Recomandări
Profesorul de filosofie, Ciprian Mihali, despre eșecul campaniei de vaccinare: „O astfel de educație științifică e, de fapt, o bombă cu întârziere”
Centrul de vaccinare drive-through Cluj-Napoca/Foto: Dan Bodea România este penultima în clasamentul țărilor europene privind procentul de persoane vaccinate împotriva Covid-19. Dacă Portugalia are 84% din populație vaccinată, România – doar 30%. S-au cheltuit bani, s-au consumat energii, s-au sacrificat activități umane și sectoare întregi din economie, s-a pierdut timp și iată că la noi a crescut rapid doar numărul de îmbolnăviri. Acest eșec al campaniei de vaccinare trebuie să aibă explicații. Ele țin de deciziile politice, de organizare, de priceperea celor implicați, dar și de felul în care s-a comunicat cu populația. De ce nu au avut mai mare succes mesajele științei decât cele ale conspiraționiștilor? Ce anume din educația acestui popor l-a plasat penultimul din Europa în înțelegerea necesității vaccinării? Revista Sinteza încearcă să descifreze „mecanismul” pentru că, până nu-l vom înțelege, nu vom afla de ce nu funcționează. Profesorul de filosofie Ciprian Mihali în textul urm
Citește mai mult >>
De ce comunicarea științei nu a avut succesul scontat în campania de vaccinare. Cifrele nu au succesul poveștilor, dar și alte explicații
Biologul Alexandru Stermin în Brazilia Comunicatorii de știință sunt acea parte din specialiștii diferitelor domenii care se angajează să explice, să comunice, într-un limbaj accesibil, pe înțelesul tuturor complexitatea conceptelor și descoperirilor științifice. Ca să poți face asta, trebuie să știi ce înseamnă acest pe înțelesul tuturor. Cum înțelegem noi, oamenii, lumea și care sunt câteva principii fundamentale după care luăm decizii în situații similare cu cele ale campaniei de vaccinare. Să fie oare responsabili pentru rata mică de vaccinare și comunicatorii de știință prin felul în care s-au implicat, mai mult sau mai puțin în tot ceea ce înseamnă conștientizare și dezbateri? Începutul pandemiei a venit, oricum, pe fondul unor reticențe tot mai crescute la orice tip de vaccin. În primele două luni ale anului 2019, în Europa, mureau deja 34.000 de copii, datorită rujeolei, situație cauzată de scăderea ratei de vaccinare. Mai mult de 70 % din cazuri erau în Ucraina, urmată de Alb
Citește mai mult >>
Sociologul Dan Jurcan: „Românii s-au săturat de moarte, boală și disperare, au nevoie de un orizont de așteptare.”
Foto: Dan Bodea La începutul acestei toamne, doar 30% dintre români se vaccinaseră împotriva Covid-19, mai puțin decât în majoritatea statelor europene. De ce? Cum de s-a încetinit procesul de vaccinare în ultimele luni? Unii analiști sunt de părere că relaxarea măsurilor de siguranță „a relaxat” și campania de vaccinare demotivând populația. La centrele unde altădată erau cozi, astăzi sunt afișe care anunță că centrul s-a desființat. Dacă personalul medical care efectua vaccinul era epuizat după o zi de lucru în primăvară, astăzi așteaptă cu orele să intre cineva pe ușă. Unde s-a greșit? De ce nu are campania succesul așteptat? Ce se întâmplă cu încrederea populației în autorități și de cine depinde ca lucrurile să meargă mai bine? Încercăm să aflăm răspunsul la aceste întrebări printr-o serie de interviuri și discuții cu experți în comunicare, științe sociale și medici. În interviul următor, Dan Jurcan explică eșecul acestei campanii prin prisma sociologului care a efectuat mai multe
Citește mai mult >>
George Jiglău, cercetător: În domeniul consumului de energie, soluția ajutoarelor – fie ele și mai mari sau mai multe – este insuficientă
George Jiglău George Jiglău este politolog la Universitatea „Babeș-Bolyai” și face parte dintr-o echipă care realizează un studiu extins al situației actuale energetice din România. În interviul care urmează, George Jiglău explică de ce i se pare „șocant” nivelul redus de înțelegere din partea celor care ar trebui să elaboreze politicile energetice și să ia decizii în România și detaliază vulnerabilitățile, riscurile la care este supusă populația în perioada care urmează. „Declarațiile recente făcute de premierul Florin Cîțu, Raluca Turcan, Ludovic Orban sau Marcel Ciolacu despre Legea consumatorului vulnerabil de energie și modalitățile prin care înțeleg ei să rezolve problemele legate de vulnerabilitatea energetică nu fac decât să confirme percepția pesimistă pe care am formulat-o mai devreme”, spune el. Le găsește circumstanțe atenuante în faptul că, nici în alte țări, acest nivel nu e prea ridicat și în lipsa timpului necesar să aprofundeze, dar „ce nu pot înțelege”, spune el, „est
Citește mai mult >>
Siturile istorice din Afganistan, o îngrijorare majoră după întoarcerea talibanilor. Planuri de urgență pentru muzee
Într-un act de distrugere care a șocat lumea, în martie 2001, comandanții talibani au plantat explozivi în și în jurul a ceea ce au fost cândva cele mai înalte statui ale lui Buddha din lume Din anii 1990, siturile de patrimoniul cultural din Afganistan s-au confruntat cu pericole de tipul conflictelor, jefuire, neglijare și eroziune, în mijlocul unui climat politic volatil. Printre ele se numără jefuirea (1993-1996) Muzeului Național și distrugerea (2001) statuilor lui Buddha din Bamiyan. UNESCO a luat atitudine în criza care se desfășoară acum în Afganistan, declarând că este preocupată de protejarea „neprețuitului patrimoniu cultural al Afganistanului”. Într-o apariție recentă, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, a cerut „păstrarea patrimoniului cultural al Afganistanului în diversitatea sa”, la 20 de ani de la distrugerea deliberată a sitului Buddha Bamiyan, intrat în Patrimoniul Mondial. UNESCO a cerut, de asemenea, actualului guvern condus de talibani să ia toate „măsur
Citește mai mult >>
Mai vrea Washingtonul să fie capitala lumii? O întrebare după fuga din Kabul
Preşedintele Obama istoriseşte că ceea ce a văzut şi auzit Joe Biden în timpul călătoriei la Kabul, în mod special în timpul unei întâlniri conflictuale cu preşedintele Karzai, l-au convins că Afganistanul „e o mlaştină plină de pericole” şi că întreaga abordare a războiului trebuie regândită. Odată exprimate, opiniile vicepreşedintelui privind limitarea implicării militare au adus administraţia în conflict cu Pentagonul. Şi armata împărtăşea ideea că Afganistanul e pe marginea prăpastiei. Propunea în schimb o altă rezolvare: militarii au pus pe masa preşedintelui un raport care recomanda dublarea efectivele de la sol pentru a evita o înfrângere umilitoare. Dintre colaboratorii preşedintelui, Joe Biden a fost singurul care şi-a exprimat cu voce tare reţinerea faţă de acel plan. După cum îşi aminteşte preşedintele Obama:  „Am suspendat şedinţa şi am plecat din sală; în timp ce urcam scările spre Biroul Oval, Joe m-a ajuns din urmă şi m-a prins de braţ. „Ascultă la mine, şefu, poate că a
Citește mai mult >>
Delia Balaban, expert în comunicare, despre sursele de (dez)informare preferate de tineri. De ce influencerii au succes și cum „știrea te caută pe tine”
Influencerii sunt percepuți ca fiind experți, lider de opinie, de către urmăritorii lor, și de cele mai multe ori, se bucură de credibilitate și sunt atenți cu aceste aspecte, pentru că ele reprezintă capitalul lor. Interviu realizat de Ruxandra Hurezean În ultimul an și jumătate, atenția publicului s-a îndreptat cu toată seriozitatea asupra unor surse de informare mai nou apărute în spațiul public și cu foarte mare succes, mai ales în rândul tinerilor. Se discută frecvent în presă sau la televizor despre social media și influenceri. Aceștia sunt de multe ori acuzați că succesul lor nu se bazează pe o expertiză autentică sau că se bucură de produse gratuite pe care le promovează. Mai mult de atât, ideea participării lor în campania de vaccinare împotriva CoViD-19 a fost discutată în ultima vreme, părerile fiind, evident, pro și contra. Dar nu numai despre coronavirus s-au pronunțat diverse persoane în spațiul public dezinformând. Tot mai multe teme au creat controverse aprinse, iar băt
Citește mai mult >>
De vorbă cu Ioan Filip și Alexei Țurcan, sau România Sălbatică povestită prin sunet și muzică. Cum au prins viață imaginile uluitoare
România sălbatică, documentarul despre natură pe care Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) l-a prezentat în premieră mondială zilele trecute și care își începe luna aceasta călătoria prin țară, atât cu proiecții open-air, cât și cu vizionări în cinematografe, este cel mai bun exemplu de profesionalism în materie de imagine, sunet și coloană sonoră. Proiectul a fost dezvoltat în mai bine de 10 ani de către fotograful Dan Dinu și videograful Cosmin Dumitrache, cu o echipă de producție 100% autohtonă. De altfel, a fost cel mai votat film autohton la ediția din acest an a TIFF, prima recunoaștere din șirul lung de distincții și premii care, cel mai probabil, vor urma. Cel mai votat film autohton la această ediție, documentarul România sălbatică, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, a fost distins cu Premiul publicului pentru cel mai popular film românesc/Foto: Dan Bodea Energia filmului este dată desigur, în mare măsură, de imaginile fascinante surprinse în echipa ext
Citește mai mult >>