1. Târgul de Crăciun din Zagreb – Croaţia (2 decembrie – 7 ianuarie)
În ţara turismului de vară, Târgul de iarnă din Zagreb a devenit cel mai serios rival pentru tradiţionalele târguri de Crăciun din Europa. În urma voturilor Târgul de Crăciun din Zagreb, a primit de de două ori la rând titlul de „Cea mai bună destinaţie de Crăciun” în 2016 şi pentru Crăciunul din 2017. Oraşul Zagreb este un amestec de arhitectură austro-ungară „împănată” cu clădiri comuniste, ce a dus la o combinaţie neobişnuită. Cu toate acestea turiştii au descris atmosfera de aici ca o magie, care se regăseşte în tot oraşul. Fiecare centimetru este acoperit cu decoraţiuni elaborate, căsuţe de lemn, sculpturi în gheaţă, scene în aer liber unde au loc spectacole şi concerte de muzică. Pe străzile oraşului la tot pasul întâlneşti diverse programe tematice, cântece şi dansuri, la care sunt atraşi turiştii indiferent de vârstă. Cadoul tradiţional de Crăciun al croaţilor este un măr decorat pe care tinerii îl dăruiesc fetelor. Scena naşterii Domnului se petrece lângă Catedrala romano-catolică, iar personajele biblice, Maria, Iosif, îngerii, păstorii şi magii sunt interpretaţi „live” de către actori profesionişti. În piaţa Tomislav se află Ice Park un patinoar, care oferă spectacole şi distracţie pentru iubitorii patinajului. Strada Bogovićeva este plină cu căsuţe de lemn din care se revarsă arome culinare atrăgătoare cum ar fi: „Dalmatinski pršut” (jambon dalmaţian), brânza Pag (din insula Pag), Makovnjača (prăjitură cu mac), gogoşi calde cu scorţişoară şi evident, vin fiert.
2. Târgul de Crăciun din Strasbourg – Franţa (25 noiembrie – 30 decembrie)
Strasbourg sau Straßburg, oraşul medieval de la intersecţia străzilor franceze cu cele germane a fost recompensat de două ori cu titlul de „The Best Christmans Market” în 2014 şi 2015. Povestea Târgului de Crăciun a început în anul 1570, când la Strasbourg a avut loc prima ediţie a celei mai vechi pieţe de Crăciun din Europa, numită „Christkindelsmärik” sau „Marché de Noël”, (depinde de limba vorbită). Târgul a adus o semnificaţie spirituală şi o dimensiune culturală specială oraşului, care este vizitat în perioada târgului de două milioane de turişti. Sunt amenajate 12 locaţii cu 300 de căsuţe din lemn. La mare căutare se află vinul fiert după o reţetă veche alsaciană: 1 litru de vin alb sec din Alsacia, Pinot Blanc sau Riesling, o portocală şi o jumătate de lămâie decojite, care se pun întregi, un baton de scorţişoară, 10 grame de zahăr şi 10 cl. de apă. Specialităţile „Choucroute” (varză, cartofi şi diferite feluri de carne), „Coq au riesling” (carne de pasăre gătită în vin local), alături de cornuleţele „Bredle à la Vanille” sunt doar câteva din zecile de oferte culinare tradiţionale alsaciene.
Târgul de Crăciun poate fi admirat de la 142 de metri înălţime, din turnul Catedralei Notre-Dame de Strasbourg, care a fost până în anul 1874 cea mai înaltă construcţie din lume. Victor Hugo scria: „Din clopotniţa Catedralei, vederea este minunată, iar Strasbourg se află la picioarele noastre. Mă plimb în jurul turnului admirând Franţa, Elveţia şi Germania printr-o singură rază de soare”.
3. Târgul de Crăciun din Colmar – Franţa (24 noiembrie – 30 decembrie)
În Alsacia pregătirea Crăciunului este un moment special mult aşteptat. Este momentul de revenire la valorile reale ale familiei. De 17 ani, magia Crăciunului poate fi găsită în cele cinci pieţe de Crăciun din oraş dar şi în labirintul de străzi mici, aliniate cu casele vechi de jumătate de secol. Atmosfera oraşului vechi este luminată şi decorată ca o poveste de basm. Centrul oraşului Colmar este pietonal şi cuprinde numeroase comori arhitecturale, care datează din Evul Mediu. Fiecare piaţă este amenajată ca un mini-sat, cu meşteşugari pasionaţi şi vânzători entuziaşti. Turiştii se bucură de excursii, degustări de vinuri, spectacole şi concerte. Copiilor le sunt oferite programe de animaţii, expoziţii cu jucării din lemn, precum şi o mulţime de jocuri şi concursuri. Specialităţile tradiţionale oferite de producătorii locali sunt multe, dar neapărat trebuie încercat un foie gras (după o reţetă din 1870), un „baeckaoffe” (un fel de mâncare formată din trei tipuri de carne marinată şi cartofi în vin alb) şi o brânză Munster care se leagă perfect de un pahar de vin fiert. Reţeta tradiţională spune că vinul alb sau roşu se încălzeşte (fără a se ajunge la punctul de fierbere) şi se aromatizează cu: anason, cuişoare, scorţişoară, lămâie, portocală şi o lingură de miere. Dulciurile ce stârnesc papilele gustative sunt „Bretelle” (un fel de biscuiţi fragezi cu nucă), „Berawecka” (o minune de prăjitură cu mere, smochine, caise, prune, pere şi stafide), dar şi „Christstollen” (un chec bogat în fructe confiate, scorţişoară şi cremă de migdale). Una din pieţe se numeşte „La Petite Venise”, unde cei mici descoperă cu uimire iepurii şi oile speriate din jurul căbănuţelor şi se bucură de limbile de turtă dulce glazurate cu ciocolată sau cremă de migdale decorate cu imagini tradiţionale de Crăciun.
4. Târgul de Crăciun din Aachen – Germania (24 noiembrie – 23 decembrie)
În Germania se organizează 37 de Târguri de Crăciun. Concurenţa îşi spune cuvântul iar Aachen a reuşit să intre în „Top 5” a celor mai frumoase târguri din Europa. În fiecare an înainte de Crăciun oraşul german se transformă într-un oraş al luminilor, care se umple de colinde şi mirosuri de mere coapte şi scorţişoară. Târgul care este amplasat între vechea catedrală gotică şi primărie, se mândreşte cu o mare varietate de delicatese culinare. O alegere interesantă, sunt tradiţionalii cârnăciori „Hanswurst” cu cartofi prăjiţi alături de nelipsita bere germană. Dacă nasul a îngheţat, chiar şi nemţii renunţă la bere în favoarea unei căni aburinde de vin fiert. Pentru cei mici bucuria se dezlănţuie în faţa jucăriilor din lemn şi mai ales, în dreptul delicioaselor „Aachener Printen” o specialitate locală de turtă dulce. Iar pentru cei care iubesc marţipanul aici este lumea lor. Primul târg din Aachen a început destul de modest în anii ’70 ajungând ca acum să primească 1.5 milioane de vizitatori. Turiştii aflaţi în Aachen pot să viziteze unul dintre cele mai faimoase monumente ale arhitecturii din lume, aflat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, Catedrala din Aachen a cărei construcţie a început în anii 790-800. Aici a fost locul de încoronare a 30 de regi şi 12 regine a Sfântului Imperiu Roman între anii 936 şi 1531. Târgul îşi închide porţile pe 23 decembrie când peste Aachen se aşterne o linişte tulburătoare în aşteptarea Crăciunului.
5. Târgul de Crăciun din Viena – Austria (17 noiembrie – 26 decembrie)
Târgul din Viena datează din Evul Mediu, mai exact din anul 1296, când ducele Albert I de Habsburg, duce al Austriei şi împărat romano-german, a acordat cetăţenilor Vienei privilegiul de a avea un „Krippenmarkt” în luna decembrie. Târgul dura 14 zile şi nu era asociat în vreun fel cu sărbătorirea Crăciunului. De atunci, simbolul acestei pieţe s-a schimbat considerabil. Mutat de mai multe ori, târgul s-a stabilit în 1842 la Platz am Hof, iar în 1903, târgul a fost iluminat electric. Din 1975, „Wiener Christkindlmarkt” aduce în Piaţa Primăriei (Rathausplatz) din Viena, un amestec impresionant de tradiţie, obiceiuri vechi, cadouri, decoraţiuni, dulciuri şi vin fiert din belşug. La un moment dat se părea că sărbătoarea Crăciunului va degenera într-un târg unde la fiecare a doua căsuţă se vindeau jucării din plastic şi souveniruri din China. Organizatorii au luat decizia ca Târgul de Crăciun din Viena să devină „zonă de odihnă de la stresul comercial”, motiv pentru care oferta s-a axat în mod special pe zona culinară şi obiecte tradiţionale.
Rathausplatz (Piaţa Primăriei) este punctul de atracţie maxim unde se află 154 de căsuţe din lemn. fiind deschis de la ora 10.00 la ora 22.00. Cel mai bun timp pentru a-l vizita este seara, când spectacolul de lumini şi mirosul atrăgător al preparatelor tradiţionale alături de căldura vinului fiert se combină şi oferă o linişte sufletească în aşteptarea Crăciunului. Aproape inevitabil vizitatorii se opresc acolo unde se serveşte tradiţionalul şniţel vienez din carne de vită sau porc garnisit cu salată de cartofi şi o felie de lămâie (care se stoarce peste carne). Printre deserturile tradiţionale se numără delicioşii biscuiţi „Spekulatius” şi „Lebkuchen”. Pentru a dezgheţa rapid şi ieftin foamea se poate servi un „Lángos” (aluat de cartofi, prăjit şi acoperit cu brânză, smântânâ şi pastă de usturoi), pe care-l regăsim mai ales în Ungaria, dar şi în Transilvania. Cele mai lungi cozi se formează însă la căsuţele care servesc „Weihnachtspunsch” un vin fiert care este preparat după o reţetă, care greu şi-a dezvăluit secretul: vin roşu, rom, lămâie, vanilie, scorţişoară, cuişoare, portocale, suc de portocale, ceai negru, zahăr brun, marţipan şi ciocolată neagră. Copiii se bucură şi ei de o băutura caldă „Kinderpunsch” (un mix din suc de mere, suc de cireşe, suc de portocale, ceai, miere, scorţişoară, cuişoare). Licorile sunt servite în căni frumos decorate, ce sunt cumpărate odată cu conţinutul şi pot fi păstrate ca amintire sau returnate. În apropiere, la „Rathauspark” este amenajat un patinoar de 3.000 de metri pătraţi, care îşi aşteaptă vizitatorii de toate vârstele pe un fond muzical. Dar cum Viena este un oraş al atracţiilor turistice, organizatorii au extins sărbătorirea Crăciunului în mai multe locuri din oraş cu diverse teme:
În Karlsplatz s-a relansat cu succes gama de delicii culinare ecologice. Toate produsele, inclusiv băuturile oferite, provin exclusiv de la producătorii locali ce deţin certificate ecologice. Tot aici există şi un atelier demonstrativ de artă (pictură, metal, sticla, ceramică).
Piaţa Freyung, oferă obiecte de artizanat de mare valoare. Aici au loc şi programe dedicate copiilor.
La palatul Belvedere, ziua au loc spectacole de teatru şi păpuşi pentru copii iar seara concerte de muzică pop, funk şi colinde de Crăciun.
Piaţa Mark Am Hof oferă vizitatorilor meniuri regionale, acompaniate de colinde şi cântece de Crăciun.
În Maria -Theresian Platz, au loc concerte speciale de Crăciun cu invitaţi speciali.
Satul de Crăciun este organizat în campusul Universităţii de Medicină, fiind un loc al distracţiei pentru întreaga familie. Oaspeţii mai tineri se pot bucura de nostalgicul carusel şi plimbări cu trenuleţul, în timp ce adulţii savurează vinul fiert şi delicatesele culinare. În 27 decembrie, Satul de Crăciun se transformă în Satul de Anul Nou.
Pe îngustele străzi din cartierul Spittelberg, se află expuse obiecte de artă (tablouri, ceramică, covoare, bijuterii), realizate manual.
În faţa palatului Schönbrunn căsuţele oferă obiecte de artizanat tradiţionale, jucării nostalgice şi decoraţiuni de Crăciun, realizate din sticlă, lemn, ceramică, hârtie şi staniol. Aici se serveşte o mâncare tipică de iarnă austriecă „Bauerngröstl”(cartofi, carnea de vită fiartă şi ceapă). Clătitele pufoase umplute cu gem de mere„Kaiserschmarrn” şi castanele coapte sunt cele mai căutate dintre deserturi.
Parcul de distracţii Prater sau „Prater Rocks” organizează joi, vineri şi sâmbătă, spectacole de muzică live Gospel, Soul şi Pop. Vizitatorii pot face o plimbare cu roata uriaşă care le oferă o imagine superbă a Crăciunului în Viena.
Dar avem şi în România
De Bogdan Stanciu
Târgurile de Crăciun, în interpretarea lor modernă, nu se organizează în România decât din 2007. În acel an, Sibiul a fost primul oraş din România care a organizat un târg de Crăciun, beneficiind şi de statutul de Capitală Culturală Europeană. Iniţiativa nu a fost una autohtonă, ci a aparţinut Biroului Ataşatului Social al Ambasadei Austriei în România. Astfel, oraşul de pe Cibin a devenit un trendsetter şi în acest domeniu, la fel ca şi în altele, care ţin de cultură şi amenajarea spaţiului urban. În anii următori, târguri asemănătoare, mai mult sau mai puţin reuşite, au apărut şi în alte oraşe, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti. În ultimii ani, tendinţa s-a generalizat, şi în aproape fiecare reşedinţă de judeţ se amenajează câte un Târg de Crăciun, cu instalaţii şi amenajări în conformitate cu puterile financiare şi creative ale fiecăruia. În continuare, târgul de la Sibiu este considerat cel mai reuşit din ţară, el fiind şi primul unde a fost instalată, în 2012, o plasă de lumini care acoperă centrul târgului. În scurt timp, acest accesoriu a devenit un „must” şi pentru majoritatea celorlalte târguri din ţară. În schimb, preţurile exagerate de anul trecut, precum şi proiecţiile luminoase în nuanţe de mov de pe clădirile istorice, i-au făcut pe mai mulţi localnici să fie nemulţumiţi de manifestare. Totuşi, Târgul de Crăciun de la Sibiu rămâne singurul din România care a atras atenţia şi peste hotare, el apărând în ultimii ani în mai multe topuri de profil. De exemplu, în 2014, ziarul spaniol El Mundo îl includea într-un top al celor mai interesante astfel de evenimente din Europa.
Clujul vine din urmă
De Cristina Beligăr
Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca va avea anul acesta un nou concept faţă de iernile anterioare, concretizat într-o aranjare diferită a spaţiului şi o abordare diferită a activităţilor şi evenimentelor care se vor desfăşura aici începând cu data de 24 noiembrie. Noutatea acestei ediţii şi cu siguranţă atracţia principală a târgului, va fi poziţionarea patinoarului pe o suprafaţă de 800 de metri pătraţi, în jurul statuii lui Matei Corvin din Piaţa Unirii.
Referinţa vizuală a târgului a rămas cea folosită în anul 2016, în timp ce noul layout are la bază ideea de ilustraţie care evidenţiază tema evenimentului: familia. Astfel, târgul va vorbi despre familie în diferitele ei ipostaze în relaţie cu iarna sau sărbătorile de iarnă. Familia este, în acest caz, extinsă. Conceptul de „familion” gândit de organizatori are în vedere un plan pe termen lung, cu mesaje secundare de comunicare uşor de integrat pe un plan pe cinci ani. Astfel, în 2017, odată cu lansarea conceptului, organizatorii vor explora ideea familiei în toate formele posibile: în spaţiu, în program, în comunicare. În 2018, familia va fi adusă în centrul acţiunii, publicul fiind invitat la jocuri supradimensionate. Evenimentul va fi organizat în jurul acţiunilor care au loc în familie şi a jocurilor care pot fi jucate de copii şi adulţi. În 2019, vizitatorii târgului vor avea ocazia să înveţe lucruri despre meşteşugurile româneşti. Vor fi aduse tradiţii din toate zonele ţării şi oamenii vor putea să participe activ la ele: să înveţe să sculpteze linguri, să facă un coş din nuiele, să lucreze alama, să înveţe un dans popular. Anul 2020 va fi unul în care se Târgul de Crăciun îşi va face vizitatorii să râdă şi le va da prilejul să îşi facă surprize între ei, să facă fapte bune şi să dea mai departe din bucuria sărbătorilor. În 2021 organizatorii propun să afle câţi dintre vizitatorii târgului sunt clujeni şi câţi au rădăcinile în alte părţi. Le vor fi documentate poveştile pentru ca apoi acestea să fie incluse într-o carte a Clujului divers.
În faţa publicului care va vizita Târgul de Crăciun din Cluj în 2017 vor fi aduse tot felul de personaje dinamice şi elementele decorative vor anima spaţiul. În peisajul târgului vor fi prezenţi şi vendori, iar pe scena special amenajată în fiecare seară vor urca artişti invitaţi. Va exista şi o căsuţă a lui Moş Crăciun cu multe activităţi şi ateliere pentru copii, iar cortina de lumini nu va lipsi din decor.
