Dacă în ultimii ani am auzit din ce în ce mai des că oamenii sunt cea mai importantă resursă pe care o avem la dispoziţie, cu siguranţă este timpul să învăţăm cum să prelucrăm această resursă. Nativii digitali trebuie „extraşi” din zona tehnologiei „de duzină” şi duşi către zona de tehnologie ce are potenţialul de a schimba lumea. Cum facem asta? Este necesar un întreg ecosistem şi abordări prin care să ne asigurăm că nu ajungem să îi alungăm.
Bogdan Herea, fondatorul Academy+Plus
Profesorii nu mai predau de pe foi, ci relaţionează cu studentul din postura de mentor, tehnologia devine în mod natural unul dintre simţurile fără de care nu am putea să trăim, ierarhiile din companii devin doar nişte relicve dintr-o epocă demult apusă a business-ului, iar munca este ceva total independent de locul în care se află cel ce o prestează. Sunt doar câteva dintre caracteristicile pe care le-ar putea avea lumea nativilor digitali. Cei care contribuie la ea în sectorul IT-ului o fac cu încrederea că noua generaţie este „cea aşteptată” şi că va reprezenta o resursă de business care să ducă zona tehnologiei către atingerea adevăratului potenţial de performanţă. Academy+Plus, o şcoală gratuită de programare cu sedii în Cluj-Napoca şi Bucureşti, este unul dintre aceste locuri. Aici, în fiecare an, sute de tineri cu cunoştinţe şi pasiune brută pentru tehnologie vin să le fie şlefuite aptitudinile şi,
într-un final, să devină nativii digitali pe care IT-ul îi aşteaptă. Academia reprezintă „un microcosmos”, spune fondatorul ei, Bogdan Herea, care atrage atenţia asupra faptului că, de îndată ce modelul lor de învăţare va deveni unul general acceptat, societatea, aşa cum o ştim, va trece prin schimbări importante. Iar noi, „bătrânii”, trebuie să ne dezvoltăm mecanismele prin care să ţinem pasul cu nativii digitali şi să ne integrăm în noua lor lume.
Radu Pogonariu are 16 ani şi este student în cadrul Academy+Plus. Deşi este încă licean, ştie destul de bine ce vrea să facă cu viitorul lui. A crescut într-o lume a tehnologiei, iar acum, la adolescenţă, universul tehnic îi este cât se poate de familiar.
„Generaţia mea e destul de diferită faţă de celelalte de dinainte din simplul fapt că smartphone-ul
a devenit mainstream când eu eram clasa a 5-a. Un atu ar fi faptul că am experimentat ambele «feluri» de comunicare”, spune tânărul.
Radu crede că generaţia nativilor digitali are potenţialul de a schimba lumea cu ajutorul tehnologiei. Un lucru care, spune el, se va întâmpla chiar dacă nativii digitali au un alt set de valori după care se ghidează.
„Generaţia nativilor digitali va avea cel mai mare impact asupra domeniilor care depind de interacţiunea umană, un exemplu fiind medicina. Banii nu cred că o să îşi schimbe concepţia generală, dar munca va deveni în următorii ani foarte bazată pe calculator, considerând că, în acest moment, trendul este de automatizare. Patriotismul, spre deosebire, nu cred că o să mai aibă un impact aşa mare asupra populaţiei din cauza culturalizării cu ajutorul internetului”, mai spune Radu Pogonariu.
Un pas în lumea nativilor digitali
De mai bine de patru ani deja, Academy+Plus reprezintă una dintre pepinierele de nativi digitali pregătiţi cu adevărat pentru piaţa forţei de muncă. Să fii nativ digital nu vine cu garanţia că eşti un geniu al programării, spune Bogdan Herea, fondatorul Academy+Plus. Pentru el, nativii digitali reprezintă poţiunea aproape magică cu care IT poate să-şi ia avântul mult aşteptat, dar şi o provocare de ordin managerial. Spre deosebire de generaţia Millennials, nativii digitali sunt mai productivi, însă viteza lor poate avea şi părţi mai puţin bune: unii vor avea tendinţa să încerce să ardă etape, alţii vor fi greu de integrat într-o companie cu reprezentanţi ai mai multor generaţii sau unii, pur şi simplu, îşi vor lua zborul la prima problemă, bazându-se în mod corect pe faptul că într-un alt loc vor fi mai bine înţeleşi şi apreciaţi. Pentru ei, spune Bogdan Herea, nu mai există patriotism, ţară sau ataşament faţă de un loc. Pentru ei lumea este un simplu câmp de joacă.
SINTEZA: Deja de ani buni lucraţi la Academy+Plus cu oameni foarte tineri. Cum ai caracteriza nativii digitali ca generaţie faţă de generaţia ta, de exemplu, sau a mea?
Bogdan Herea: Faţă de generaţia mea este o diferenţă foarte mare. Cel mai bine ar fi să facem o comparaţie cu Millennials, care sunt pentru mine în zona 26-30 de ani. Nu e o frontieră foarte bine definită oricum. Nativii digitali sunt copiii care acum au 18-20 de ani, dar şi mai mici. Eu am doi copii, de 7 şi 9 ani, care dacă ar putea să stea numai pe tabletă şi pe telefon, asta ar face toată ziua. Televizorul, în schimb, pentru ei, este ceva doar pentru zgomotul de fundal. Nativii digitali aleg repede lucrurile şi vor să le primească repede. Mi se pare că sunt mai aplicaţi faţă de generaţia Millennials, care a fost una mai răsfăţată peste tot. Ei au avut mult sprijin din partea unei generaţii de părinţi care au vrut să facă ceva mai bun pentru copii. La Millennials este mai importantă calitatea vieţii, timpul liber, este important să poată lucra şi din alte locuri decât biroul, în timp ce la nativii digitali nici nu se mai pune problema. Pentru ei este natural să facă orice vor, de unde vor, cum şi când vor. În momentul de faţă, toate activităţile nativilor digitali vor fi legate de tehnologie, de la muncă la distracţie şi de la deplasare la mâncare. Fără tehnologie, activitatea lor are probleme.
– Cum v-aţi adaptat voi, la Academy Plus, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pe care le au nativii digitali?
– Academy Plus era deja gândită pentru ei, cred că toate şcolile trebuie să se transforme pentru nativii digitali, pentru că ei vor prefera şcolile tehnologice, vor dori să înveţe prin practică şi vor dori să aibă profesori cu rol de mentor, nu doar un profesor care livrează informaţia. Informaţia va veni prin intermediul tehnologiei, prin tutoriale şi prin tot soiul de canale. Sigur, asta se va întâmpla până la un anumit nivel, pentru că dacă vorbim despre cercetare fundamentală, lucrurile vor sta altfel. Însă referindu-ne la şcoală, acestea vor trebui să se transforme, iar cele care vor reuşi acest lucru mai repede vor fi cele care vor avea un avantaj competitiv clar atât din punctul de vedere al scalabilităţii, dar şi din punctul de vedere al modului în care informaţia este livrată. Este un proces destul de greu şi va trebui făcut la toate nivelurile, deoarece structura educaţională actuală este o chestie foarte complicată. Aici va ajuta mult tehnologia blockchain, în contextul în care acum, în privinţa unui colaborator de-al nostru, nu avem decât diplomele pe care el ni le dă şi poate notele lui de la şcoală. Dar efectiv, ce a făcut el, e foarte greu să le avem. Sunt însă multe iniţiative prin care aceste probleme să fie tratate via blockchain. Adică să avem o contabilitate a tuturor proiectelor şi acţiunilor tale, ca profesionist într-un domeniu.
Oamenii care trec prin academie sunt clar filtraţi. Filtrul merge pe o bază atât de mare încât la final luăm cam 3% din candidaţii care se înscriu. Facem asta şi pentru că programul este gratuit, dar şi pentru că ne trebuie oameni despre care să fim siguri că vor trece, chiar dacă şi din acel procent de 3% unii mai renunţă. Pentru noi, vorbind de generaţii, avem trei generaţii: avem generaţia elevilor de liceu care sunt clar nativi digitali, avem generaţia de facultate şi apoi generaţia 35+, unde se vede clar diferenţa. O sarcină pe care o persoană de 35+ o realizează în două săptămâni, un elev de liceu o face în două ore. Asta vine inclusiv din faptul că celor tineri, lucrurile le vin foarte natural. Nu trebuie să înţeleagă toate contextele, comunicarea lor nu trebuie să fie fizică şi asta îi ajută foarte mult.
– Faptul că aici aveţi toate generaţiile ajută în vreun fel Academia ca un tot unitar?
– Aici intervine problematica societală. Noi suntem aici ca într-un micro-cosmos. Când se va face schimbarea completă şi în zona de business, o să apară nişte mutaţii şi tensiuni foarte mari, pentru că, cel puţin în industria noastră, copiii care ies la 18-20 de ani şi încep să lucreze o să trebuiască să interacţioneze cu oameni de 35-40 de ani. Noi, în momentul de faţă, avem copii de 20-21 de ani care merg cu o viteză mult mai mare decât generaţiile anterioare. Pe de-o parte, 35+ o să trebuiască să se acomodeze. Vor apărea probleme cu salariile. Apoi vor apărea probleme de ierarhie, vechime şi altele, adică lucruri care nu mai contează pentru generaţia nativilor digitali. Pentru ei, rezultatele trebuie evaluate imediat, faptul că ai fost bun la ceva, cândva, pentru ei nu mai contează acum, şi aşa vor apărea tensiuni în companii.
– Cum vor arăta aceste companii?
– Poate din cauza faptului că nu au maturitate şi nu s-au lovit de lucrurile din viaţă, cu nativii digitali este foarte greu să construieşti. Ei îţi fac o chestie, o fac bine, repede, dar mâine e posibil să plece. Pentru noi, cei mai ok sunt cei din generaţia 25-30, care au început să lucreze deja, ştiu cum funcţionează o companie, au experienţă de viaţă şi în acest fel e mai uşor să lucrezi cu ei. Nu au cele mai bune hard skills, dar poţi lucra. Pe termen lung însă, toate generaţiile trebuie să crească pentru că vor avea de convieţuit. În plus, dacă sunt bine acompaniaţi, nativii digitali vor avea rezultate.
Vor fi însă minusuri. Au acces la multă informaţie, dar trebuie ajutaţi să o filtreze. Dacă vorbim despre efort, cred că sunt pregătiţi şi au resurse pentru a depune efort, spre deosebire de Millennials. Sunt pregătiţi să arate că pot conta în societate, dar le trebuie ghidare în privinţa interacţiunii lor cu restul lumii şi cred că vor dori să ardă etape. Vedem şi Academie, deja se întâmplă. Unii merită, alţii nu.
– Ca resursă pentru piaţa muncii, cum i-ai caracteriza pe nativii digitali?
– Cred că trebuie să transformăm felul în care interacţionăm cu ei. Trebuie să le dăm timpi morţi, în primul rând. Din când în când trebuie o pauză şi să laşi lucrurile să aşeze. Dacă i-ai lăsa la telefon şi tabletă, doar asta ar face şi ce fac ei nu e o chestie doar de joacă. Ei se uită mult la videouri, comunică foarte mult şi se rupe liantul social. De aceea trebuie puse pauze, iar asta se întâmplă deja în şcolile private, unde nu ai voie cu telefon cam până la vârsta liceului, în condiţiile în care şcoala controlează canalele prin clase interactive în care este prezentă tehnologia.
– Cum îi vezi pe nativii digitali în contextul societăţii româneşti?
– Nu mai există societatea românească. Ei nu mai fac parte din ea. Ei sunt parte a populaţiei globale şi, dacă le plac jocurile pe calculator, vor face parte din comunitatea mondială a celor care joacă jocuri pe calculator. O să aibă acolo prieteni, o să fie în echipe, o să vorbească engleză toţi şi cam aşa vor sta lucrurile. Pentru ei, statul nu mai există. Eşti complet conectat şi mobil, iar asta înseamnă că poţi merge şi poţi lucra unde şi de unde vrei. Sunt oameni foarte independenţi chiar şi de familie. Nu mai au probleme cu a pleca în altă ţară, oricât de îndepărtată. Ei ştiu ce pot face, UBER-ul e la fel peste tot şi nu mai au probleme. Trebuie însă ca şi statul să aibă această perspectivă şi să privească spre exterior. Ar trebui să ne uităm la nivel global după nativii digitali şi să încercăm să îi atragem aici, pentru că poţi face asta. Ei, când ajung într-un loc, se uită la calitatea vieţii, dar sunt mai locali: adică atunci când vin, vin în Cluj-Napoca, nu vin în România. Pentru ei asta contează. Pentru ei, atâta timp cât pot circula liber şi pot să lucreze, ce face administraţia unei ţări nu mai contează. Noi, ca societate însă, nu cred că suntem pregătiţi pentru ei. La niciun nivel. Toate lucrurile cu vechime trebuie transformate şi pentru că nu ne schimbăm suficient de repede, riscăm să îi pierdem. Ei nu ne vor aştepta. Ei nu vor sta să facă eforturi pentru a se face înţeleşi, ci vor pleca acolo unde sunt deja aşteptaţi cu braţele deschise.
