelul m-a atras constant, nu neapărat ca fugă, ci ca trăiere a hyper-consumului, a abundenței de trăiri și amintiri veritabile, în schimb acest lucru a devenit acum, la rândul său, altfel, fapt care mă vulnerabilizează și nu îmi dă sentimentul expertului. Și dacă tot suntem la capitolul intimități, printre cele mai dragi lucruri, voi regăsi mereu școala, sălile de curs și cărțile tipărite, indiferent că le voi mai trăi în forma cu care m-am obișnuit sau
Citește mai mult >>
Virologul Mihnea Boștină despre pandemie: „Un astfel de scenariu a fost de multă vreme prezis”
„Dacă de eficiența diferitelor combinații de medicamente antivirale existente nu suntem încă siguri, dacă momentul când un vaccin va fi gata este încă neclar în viitor, pe un lucru ne putem baza: vine primăvara. Și, cu ea, speranța că SARS-CoV-2 o să urmeze prin anotimpuri o traiectorie similară cu cea a gripei” Mihnea Boștină este cercetător virolog, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, și predă la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă. A făcut studii de geologie și geofizică, dar și studii de matematică și informatică, la București. Este doctor în biofizică și biologie structurală, titlu obținut Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt pe Main, a lucrat în cercetare la Institutul „Max Planck”, la Harvard și la McGill University Montreal, Canada. A plătit taxe în șase țări până acum, după cum își descrie el, mai în glumă, traseul. Mihnea lucrează împreună cu soția în același laborator și în prezent cercetează u
Citește mai mult >>