În lumea de astăzi, în cercetarea europeană și mondială se lucrează în grupuri mari, puternice. Astfel se pot conexa ideile, resursele umane, dar și cele financiare. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Facultatea de Știința și Ingineria Mediului au reușit să se asocieze unei astfel de inițiative pan-europene în domeniul cercetării privind atmosfera și schimbările climatice, denumită ACTRIS (Aerosol, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure).
Proiectul ACTRIS-UBB își propune crearea unei infrastructuri de nivel mondial pentru observarea și caracterizarea atmosferei terestre prin metode de teledetecție avansate. Infrastructura include facilități de observare de la sol, laboratoare asociate și centre de date care să contribuie semnificativ la activitățile de observare a Pământului.
„Din 2010, am reușit să ne procurăm la UBB o serie de echipamente care sunt oarecum strategice pentru infrastructura pan-europeană. Așa a început construcția a ceea ce a devenit astăzi ACTRIS-UBB. Proiectul este matur și din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al resursei umane. Încercăm să utilizăm tehnicile de teledetecție în sinergie și încercăm să facem asta la un nivel de calitate al datelor foarte, foarte ridicat”, spune profesorul Nicolae Ajtai, decanul Facultății de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB.
Tot ce va produce ACTRIS va fi gratuit pentru Europa. Este un bun comunitar, ACTRIS fiind un organism al Comisiei Europene.
Instituțiile publice și societatea civilă vor putea apela la servicii de monitorizare a atmosferei pentru a primi atât avertizări, în cazul evenimentelor de poluare extremă a aerului, cât și diverse studii personalizate, care ajută la dezvoltarea unor strategii durabile sau pot fundamenta noi politici de mediu.
– Domnule decan, pe măsură ce lumea academică și organizațiile civice a început să atragă atenția asupra schimbărilor climatice, și publicul este tot mai atent la ce se întâmplă și la mesajele oamenilor de știință. Facultatea pe care o conduceți a anunțat participarea la un program european privind cercetarea în acest domeniu. Despre ce e vorba, ce este ACTRIS?
– ACTRIS la nivel european este o infrastructură strategică inclusă în roadmap-ul european ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures). Alte exemple de infrastructuri de acest tip sunt, de pildă, CERN – construit în Elveția, și ELI („laserul”) de la Măgurele. Doar că ACTRIS este o infrastructură distribuită, strategică pentru Europa, la fel ca celelalte, dar este distribuită spațial. Pentru că monitorizarea aerosolilor, gazelor și a norilor trebuie făcută, bineînțeles, la o scară spațială destul de largă. Nu poți să ai o singură infrastructură de monitorizare a mediului punctuală care să fie reprezentativă la nivel regional, național și european.
– Unde mai sunt aceste puncte?
– În Europa mai sunt puncte puternice ale acestei infrastructuri în Italia, Franța, Germania, Finlanda, aceasta din urmă coordonând ACTRIS la nivel european, dar și în sud-estul Europei, noi având parteneriate foarte bune regionale cu Grecia, cu Polonia. Este o infrastructură cu foarte mulți parteneri, cu peste 20 de state semnatare ale ERIC (European Research Infrastructure Consortium), care este, de fapt, „contractul” infrastructurii cu Comisia Europeană. ACTRIS, după ce se parcurge o serie de etape de construcție și de guvernanță, va deveni organism al Comisiei Europene prin acest ERIC.
– Vă rog să ne explicați cum se va lucra pentru acest proiectul de cercetare.
– Vom lucra într-o permanentă conexiune cu ACTRIS la nivel de european. Dar trebuie precizat că este o infrastructură de cercetare, nu de monitorizare, pentru că, aici, monitorizarea factorilor de mediu o fac Agențiile de Protecția Mediului, Apele Române, ANM etc. Datele obținute de monitorizare se centralizează în bazele de date ale ministerelor și se trimit, de obicei, și la Comisia Europeană, datele privind calitatea aerului, de exemplu.
ACTRIS nu le va centraliza pe toate, ci le va centraliza doar pe cele necesare pe componenta atmosferică, pentru că este o infrastructură de cercetare a atmosferei. Și este foarte important să se facă distincția dintre infrastructură de cercetare și infrastructură de monitorizare.
Noi aducem valoare adăugată în avansul cunoaștererii pe anumite componente, de exemplu, interacțiunea aerosol-nori: ce impact radiativ are o creștere a cantității de aerosoli din atmosferă? Cum se formează norii, va ploua mai mult sau mai puțin, norii vor fi mai încărcați cu apă sau nu – deci chestiunile care încă nu sunt reglementate la nivel de monitorizare și unele dintre ele vor face parte probabil din monitorizarea viitorul.
Proiectul ACTRIS-UBB de fapt asta sprijină, partea de infrastructură strategică a României, care contribuie la infrastructura strategică europeană în locația Cluj. Mai exista componente puternice ale ACTRIS în Măgurele de exemplu. Fondurile structurale reprezintă una din foarte puținele șanse prin care poți să-ți dezvolți infrastructură la nivelul acesta de complexitate și de cost (milioane de euro).
Uitându-ne la ACTRIS Europa la cum s-a construit acolo și, fiind conectați permanent la ce se întâmplă în jurul nostru, am reușit pe fondurile structurale românești, în speță pe POC Axa 1.1.1 – Mari infrastructuri de cercetare – să depunem un proiect pentru ACTRIS și să ne construim o clădire, să ne cumpărăm echipamentele pentru partea de aerosoli și nori.
– După finalizarea etapei de infrastructură, va urma etapa de cercetare. Există la Cluj resursa umană pentru cercetarea care trebuie să urmeze?
– Momentan, putem spune că avem resursa umană necesară pentru operarea a ceea ce ne-am propus prin ACTRIS la nivel de cercetători seniori, juniori și doctoranzi, o echipă formată din șapte persoane. Dar ar mai fi nevoie în viitor cam de vreo patru cercetători.
– Cum ar trebui să fie acești cercetători, ce criterii ar trebui să îndeplinească ei? Trebuie să fie preocupați deja de genul acesta de subiecte, specializați, sau să fie studenți buni care pot fi îndrumați spre cercetarea din acest domeniu?
– Forța unui astfel de grup este dată și de faptul că da, putem să luăm studenți, și am luat, trei din acești șapte sunt foști studenți ai facultății noastre. Și eu sunt alumn al acestei facultăți, dar juniorii de acum tot din rândurile studenților facultății noastre i-am recrutat.
Trebuie să fie buni în domeniul mediului și aș mai accentua aici o componentă de STEM (Science Technology Engineering Mathematics). Deci, dacă reușim să școlim la nivel de licență un student bun, mediu-bun în logica STEM pe partea de environment, atunci el poate fi recrutat de la nivel de master. De exemplu, pe funcția de tehnician poate fi un student care învață operare pe aparatură și chestiunile de bază. Iar, după aceea, dacă dorește și într-adevăr dezvoltă o pasiune, poate alege o temă de doctorat pe care o poate face la un nivel foarte bun, urmând să fie implicat în două-trei proiecte de cercetare.
– Dacă tot ați pomenit de doctorate, cum ar trebui să urmeze o carieră universitară în cercetare? Cum se poate oferi o bază solidă pentru doctorate corecte?
– M-ați întrebat de resursa umană și, pornind de aici, vă pot explica. Dacă avem tineri care sunt la doctorat deja și, pe lângă stagiul doctoral, ei sunt angajați într-o serie de proiecte de cercetare, atunci ei au contactul cu toată partea de cercetare și de proiecte de cercetare din fazele incipiente ale carierei lor. Carierele astea sunt dinamice, pentru că le poți oferi stagii interne și internaționale relevante. Noi, momentan, am ales să-i trimitem în stagii, i-am încurajat, și pe cei care erau deja la doctorat și pe cei de la master chiar, să aplice la un stagiu la Agenția Spațială Europeană. Și a fost cu succes.
O carieră în domeniul mediului te duce automat la STEM/STEM+, la componentele un pic mai de bază, la fizica mediului, chimia mediului, geologie, geografie, lucrurile de cercetare oricum se desfășoară în niște zone de nișă, dar unde ai nevoie și de cunoștințe foarte, foarte transversale și transdisciplinare. Ca să poți să pui lucrurile în context de mediu mai bine decât un geolog, un fizician, un chimist și așa mai departe, deci e foarte complicat să ai și overview-ul general al problematicii de mediu, dar și să poți să fii un cercetător bun și relevant într-un domeniu de nișă care duce cercetarea mai depart. Diferența între un specialist de mediu și un chimist bun, un fizician, un geograf este că primul trebuie să vadă și fotografia de ansamblu.
– Ce beneficii ar avea un cercetător care ar lucra la un proiect precum cel referitor la schimbările climatice? De ce ar alege un tânăr să facă asta?
– Noi, în mediul universitar, încercăm să oferim o șansă prin aceste proiecte care aduc și beneficii financiare, dar și satisfacții profesionale. Particularitatea Clujului nu ajută prea mult, pentru că aici costurile vieții sunt foarte-foarte mari și atunci automat salariile din mediul privat sunt mai atractive. Însă, eu cred că nu partea financiară ar trebui să-i motiveze în primul rând, ci ceea ce realizăm aici împreună. Și asta a fost și motivația noastră, a seniorilor din grup, noi am rămas aici pentru că ne-a plăcut mediul, ne-a plăcut sistemul universitar clujean, și ne-a plăcut UBB. Pentru că suntem în universitate avem și alte avantaje: mergi mult, vezi mult, călătorești, ai permanent multe interacțiuni cu colegi din alte țări, ai interacțiuni tot timpul cu oameni foarte bine pregătiți în domeniul tău, cu tineri, cu studenții din toată lumea… asta e o resursă de energie! Aș spune că este un pachet de beneficii foarte importante.
Ce este proiectul ACTRIS-UBB
Proiectul a fost clasat pe primul loc în cadrul competiției. Este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, Acțiunea 1.1.1 – Mari infrastructuri de CD, tip de proiect: Proiecte de infrastructuri de cercetare pentru instituții publice de CD/universități, apelul POC/448/1/1, Proiecte de infrastructuri de cercetare pentru instituții publice de CD/universități – Secțiunea F 2018.
Valoare totală: 22.264.758,58 lei, din care Asistența financiară nerambursabilă
este de 22.149.238,01 lei, din care 18.826.852,32 valoarea cofinanțării UE.
Durata: 17.07.2020 – 31.12.2023 (42 de luni).
Dr. ing. Nicolae Ajtai este în prezent decanul Facultății de Știința și Ingineria Mediului din 2020 și deține un doctorat în Știința Mediului din 2012. Cercetările sale se concentrează pe teledetecția atmosferică și evaluarea riscurilor și impactului, modelarea dispersiei atmosferice a poluanților. Este șeful Laboratorului de Teledetecție din 2010 și PI al site-urilor EARLINET, ACTRIS și AERONET din Cluj-Napoca, România. Este autor a peste 30 de publicații în reviste revizuite de colegi și publicații de act și a fost coautor a două cărți. Lider sau partener responsabil pentru 6 proiecte de cercetare internaționale și naționale, cu o valoare totală de peste 5 milioane de euro și membru în echipele de cercetare a 7 granturi internaționale și naționale, este coordonatorul proiectului ACTRIS-UBB – Dezvoltarea infrastructurii ACTRIS-UBB cu scopul de a contribui la cercetarea paneuropeană privind compoziția atmosferei și schimbările climatice.
Acest articol este realizat prin proiectul „Știința pentru viață”, proiect susținut de Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
