O echipă de medici psihiatri de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca realizează un studiu prin care evaluează impactul războiului dintre Rusia și Ucraina asupra sănătății mintale a românilor. Coordonat de doctor Cătălina Crișan, studiul „Sănătatea mintală în vreme de război” își propune evaluarea a trei indicatori importanți în acest context – mecanismele de adaptare (coping), nivelul de anxietate și calitatea vieții.
Dr. Cătălina Crișan, coordonatorul echipei, explică pe larg, în articolul de mai jos, de ce și cum se realizează acest studiu.
Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina, început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, reprezintă un stres major pentru populația întregului Glob, cu posibile efecte devastatoare asupra sănătății mintale în țările vecine conflictului, precum România, Republica Moldova, Polonia. Cu atât mai mult cu cât el vine peste o populație obosită psihic de efectele prelungite ale pandemiei de CoVID-19, fiecare trebuie să facă față presiunii, să se adapteze și să găsească noi resurse de gestionare a situației.
Importanța studiului este dată de faptul că o mai bună înțelegere a situației pe plan național va ajuta medicii să preîntâmpine și să amelioreze, prin mecanisme de suport și intervenții, efectele pe care războiul le are asupra populației României.
Veștile care vin despre numărul victimelor în creștere, despre posibilitatea extinderii conflictului dincolo de granițele celor două țări este un factor de stres major. Românii se confruntă și cu alți factori de stres, precum influxul de refugiați și efectele pe termen mediu și lung ale destabilizării economice rezultate din conflict, accesul la resurse energetice și alimente de bază, posibilitatea scindării familiale în cazul implicării României în conflict, dar și lipsa accesului la informații credibile și verificabile.
În timp ce influxul de refugiați din Ucraina este o prioritate pentru noi toți, una pentru care trebuie să dedicăm cât mai multe resurse și pentru care este moral să facem tot ce putem, considerăm totuși important să înțelegem ce impact are conflictul militar atât de aproape de casă asupra sănătății mentale a românilor. Vom putea, în acest fel, să pregătim măsuri de sprijin adaptate nevoilor pe care le identificăm și să evităm, sau măcar să ameliorăm, efectele războiului asupra sănătății publice la nivel local și național.
Studiile arată că există trei mecanisme principale de adaptare care funcționează în această perioadă – organizarea unui program zilnic, căutarea suportului social și o abordare pozitivă a situației actuale.
Motivul pentru care s-a decis demararea acestui studiu
Necesitatea acestui studiu a pornit de la faptul că s-au observat comportamente specifice în rândul pacienților, tot mai multe prezentări în urgență și în ambulatoriu cu tulburări mentale conexe cu războiul – anxietate, depresie, tulburări de somn, tulburări psihotice. Apoi a fost îngrijorarea exprimată de colegi, prieteni, cunoștințe – cu privire la un posibil război nuclear, extinderea războiului spre România/NATO etc.
Situația refugiaților, influxul acestora, găzduirea, conflictele izolate între gazde și refugiați, transmise aproape continuu de mass-media. Dar și efectele economice pe termen scurt și mediu ale războiului – prețurile la energie, alimente de bază și materiale de construcții, tendințele populației de a acționa sub impulsul panicii – a dispărut iodul din farmacii, oamenii au cumpărat provizii de tipul conserve, ulei, făină; e un conflict în mediul online între mentalități occidentale și antieuropene. Toate acestea ne-au făcut să ne decidem să folosim expertiza noastră pentru ca împreună să traversăm mai ușor perioada cumplită a acestui război.
Durata proiectului, rezultatele și valorificarea lor
Proiectul se va încheia la sfârșitul lunii mai. Ne propunem să evaluăm nivelul de anxietate percepută, gradul de afectare a calității vieții și mecanismele de adaptare folosite de populația generala din România, rezultatele urmând a fi publicate într-o revista internațională cu factor de impact. De asemenea, dacă rezultatele studiului vor impune măsuri, vom comunica concluziile și recomandările noastre instituțiilor abilitate să elaboreze politici de sănătate.
Avem în plan ca în perioada imediat următoare să extindem aria de acoperire a studiului în alte țări învecinate Ucrainei, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Moldova. În acest fel, rezultatele vor reflecta mai comprehensiv realitatea cu care ne confruntăm în aceste vremuri grele. Pentru asta, am luat legătura cu universități din Polonia și Republica Moldova, urmând să abordăm Ungaria înainte de Paști.
Ce analizăm prin acest studiu
Concret, în cadrul studiului se vor analiza factorii și nivelul de stres, mecanismele de coping (adaptare) și evaluarea calității vieții.
Evaluarea mecanismelor de coping se va face prin intermediul scalei COPE, elaborată de Carver și colaboratorii săi.
Chestionarul evaluează diferite mecanisme de adaptare precum coping-ul activ, planificarea, eliminarea activităților concurente, reținerea de la acțiune, căutarea suportului social instrumental, căutarea suportului social emoțional, reinterpretarea pozitivă, acceptarea, negarea, descărcarea emoțională, orientarea spre religie, pasivitatea mentală, pasivitatea comportamentală și recurgerea la alcool sau medicamente.
Studiul analizează și nivelul de anxietate prin intermediul scalei HAM-A. Aceasta este o scală de evaluare a severității simptomelor anxioase, structurată sub forma unui interviu semistructurat care se adresează anxietății psihice și celei somatice, urmărind simptome precum: anxietate, sentiment de tensiune, temeri, insomnie, dificultăți de concentrare, dispoziție depresivă, simptome musculare, simptome senzoriale, simptome cardiovasculare, simptome respiratorii, simptome gastro-intestinale, simptome genito-urinare.
De asemenea, analizăm calitatea vieții prin intermediul scalei WHO-QoL Bref, o versiune mai scurtă a WHOQOL-100 (acronimul fiind pentru World Health Organisation Quality of Life).
Ambele au fost dezvoltate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS/WHO) și publicate în 1995.
Chestionarul a fost dezvoltat pe parcursul mai multor ani, în 15 centre din întreaga lume. Întrebările provin din mai multe afirmații despre calitatea vieții, sănătate și bunăstare din partea persoanelor cu și fără boală și a profesioniștilor din domeniul sănătății.
Evaluează 4 domenii din care poate rezulta o imagine relevantă pentru calitatea vieții – sănătatea fizică, sănătate psihică, relații sociale și mediu.
Hamilton Anxiety scale
WHO Quality of Life BREF scale
COPE Inventory scale
Aș da câteva sfaturi, pentru început, persoanelor care se simt afectate de contextul actual: organizarea unui program zilnic, căutarea sprijinului social și o abordare pozitivă a situației actuale. Sunt mecanisme de adaptare care ar putea ajuta populația generală.
Disciplina de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică din cadrul UMF și proiectele pe care le desfășoară
Disciplina de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrica pregătește studenții UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca la 3 linii de studiu (română, engleză și franceză) și desfășoară activitatea de pregătire pentru medicii rezidenți în cele două specialități. De asemenea, medici rezidenți de la alte specialități precum Neurologie, Geriatrie, Medicina de Familie, Medicina Internă fac pregătire în psihiatrie în cadrul rotațiilor pe module.
Domeniile de interes în cadrul activității de cercetare sunt schizofrenia, cu proiecte de cercetare în desfășurare axate pe simptome negative, sindrom metabolic și insight, tulburările afective, disfuncțiile sexuale în maladiile psihice, evaluarea complianței, a aderenței la tratament a pacienților cu tulburări psihice și evaluarea, diagnosticul, terapia și monitorizarea copiilor cu ADHD, tulburări de spectru autist, tulburări anxioase, joc patologic de noroc, sindrom Tourette, psihoterapia și hipnoterapia cognitiv-comportamentală (în cadrul psihiatriei copilului și adolescentului).
Disciplina de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică a desfășurat un proces de răspuns rapid la pandemie, derulând două studii clinice importante. Unul legat de comportamentele sexuale pe perioada pandemiei, sub coordonarea prof. dr. Ioana Micluția, șef al disciplinei.
Și altul privind mecanismele de adaptare, reziliență și calitatea vieții în rândul cadrelor medicale pe durata pandemiei, pe care am avut plăcerea să-l coordonez.
Plănuim ca în anul următor să desfășurăm un proiect amplu legat de bullying în echipa medicală, pe care să îl extindem și către alte catedre care pregătesc rezidenți.
Cătălina Angela Crișan este Șef de Lucrări în cadrul Departamentului de Neuroștiințe, Disciplina de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, medic primar psihiatru, Șef de Secție în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Secția Clinică Psihiatrie I. Este membru în cadrul Noii Comisii de Expertiză Medico-Legală Psihiatrică în cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca și membru în cadrul echipei de evaluare a pacienților cu boala Huntington din România și a familiilor lor. Cercetările sale se axează pe evaluarea mecanismelor de coping și a rezilienței în cadrul pacienților cu tulburări psihiatrice, a personalului medical, a studenților și a populației generale, evaluarea insight-ului în tulburările psihiatrice majore, psihiatria forensică și evaluarea tulburărilor psihiatrice la pacienți cu afecțiuni neurodegenerative.
Pentru a contribui la acest studiu, vă invităm să răspundeți la chestionarul disponibil accesând linkul: https://forms.gle/qgekKnZxiMLntEqt6.
