Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Reykjavik din Islanda și cu Alianța Națională pentru Boli Rare România, dezvoltă, în cadrul proiectului pilot de screening neonatal extins, primul laborator dedicat screening-ului neonatal bazat pe spectrometrie de masă din România, METABOMS, care va fi situat în clădirea Centrului de Cercetări pentru Medicină Avansată – MEDFUTURE al UMF “Iuliu Hațieganu”. Marți, 14 martie 2023, a avut loc conferința de lansare a Proiectului Pilot de Screening Neonatal Extins – METABOMS, la care au participat: rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, doamna prof. dr. Anca Dana Buzoianu și directorul MEDFUTURE, doamna prof. dr. Cristina Iuga, în calitatea de promotori de proiect, alături de partenerii din proiect: domnul prof. dr. Ólafur Sigurjónsson, Universitatea Reykjavik, Islanda și doamna Dorica Dan, președintele Alianței Naționale pentru Boli Rare România și colaboratorii: managerul Spitalului

Întâlnirea de la Cluj-Napoca a reunit rectori, prorectori, decani, cercetători, studenți și manageri de proiect ai celor zece universități partenere în cadrul consorțiului NeurotechEU: Karolinska Institutet (Suedia), Universitatea Radboud (Olanda), Universitatea Oxford (Marea Britanie), Universitatea din Bonn (Germania), Universitatea Miguel Hernández (Spania), Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Universitatea Boğaziçi (Turcia), Universitatea din Debrecen (Ungaria), Universitatea din Lille (Franța) și Universitatea din Reykjavik (Islanda). Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, în colaborare cu Karolinska Institutet din Suedia și Consiliul Studenților NeurotechEU. Scopul principal a fost promovarea diversității și incluziunii în cadrul comunității NeurotechEU, prin sprijinirea femeilor din domeniul științei și tehnologiei. Pe parcursul evenimentului, participanții au avut acces la mese rotund

„Administrația din România se află într-o situație complicată. Întâlnim combinații ciudate de administrație învechită care încearcă să implementeze tehnici specifice care țin de noul management public”, spune profesorul Călin Hințea într-un interviu acordat PRESShub, în care face o succintă analiză a modului în care se face administrație publică la noi. Profesorul de Administrație Publică și decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Călin Hințea, a primit, de la Societatea Americană pentru Administrație Publică, Premiul Internațional de Administrație Publică pentru contribuții în domeniul administrației publice la nivel internațional. Premiul Internațional de Administrație Publică se acordă unor persoane și organizații care aduc contribuții în domeniul administrației publice la nivel internațional. Premiul este oferit cetățenilor din afara Statelor Unite, care lucrează și trăiesc în afara SUA și c

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca prezintă Biroul de Incluziune, Diversitate și Egalitate de Șanse (INDES). Biroul este înființat și funcționează sub tutela prorectoratului de Asigurare Calitate și Relații Internaționale și are ca scop integrarea angajaților și a studenților pentru un mediu de lucru și de învățare care promovează egalitatea de șanse. Incluziune. Incluziunea socială se referă la respectarea statutului și drepturilor tuturor oamenilor dintr-o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la viața acesteia și de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți. Diversitate. Diversitatea este un principiu care recunoaște și legitimează diferențele dintre diferite grupuri umane, precum și existența, coexistența și interacțiunea dintre identități diferite în cadrul aceluiași spațiu de lucru, înțelegând natura subsidiară a lumii. Egalitate de șanse. Egalitatea de șanse înseamnă a trata oamenii în mod corect și

„Ne-am pierdut rușinea, și ne-am pierdut rușinea pentru că ne-am pierdut respectul – respectul pentru carte, pentru binele public, pentru o meserie, pentru oameni. Nu e de mirare că, fără măcar să ne dăm seama, ne-am pierdut respectul pentru noi înșine. Nu alții ne calcă în picioare, ca nu e nevoie. Ne călcăm singuri”, spune Alin Fumurescu, profesor de Științe politice la Universitatea Huston din SUA, în interviul care urmează, discutând despre ce nu funcționează în sistemul doctoratelor din România și ce ar trebui schimbat. El a făcut parte și din Comisia de Etică, invitat ca expert extern, comisie care a analizat recent lucrarea de doctorat a ministrului Lucian Bode. Peste 80 de mii de titluri de doctor au fost acordate în perioada postcomunistă. Dacă în 1990 au fost 331 de titluri de doctor, într-un an – „vârf de inflație”, 2012 – au fost acordate 6259 de titluri. Explicațiile sunt mai multe, de la condiționările privind avansarea pe funcții în sistemul de stat, arderea unor etape î

O știre de la începutul anului 2023 anunța un record de vizitatori la Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj: peste 232.500, în anul care a trecut! O creștere cu 40% față de anul precedent, iar tendința ascendentă s-a înregistrat continuu, în anul 2021 primind distincția Travelers Choice Award, „Best of the Best”, o plasează în primele 10% obiective ale lumii. De ce? Cum se explică faptul că pe porțile acestei grădini au ajuns să treacă și 5000 de vizitatori pe zi? Ce anume se schimbă, care este secretul acestui succes? Cum a ajuns Grădina Botanică să fie în topurile clasamentelor turistice, Tripadvisor considerând-o cea mai vizitată din zonă, alături de Salina Turda sau orașul Sighișoara? O creștere spectaculoasă a numărului celor care i-au trecut pragul grădinii botanice universitare a fost în lunile aprilie și mai, publicul fiind atras în special de colecțiile de bulboase de primăvară: lalele, zambile, brândușe, narcise, când coada la intrare era și

În lumea de astăzi, în cercetarea europeană și mondială se lucrează în grupuri mari, puternice. Astfel se pot conexa ideile, resursele umane, dar și cele financiare. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Facultatea de Știința și Ingineria Mediului au reușit să se asocieze unei astfel de inițiative pan-europene în domeniul cercetării privind atmosfera și schimbările climatice, denumită ACTRIS (Aerosol, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure). Proiectul ACTRIS-UBB își propune crearea unei infrastructuri de nivel mondial pentru observarea și caracterizarea atmosferei terestre prin metode de teledetecție avansate. Infrastructura include facilități de observare de la sol, laboratoare asociate și centre de date care să contribuie semnificativ la activitățile de observare a Pământului. „Din 2010, am reușit să ne procurăm la UBB o serie de echipamente care sunt oarecum strategice pentru infrastructura pan-europeană. Așa a început construcția a ceea ce a devenit astăzi ACTRIS-UBB. Proiect

Cel mai dur moment al întâlnirii cu cancerul este momentul adevărului Prevalența cancerului în România este sub media Uniunii Europene, însă mortalitatea din această cauză este superioară celei din UE. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, cele mai frecvente cancere fiind cel pulmonar și cel colorectal. În plus, ratele mortalității prin cauze care pot fi prevenite și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale Uniunii Europene. Acestea sunt doar câteva concluzii, cele mai îngrijorătoare, reliefate de studiul vizând România intitulat „Profil de țară privind cancerul” și realizat la inițiativa Comisiei Europene și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Potrivit studiului, mortalitatea prin cancer în România este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000. Această situație poate reflecta rezultate „sub nivelul optim” ale programelor de screening și depistare