Recomandări
Vaccinismul de cult. Ceremoniile unei noi religii politice
Vaccinismul anti-Covid 19 nu ar trebui transformat într-o religie. Îi lipsesc componente esenţiale. Nu e nimic transcendent în a lua o înţepătură de ac în braţ. Vaccinarea nu procură paşaport către o lume mai bună. Nu e mântuirea. E o izbăvire minoră, de natură medicalo-ştiinţifică, fără promisiunea raiului, doar a întoarcerii la banalitatea lumii de dinainte. Vaccinarea anti-Covid nu presupune sacrificiu şi nici solemnitate. Universul său de speranţă nu ar trebui intersectat cu gândirea magică. Ierusalimul vaccinării, la propriu, se atinge printr-o devoţiune laică disciplinată, o încartiruire generală de scurtă durată în arealul unei rezolvări ştiinţifice posibil salvatoare. Mutaţia către un univers politic murdar survine când o minoritate direct interesată îi conferă acestei rezolvări accente religioase şi îi deturnează priorităţile pentru a câştiga privilegii de grup. Constatăm preocuparea la vârful statului pentru a pune la cale un tip defect de religie politică. Şantajul, ameninţ
Citește mai mult >>
Valul trei al pandemiei a urcat COVID-19 pe Everest. Virusul spulberă aspirațiile alpiniștilor
Foto: Prakash Mathema/Agence France-Presse — Getty Images Pe 15 aprilie, un alpinist din tabăra de bază de pe Everest, aflată la 5.364 metri altitudine, a devenit primul caz cunoscut de COVID-19 la poalele celui mai înalt vârf din lume (8.849 m). Virusul amenință aspirațiile de a ajunge pe vârf ale alpiniștilor, securitatea economică a șerpașilor și sănătatea ambilor. Numărul real de îmbolnăviri este extrem de greu de determinat, dar tot mai multe voci spun că situația pare să se înrăutățească. Nepal a emis un număr record de 408 de permise anul acesta, depășind recordul de 381 din 2019, ceea ce înseamnă că există în acest moment până la 1.000 de persoane în tabăra de bază. Câteva sute de alpiniști-turiști își fac în aceste zile aclimatizarea în tabăra de bază așteptând momentul optim pentru urcarea pe vârf. Miza este, probabil, mai mare acum pentru cei care au avut visele spulberate în 2020 și cărora li s-au alăturat curajoșii din 2021, majoritatea îndrumați de operatorii ale căror pr
Citește mai mult >>
Blues, un gen muzical născut din suferință: De pe plantațiile de bumbac, spre „centrul orașului”
Blues-ul are rădăcini adânci în istoria americană, în special în istoria afro-americană Text de Teodora Iacob Deși nu vom ști niciodată cu siguranță, muzica s-a dezvoltat inițial (cu mii și mii de ani în urmă) ca mijloc de coordonare și sincronizare a mișcării umane colective, cum ar fi vânătoarea sau agricultura. Chiar și astăzi, este firesc să începi să cânți un cântec, uneori ritmic, care să însoțească activitatea umană, fie că facem drumeții în munți, fie că gătim, fie că ne construim un bloc. Pe vremea grecilor, poveștile evoluției umane au devenit mai abstracte și metaforice, astfel muzica de acompaniament a început să devină mai complexă. Creștinismul a modulat și mai mult scopul muzicii, devenind un mijloc de a exprima lauda spiritualității și de a chema credincioșii la rugăciune. Astfel muzica, practic, se transformă în vehiculul unui mesaj. Mesajul nu era doar o poveste, ci un întreg sistem ideologic. Punctul de cotitură al dezvoltării genurilor muzicale a fost acela când muz
Citește mai mult >>
Sfidând Karma. Sfârșit de aprilie 2021, în India. Text de Mihaela Gligor
Text de Mihaela Gligor, director al Cluj Center for Indian Studies, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Din 2007 încoace, India e parte a vieții mele. Dacă la prima vizită știam câte ceva despre India, mai ales din scrierile lui Mircea Eliade, în decursul acestor ani am învățat foarte multe lucruri despre cultura și istoria acestei țări incredibile și am ajuns să-i prețuiesc arta, religiile și literatura. Și, poate cel mai important, i-am îndrăgit oamenii. Indiferent de religie sau zona în care trăiesc, oamenii Indiei au ceva remarcabil. Sunt calzi și binevoitori. De altfel, ei sunt puterea lăuntrică a Indiei, cum bine remarca fostul președinte indian Abdul Kalam. Am mulți prieteni în India și cu fiecare vizită numărul lor a crescut. „Oamenii mei“, cum îmi place să îi numesc, sunt profesori, studenți, jurnaliști, autori indieni de succes, medici, vânzători de fructe, ajutoare în restaurant sau rikshawala. Sunt oameni în care am încredere și pe mâna cărora mă las când ajung acolo, o
Citește mai mult >>
Pandemia de după pandemie: intoleranța politică. Text de Mihnea Stoica
În aprilie 2020, când întreaga Europă era încă adâncită într-o stare de urgență generalizată, apăreau pe piață primele scenarii privind epoca post-COVID. Cei care aveau suficientă curiozitate să le parcurgă traversau un caleidoscop care cuprindea de la cele mai sumbre proiecții (demne de premiile Oscar la categoria science-fiction), până la abordări moderate, unele dovedindu-se în timp a fi de-a dreptul optimiste. Deși conflictuale din punctul de vedere al viziunii privind efectele economice, exista un oarecare consens privind efectele de natură politică – și anume, recrudescența populismului. La peste un an distanță de la izbucnirea pandemiei, se impune nuanțarea acestei ipoteze inițiale. S-ar putea ca populismul să nu fie singurul efect. Și – mai cu seamă – s-ar putea ca nu aceasta să fie cea mai gravă moștenire politică a pandemiei. Angela Merkel la Summitul G-20 din Osaka, Japonia 2019/Foto: Reuters Contrar apelurilor la solidaritate cărora le-am fost martori în repetate rânduri în
Citește mai mult >>
Peisajul fricii și evoluția solidarităţii. De Alexandru Stermin
Biologul Alexandru Stermin a participat timp de o lună la un proiect de cercetare din Rio de Janeiro. Cercetarea s-a desfășurat în cadrul cooperării dintre Universitatea de Stat din Rio de Janeiro și Universitatea „Babeș-Bolyai”, în urma bursei câștigate de biolog prin programul ”InterContinental Academic Exchange Programme”. Explorările s-au axat pe adaptarea unei specii de pasăre la mediul antropic din Rio, iar Alexandru Stermin le-a extins într-o complexă incursiune în „socialul” viețuitoarelor. Alexandru Stermin pe plaja din Rio Pe plaja din Rio de Janeiro, ori e zi, ori e noapte, crepusculul este ceva străin locului. Aproape de tropice, soarele apune brusc, se aruncă după linia orizontului și gata! E întuneric. Tot așa și răsare, te trezești dimineața luat pe sus de lumină. În ce lume trăim!, zic eu. Aici, unde oamenii au cel mai divers spectru de culoare a pielii, unde nenumăratele triburi de aborigeni s-au amestecat cu africanii, aduși sclavi și cu europeni, aici mai există încă
Citește mai mult >>
Marina Prunea, medic de familie, de două luni în echipa mobilă de vaccinare: “Noi ne-am ales această meserie!”
Marina a studiat Medicina la Târgu-Mureș. A lucrat pentru o companie medicală internațională, unde a ajuns pe o poziție de manager, după care s-a hotărât să se întoarcă la profesia sa de bază și să facă medicină. Medicină de familie, pentru că acolo a aflat că este mare nevoie. În 2017, Marina și-a făcut o listă cu 33 de comune din zona ei, care aveau nevoie de medic și a pornit să caute. Marina Prunea Acum Marina Prunea locuiește și este medic de familie în Rușii-Munți, o comună la 50 km de Tg.-Mureș. Când s-a declanșat campania de vaccinare, a reușit să înscrie în câteva zile 109 persoane pe platforma de vaccinare. Ea însăși s-a vaccinat, la fel și toată familia și rudele sale. De două luni face parte dintr-o echipă mobilă de vaccinare, care se deplasează zilnic la persoanele imobilizate sau greu transportabile și la căminele de vârstnici care solicită vaccinarea la domiciliu. Îmbracă echipamentul de protecție și pleacă acolo unde este chemată. Primăria din Reghin le-a pus la dispozi
Citește mai mult >>
Migrație semnificativă de la oraș la sat în 2020: „Numai că viitorul satelor nu ține de mutarea la țară în masă și atât”
Foto: Cristina Beligăr Cantemir Păcuraru este asistent universitar la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca și doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara. S-a mutat în urmă cu o lună, mai exact în 15 martie 2021, de la Cluj-Napoca la Valea Drăganului, un sat de la poalele Masivului Vlădeasa. A închiriat o casă ridicată în 1901 de către un sas din zona Sibiului care-i place tocmai pentru că este „o casă cu o istorie de mai bine de un secol, în care simt întoarcerea în timp”. Cantemir a luat această decizie după mai multe frământări personale: „În primul rând, pot spune că am trecut prin aceeași situație în perioada stării de urgență precum multe alte persoane. M-am trezit brusc lipsit de activitățile cotidiene ale urbei. Aveam mult timp liber, pe care altădată îl umpleam cu ieșiri în oraș. Acela a fost momentul în care am avut prilejul să-mi răspund la întrebări pe care mi le-am mai pus, dar nu am avut vreodată răgazul să le înfrunt până la capăt. Cum vreau să fiu, care este rolul p
Citește mai mult >>