1
2
3
4

Studenții români se poziționează spre finalul clasamentului în ceea ce privește cunoștințele legate de teoria evoluției și acceptarea ei și spre fruntea clasamentului în asocierea cu credințele religioase

Tot mai mulți experți din domeniul științelor naturii și al educației, susțin importanța crucială pe care o are acceptarea și înțelegerea teoriei evoluției vieții, pentru înțelegerea aspectelor esențiale și fundamentale din știința modernă, multe dintre ele de impact social, cum este încălzirea globală, organismele modificate genetic, evoluția pandemiilor, rezistența bacteriilor, dispariția speciilor și criza prin care trece biodiversitatea.

Teoria evoluției vieții este unul dintre subiectele încă sensibile în multă țări din Europa, datorită implicațiilor culturale, sociale și religioase. Numeroase studii legate de includerea teoriei evoluționiste în sistemul de învățământ au fost efectuate în Statele Unite, probabil datorită unui public numeros care se opunea teoriei evoluționiste și a unei istorii culturale puternic legate de ipoteza creaționistă.

Spre deosebire de Statele Unite, multe țări europene au demonstrat de-a lungul timpului un grad ridicat de acceptare al teoriei evoluției vieții. Acest grad ridicat de acceptare, diversitatea culturală și lingvistică, diferențele din sistemul educațional al țărilor și fragmentarea comunității de cercetători din Europa sunt printre factorii principali care au dus la un număr de studii mult mai redus pe subiectul relației dintre societate și teoria evoluției. Există totuși țări în care s-au făcut asemenea studii (Marea Britanie, Germania, Grecia și Turcia) dar într-o măsură foarte mică datele au putut fi analizate comparat.

România și evoluționismul

Pentru prima dată, un grup internațional de cercetători din Europa, a analizat rezultatele unui sondaj efectuat pe 9200 de studenți de anul I din 26 de țări europene, printre care și România. Articolul a fost publicat în acest an, în jurnalul internațional de prestigiu Evolution: Education and Outreach și poate fi consultat aici: https://evolution-outreach.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12052-021-00158-8. Aceștia au evaluat gradul de acceptare al teoriei evoluției vieții în raport cu mai mulți factori, printre care cunoștințele teoretice legate de evoluționism și credințele religioase.

O concluzie generală la care s-a ajuns a fost că studenții din anul I acceptă teoria evoluției, dar au lipsuri substanțiale în ceea ce înseamnă înțelegerea proceselor și cunoștințele legate de evoluție. În rândul țărilor europene, România se află pe locul 22 din 26, în ceea ce privește acceptarea teoriei evoluției. Între Serbia și Slovacia. Cel mai mare grad de acceptare a fost înregistrat în Finlanda și cel mai mic în Bosnia și Herțegovina.

În general, studenții care au un grad scăzut de acceptare al teoriei evoluției, au un grad scăzut de cunoștințe legate de biologia evoluționistă și se asociază într-un grad ridicat cu o credință religioasă. România este tot pe locul 22 din 26 în ceea ce privește gradul de cunoștințe în materie de evoluționism, între Grecia și Slovacia. Pe primul loc, cu cele mai bune cunoștințe sunt studenții din Finlanda, iar pe ultimul loc Letonia. În cadrul studenților care urmează o facultate ce are legătură cu biologia, 100% din cei finlandezi și olandezi și 94,8% din studenții spanioli au avut un scor foarte mare la evaluare cunoștințelor legate de biologia evoluției.

Analizele au arătat că studenții foarte religioși acceptă evoluționismul cu o rată semnificativ mai scăzută decât cei nereligioși. În rândul asocierii cu o credință religioasă, România este pe locul 6, între Slovacia și Croația. Cel mai înalt scor a fost evaluat la studenții din Bosnia și Herțegovina și cel mai scăzut la Olanda, apropiat de cel din Finlanda și Suedia.

Analizele legate de afilierea studenților, au demonstrat faptul că cei care urmează facultăți de profil asociat cu biologia au un grad mai ridicat de acceptare al teoriei evoluționiste și cunoștințe mult mai bune, chiar dacă sunt doar în anul I, în comparației cu studenții de la alte facultăți.

Analiza răspunsurilor în funcție de sexe arată că fetele acceptă teoria evoluționistă într-o rată mai scăzută decât băieții, rezultat explicat poate cu gradul mai ridicat de fete care se asociază unei credințe religioase, în comparației cu băieții.

Un factor esențial în formarea cunoștințelor legate de teoria evoluției îl are programa școlară din ciclul gimnazial și liceal. Chiar dacă în România, Biologia este o materie care se predă elevilor, rapoartele europene evidențiază lipsa predării explicite a principiilor și proceselor legate de evoluționism, spre deosebire de sistemul educațional din Finlanda, unde evoluționismul este predat explicit în ciclul gimnazial și liceal și unde studenții au avut scoruri foarte mari asociate cunoștințelor și acceptării teoriei evoluționiste.


ALEXANDRU N. STERMIN este biolog și explorator. Predă la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș‑Bolyai cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Este licențiat în biologie și teologie, a absolvit un masterat în filozofie și un program de formare în psihoterapie pozitivă. A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii. În 2015 a contribuit la seria Fauna României (Păsări) publicată de Academia Română. În 2017 și-a lansat prima carte, Jurnalul unui ornitolog. Scrie articole în revistele Sinteza și National Geographic. În 2021 și 2022 a primit Premiul de Excelență din partea Universității Babeș‑Bolyai, pentru implicarea culturală și deschiderea spre comunitate.

Distribuie articolul
DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR