Contextul actual
România este unul dintre marii producători de gaze din Europa, dar prețul de pornire a bursei de la Viena, este, în momentul de față, aproape de trei ori mai mic decât prețul actual cu care cumpără furnizorii de pe piața noastră. Așadar, liberalizarea prețurilor ar trebui să scadă prețul gazelor la consumatorii din România.
În același timp, un studiu realizat de cercetători de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (Centrul pentru Studiul Democrației) arată că mai bine de jumătate din populația țării se încălzește în condiții primitive: sobe alimentate de lemne, ale căror prețuri sunt deopotrivă prohibitive și volatile.
Din perspectiva politicilor publice, Legea 123/2012 obligă autoritățile, conform cerințelor europene din Pachetul trei energie, să elaboreze un „plan național de acțiune în cazuri de sărăcie energetică”.
„Dincolo de neclaritatea din lege legată de instituțiile care sunt responsabile de acest proces (Ministerul Energiei sau Ministerul Muncii), planul de acțiune nu a fost elaborat până acum, ceea ce face ca problema sărăciei energetice în România să fie lipsită de o abordare strategică necesară”, arată studiul UBB.
Dacă s-ar aplica și în România indicatorii cei mai des folosiți la nivel european, numărul românilor considerați în sărăcie energetică ar fi de până la 19%, pe când ajutoarele cu încălzirea de la bugetul central acoperă în prezent sub 5% din populație. 60% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă încălzirea cu lemne, 50 de lei/lună și nevoile sunt de 250 de lei/lună, arată studiul.
Deși anunțată încă din 2013, liberalizarea pieței la gaze a fost slab pregătită, prost comunicată și neprecedată de alinierea la standardele europene privind protecția consumatorilor vulnerabili.
„Pentru ca piața competitivă să lucreze cu adevărat în favoarea consumatorului final de energie”, precizează pentru Sinteza, expertul Radu Dudău, Energy Policy Group, „legiuitorul și reglementatorul trebuie să rezolve, în continuare, o serie de probleme urgente. Astfel, chestiunea consumatorului vulnerabil de energie, ale cărui venituri insuficiente nu-i permit asigurarea suficientă a încălzirii, răcirii și iluminatului locuinței, devine un element-cheie al bunei funcționări a pieței liberalizate de energie, în condițiile în care circa 20-25% dintre români sunt estimați a fi în această situație.” „Protecția socială a acestei categorii de consumatori”, continuă Dudău, „nu trebuie să se facă prin prețuri reglementate pentru toți consumatorii casnici, ci prin cheltuieli sociale bine direcționate. Reamintim că guvernul și-a asumat anul 2020 ca termen pentru reglementarea situației consumatorilor vulnerabili”.
Cum se face liberalizarea?
Ministrul economiei a ieșit public cu câteva zile înainte și a anunțat că prețul la gaze ar trebui să scadă, altfel va interveni guvernul. „Prețul gazelor pentru populație ar trebui să scadă cu 10-15% după liberalizarea pieței la 1 iulie, altfel guvernul va interveni, a spus ministrul economiei”, Virgil Popescu.
Dar 1 iulie este aproape, iar marii furnizori oferă printr-o adresă anexată facturilor la gaz în ultimele două luni, același preț. Popescu a subliniat că, în cazul în care cei doi mari furnizori, Engie și E.ON, care au aproape 90% din piață, nu vor scădea prețurile pentru populație, autoritățile vor interveni pentru ca faptul acesta să se întâmple.
„Vom interveni prin Ordonanță de urgență în guvern, pe Legea concurenței, și ne vom asigura ca reducerea de preț la producător să se regăsească și la cumpărătorul final. Mă aștept să fie reduceri de 10-15% în piață și sunt furnizori care oferă această reducere. Unii, mai mici, oferă o reducere chiar și de 20%, pentru că nu-și doresc să piardă clienții. Ori, între cei mari mi se pare deja că este o înțelegere anticoncurențială, ei având 90% din piață și nu fac nicio mișcare pentru a reduce prețul clienților finali”, a precizat ministrul, citat de Agerpres.
„Evident că trebuie să avem grijă ca furnizorii să nu profite de această situație de început de liberalizare și ne vom asigura din acest punct de vedere. Din această lună, producătorii vor fi obligați să intre într-un program de gas release, să pună pachete de vânzare la o lună, la trei luni, la șase luni și la un an la prețul de pornire a bursei de la Viena, care este, în momentul de față, aproape de trei ori mai mic decât prețul actual cu care cumpără furnizorii, deci practic suntem convinși că va fi o scădere de preț, cel puțin pe luna iulie, august, inclusiv la iarnă prețul va fi mai mic decât achiziționează în acest moment furnizorii de pe piață și ne vom asigura că această scădere de preț se va regăsi și în facturile românilor, ale clienților casnici”, a spus Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, potrivit Agerpres.
Ministrul a acuzat marile companii de gaze, E.ON şi Engie, de faptul că au încercat să profite de pe urma consumatorilor şi le-au transmis oferte cu acelaşi preţ începând cu 1 iulie, în loc să ofere preţuri mai mici. El a precizat că este ferm convins că şi aceste companii vor reduce ofertele cu 10-15%, în caz contrar Guvernul urmând să intervină în piaţă pentru ca acest lucru să se întâmple.
În prezent, preţul gazelor naturale în hub-ul de la Baumgarten (Austria) este de aproximativ 25 de lei per megawatt-oră, pe piața din România se vinde cu 60 de lei per megawatt-oră.
E. On Gaz – același preț
Contactată de revista Sinteza, compania E. On Gaz recunoaște că a început informarea privind prețul oferit după 1 iulie, doar din luna mai.
„Avem în derulare, începând cu luna mai, o campanie de informare pe acest subiect. Informațiile legate de liberalizarea pieței, cele privind oferta noastră și avantajele pe care le oferim sunt comunicate tuturor clienților noștri care au încă contract reglementat prin toate canalele pe care le avem la dispoziție. Astfel, în luna mai am notificat și ofertat toți clienții noștri casnici, odată cu facturile, atât clienții cu factură fizică cât și cei cu factură electronică. Continuăm să notificăm din nou și în această lună întreg portofoliul de clienti casnici, similar cu modul din luna mai 2020, conform obligației stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)”, au răspuns reprezentanții E.On.
Iar oferta de preț transmisă clienților în luna mai și iunie este aceeași: „Prețul final al gazelor naturale pentru clienții noștri casnici din oferta transmisă este 134,19 lei/MWh pentru categoria de consum C1 (nu include TVA și acciză) și este un preț ferm valabil pentru 12 luni”.
La sfârșitul lunii aprilie a.c., E.On avea aproape 1,69 milioane clienți casnici.
Concurența dintre giganți și pitici
În pragul liberalizării pieței gazelor, Consiliul Concurenței (CC) a atras atenția că, „trebuie să se manifeste un mediu concurențial normal, astfel încât preţurile să se formeze liber pe baza cererii şi ofertei, în condițiile în care există doar doi mari producători interni, iar doi furnizori mari asigură aproximativ 90% din consumul clienților casnici”. „Operatorii economici mari trebuie să acționeze responsabil atât în relația cu concurenții lor mai mici, cât și cu clienții și să nu folosească abuziv poziția dominantă sau să nu realizeze înțelegeri anticoncurențiale”, se mai spune în comunicarea CC.
„Ne dorim ca procesul de liberalizare să asigure clienților casnici condițiile pentru a-și modifica contractele de furnizare a gazelor naturale astfel încât să obțină cel mai bun preț și cele mai bune servicii asociate. Consumatorii trebuie să aibă încrederea că pot schimba în mod liber furnizorul, fără ingerințe din partea furnizorului actual al operatorului sistemului de distribuție. În acest fel, consumatorii pot genera o presiune concurențială care se poate transmite pe lanțul producție-furnizare și poate determina obținerea unor condiții contractuale mai favorabile”, a precizat într-un comunicat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
„Ceea ce fac furnizorii în momentul de faţă – să trimită oferte (pentru perioada de după 1 iulie 2020, când se liberalizează piaţa gazelor naturale, n.r.), «semnaţi cu noi, că vă ţinem preţul constant, eventual vi-l mai scădem cu un 1-2-3 lei», iar mi se pare o golănie, ca să-i spun tot aşa, pentru că nu poţi să vii în acest program de Gas Programme Release în care tu (furnizorii de gaze, n.r.) nu cumperi gazul la 25 (de lei/MWh, n.r.), dar îl cumperi la 28, la 30 de lei, deci cu mult sub preţul cu care îl cumpărai, şi tu menţii preţul către clientul casnic sau către clientul industrial care îţi este captiv la acelaşi preţ. Ori acest lucru nu se poate întâmpla, acest lucru nu va rămâne aşa, o să am o întâlnire cu furnizorii să le explic că reducerea sau cel puţin parte din reducerea preţului la achiziţie să se regăsească în preţul consumatorului”, a afirmat Virgil Popescu, citat de Agerpres.
În aprilie 2020 s-au înregistrat 77 de operatori economici deținători de licență de furnizare activi atât pe piața cu amănuntul, cât și pe cea angro. Numărul de clienți finali ai celor doi cei mai mari operatori din piață acoperă 84,65% din totalul clienților finali aferenți lunii aprilie 2020, conform ultimelor date transmise de ANRE revistei Sinteza.
Consumatorii: Care liberalizare?
Aproape toți clienții furnizorilor de gaze cu care am stat de vorbă preferă să rămână la același furnizor pentru că acesta „nu crește prețul”. Valeria M. (80 de ani) a primit o informare care însoțea factura în luna mai, dar n-a citit-o, „era prea lungă, am văzut doar că păstrează prețul vechi și rămân la ei. Nu mai am putere să umblu după hârțoage și să trec la alții”. Claudia W. (38 de ani) spune că a văzut recent o știre despre liberalizarea prețurilor și atunci s-a interesat. „Furnizorul nostru nu mărește prețul și cred că voi rămâne deocamdată la el. Dar am văzut că se poate opta în orice moment să-l schimbi și dacă n-o să ne mai convină, vom trece la alt furnizor. Mi se pare că acum nu e prea clar cum o să arate piața, de aceea vom mai aștepta. Nici informarea nu a fost suficientă, trebuia să ne trimită oferta mai demult nu doar în luna mai, dar cred că au mizat pe faptul că timpul scurt va descuraja plecările”, a spus ea.
Sărăcia energetică și „vulnerabilii”
Studiul realizat de cercetătorii Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca arată că „dacă s-ar aplica și în România indicatorii cei mai des folosiți la nivel european, numărul românilor considerați în sărăcie energetică ar fi de până la 19%, pe când ajutoarele cu încălzirea de la bugetul central acoperă în prezent sub 5% din populație. 60% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă încălzirea cu lemne, 50 de lei/lună și nevoile sunt de 250 de lei/lună.”
Sărăcia energetică, înțeleasă ca o problemă de suportabilitate a facturii, dar și ca acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului în locuință, este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene, spațiul postcomunist fiind afectat cu precădere de aceasta. „Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială, iar lipsa de suportabilitate a facturii sau de acces la forme moderne de energie generează obstacole în parcursul educațional și socio-economic al indivizilor, fiind un factor de adâncire a sărăciei și excluziunii în sens mai larg”, constată un studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul UBB.
„În România, fenomenul nu este marginal”, precizează lectorul universitar George Jiglău, unul dintre autorii studiului, „dar este subestimat, abordat lacunar la nivel conceptual și legislativ și este vizat de politici incoerente și contradictorii.”
Dacă s-ar aplica și în România indicatorii cei mai des folosiți la nivel european, numărul românilor considerați în sărăcie energetică ar fi de până la 19%, pe când ajutoarele cu încălzirea de la bugetul central acoperă în prezent sub 5% din populație.
Pornind de la discuțiile dominante asupra noțiunii și instrumentelor de lucru practicate la nivel internațional, raportul face o radiografiere a cadrului legislativ și de politici publice din România și analizează modul în care abordarea practicată în prezent se răsfrânge asupra realității sociale din țara noastră. Pe baza analizării datelor statistice relevante și anchetei de teren derulate în trei județe (Bacău, Hunedoara, Teleorman), raportul identifică principalele lipsuri și vine cu recomandări concrete de politici publice.
Studiul realizat de cercetătorii de la clujeni făcea câteva recomandări, de care însă nu s-a ținut cont înainte de liberalizarea pieței.
„Cadrul legislativ ar trebui să reorienteze filosofia de înțelegere și rezolvare a sărăciei energetice de la ajutoare (care trebuie menținute ca măsuri de protecție socială pe termen scurt) la nevoia de asigurare a necesarului de căldură, așadar la măsuri de îmbunătățire a stării locuințelor și eficientizare a consumului”. Și mai mult, „definiția clientului vulnerabil ar trebui să țină cont de toți cei cinci factori cheie care determină vulnerabilitatea: comportamentul comercial, designul de piață, factorii structurali și de acces, situația în care se găsește consumatorul, factorii socio-demografici. Motivele de vârstă, sănătate și venit, din actuala definiție, reflectă parțial ultimele două categorii, însă setul de politici derivate din această definiție este insuficient pentru a combate fenomenul în mod eficient. Sub coordonarea ANRE trebuie elaborat Planul de acțiune privind sărăcia energetică impus de legislația în vigoare”, iar „regulamentele de furnizare ar trebui modificate astfel încât pentru clienții vulnerabili din motiv de venituri să existe și ajutoare non-financiare (ex: evitarea deconectării în timpul sezonului rece, eșalonări la plată care țin cont de capacitatea clientului de a plăti, etc.)”, este una dintre recomandările din studiul menționat.
Studiul arată că mai bine de jumătate din populația țării se încălzește în condiții primitive: sobe alimentate de lemne, ale căror prețuri sunt deopotrivă prohibitive și volatile, prețurile și costurile de racordare la gaze fiind prohibitive pentru acest segment de populație.
În concluzie, analiza constată „un rol semnificativ mai relevant al gazelor naturale în mixul energetic al viitorului decât par să anticipeze proiecte de strategie energetică”.
Dreptul de a ști
În cursul anului 2019, ANRE a desfășurat, la nivel național, două campanii de educare și informare a consumatorilor privind drepturile consumatorului de energie electrică și gaze naturale în parteneriat cu Asociația Națională de Protecția Consumatorilor – InfoCons. Principalele subiecte abordate au fost: dreptul de acces la rețelele de energie electrică și gaze naturale; dreptul de a-și alege furnizorul de energie electrică și gaze naturale fără plata vreunei taxe pentru schimbarea acestuia; dreptul de a fi informat în legătură cu condițiile generale de contractare.
Campaniile s-au derulat atât în presa scrisă, radio și televiziune (spoturi TV și radio), cât și în mediul online (internet, rețele de socializare), iar diseminarea materialelor printate s-a desfășurat prin intermediul punctelor de contact ale instituțiilor de interes major de pe întreg teritoriul țării.
Pentru a da posibilitatea clientului final de a compara mai multe oferte și de a avea acces la cât mai multe informaţii în vederea adoptării unei decizii informate, ANRE precizează că a pus la dispoziţie, pe pagina sa de internet, o aplicație web denumită „Comparator oferte-tip de furnizare a gazelor naturale” (http://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-oferte-tip-de-furnizare-a-gn).
Dacă, pentru informarea on-line, ANRE invocă mii de accesări ale site-ului, în corespondența directă cu clientul final care se realizează prin intermediul formularului „Solicitare informații” pus la dispoziția tuturor celor interesați pe site-ul oficial al ANRE, în luna mai înregistrându-se doar 450 de solicitări pe subiecte legate de liberalizarea pieței de gaze naturale, fiindu-le transmise răspunsuri punctuale.
La solicitarea revistei Sinteza, ANRE a făcut următoarele precizări privind procedura de contractare pe care le reproducem integral pentru utilitatea lor.
„În condițiile liberalizării pieței de gaze naturale, clienţii casnici trebuie să identifice oferta de furnizare care corespunde cel mai bine nevoilor lor şi să încheie, până la data de 30 iunie 2020, un contract de furnizare a gazelor naturale în regim concurențial. În situaţia în care clientul casnic va fi inactiv şi nu va încheia, până la data liberalizării, respectiv 1 iulie 2020, un contract de furnizare a gazelor naturale în regim concurențial, furnizorul actual îi va asigura furnizarea gazelor naturale în mod automat şi după această dată, începând cu data de 1 iulie 2020 și până la data încheierii unui contract de furnizare a gazelor naturale în regim concurențial, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2021, în baza contractului reglementat de furnizare a gazelor naturale în vigoare, pe care clientul îl are deja încheiat cu furnizorul actual, dar la preţul din oferta comunicată clientului, pe parcursul lunilor mai și iunie, de către furnizorul actual. În situaţia în care acest preţ este ajustabil, furnizorul are obligaţia să notifice clientului noul preţ, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data modificării şi prin modalitatea de comunicare convenită cu acesta, într-un mod transparent şi uşor de înţeles, cu precizarea dreptului clientului de a denunţa contractul, în cazul în care nu acceptă acest preţ.”
ANRE a pus, de asemenea, la dispoziţia celor interesaţi o linie telefonică gratuită dedicată informării consumatorilor de gaze naturale şi energie electrică 021 9782, iar ANPC precizează faptul că pe acest segment de consumatori nu are atribuții legale. Așadar, orice nemulțumire, sesizare privind furnizarea energiei este de competența ANRE. De ce nu ANPC? Aici se identifică cel puțin două tipuri de probleme: una funcțională (ANRE nu este obișnuită să lucreze cu publicul, ea lucrează/negociază/reglementează furnizorii din sistemul energiei) și una etică (ANRE își extrage veniturile din sistem, este plătită de furnizorii de energie și de cei care mișună prin zonă: instalatori etc.).
Rezervele de gaze. România rămâne la gura sobei?
Forajul sondei Totea 4461 a început în ianuarie 2018 și a atins adâncimea finală în septembrie același an. Sonda a fost testată cu succes în aprilie 2019, pentru volume de până la 500.000 de metri cubi/zi. Investițiile în noua sondă și infrastructura conexă se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro. Suma se adaugă celor 200 de milioane de euro deja investite începând din 2011 pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze din zona Totea. Lucrările de dezvoltare au inclus forajul a cinci sonde de mare adâncime și construcția parcului de producție gaze Totea 4540. Gazul natural de la Totea este transportat prin 25 de km de conducte către hub-ul Hurezani pentru a fi tratat și apoi livrat în sistemul național de transport. Cu noua sondă, producția de gaze din zăcământul Totea, dacă ar fi folosită exclusiv pentru încălzire, ar putea asigura necesarul de energie pentru peste 500.000 de locuințe.
În satul Totea, peste 90% dintre locuitori se încălzesc cu lemne, iar pentru aragaze folosesc buteliile. Chiar lângă parcurile de forare se află centre pentru îmbuteliat gaz. Costurile de racordare la gaz se ridică la 7-8 mii de lei, iar veniturile locuitorilor sunt în mare parte pensii de CAP, care nu depășesc o mie de lei pe lună.
România are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi. Cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale ale României sunt situate în Transilvania, Moldova, Muntenia și Marea Neagră, cu aproximativ 75% din ele aflându-se în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze naturale din România se află la Deleni, descoperit în 1912 și se află între comuna Băgaciu și județul Mureș cu rezerve dovedite de 85 de miliarde de metri cubi. Alte câmpuri de gaze naturale sunt cele de la Filitelnic (40 miliarde metri cubi), câmpul de la Roman-Secuieni (24 miliarde metri cubi), Voitinel (11,8 miliarde metri cubi), Ghercești (11 miliarde metri cubi) și Sărmășel (10 miliarde metri cubi), toate cu rezerve mai mari de 10 miliarde metri cubi.
În prezent, România are a treia rezervă de gaze din Uniunea Europeană, imediat după Olanda și Marea Britanie.
Ce spun producătorii?
Federația Patronală Petrol și Gaze a dat un comunicat în care atrage atenția, alarmant, asupra pierderilor pe care le pot avea producătorii de gaze, cu titlul „S.O.S. – producția de gaze naturale din România în pericol – Ordinul ANRE privind obligația de a oferta gaze naturale pe piețele centralizate din România”. Ei invocă o serie de efecte negative asupra pieței de gaze naturale, generate de obligația de oferta gaze naturale pe piețele centralizate din România conform Ordinului ANRE 79/2020. „Având în vedere decizia ANRE de a fixa și impune un preț de pornire utilizat pentru lansarea ofertelor de tranzacționare, preț care poate să coincidă cu prețul de închidere al licitațiilor, participanții la consultarea publică au considerat oportun ca acesta să fie stabilit diferit pentru prima perioadă iunie – decembrie 2020 când ar fi trebuit să reflecte atât o referință externă (Bursa de gaze de la Viena – CEGH) cât și o referință internă (preț mediu ponderat al tranzacțiilor în sistem centralizat în România – PMP RO) și, respectiv, pentru următoarea perioadă ianuarie 2021 – decembrie 2022 când prețul de pornire ar trebui să reflecte condițiile pieței din România PMP RO.”
Cererea FPPG este ca „PMP RO ar fi trebuit să se formeze atât în prima cât și în a doua perioadă pe baza tranzacțiilor încheiate pe piețele centralizate din România, în ultimele 6 luni anterioare momentului ofertării, asigurându-se astfel un nivel satisfăcător de reflectare în prețul de pornire, a condițiilor de pe piața relevantă, respectiv piața din România.”
Ce spun experții?
Un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă a analizat condițiile din ofertele de furnizare gaze naturale și câteva din contractele propuse spre a fi semnate după data de 1 iulie 2020 de către consumatorii casnici și a constatat că doar cinci din cei 68 de furnizori (de fapt, potrivit ANRE, sunt 77 – nota red.) care oferă gaze populației (au prezentat oferte pe comparatorul de preț al ANRE) au publicat și contractele în baza cărora se va face livrarea gazelor naturale.
În aceste contracte, Asociația Energia Inteligentă a identificat clauze care pot să constituie adevărate capcane pentru derularea contractului de furnizare gaze pentru casnici.
Astfel, se stabilește plata unui abonament zilnic, care în fapt ridică prețul plătit de consumator cu 3-5% peste valoarea prețului prezentat în ofertă (oferta de pe site-ul ANRE), astfel consumatorul se va trezi pe factură cu un preț mai mare decât cel la care se așteaptă.
Alți furnizori solicită plata unor tarife de dezechilibre sau de tranzacționare pe bursă, care în fapt ridică prețul plătit de consumator cu alte 5% peste valoarea prețului prezentat în ofertă (oferta de pe site-ul ANRE).
Apoi, reprezentanții asociației au identificat în contracte termene de plată foarte scurte (10-15 zile) de la data emiterii facturii, coroborate cu penalități ridicate de întârziere, care vor forța consumatorul să scoată bani mai mulți din buzunar pentru penalități.
În plus, există oferte în care plata gazelor trebuie să se facă în avans, înaintea lunii de livrare.
Asociația a descoperit și clauze neclare care pot obliga consumatorii la diverse plăți după semnarea contractului: „În funcţie de riscurile identificate, se poate solicitata clientului, o garanţie a plăţii consumului de gaze naturale”.
Expertul Radu Dudău, de la Energy Policy Group, prezintă momentul liberalizării ca pe unul prielnic, dar prost pregătit: „Prețul principalelor piețe bursiere de gaze naturale europene se află considerabil mai jos decât nivelul mediu de preț al gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri, ceea ce face ca furnizorii să favorizeze importurile de gaze pentru livrările pe termen scurt.”
„Pe de altă parte”, continuă specialistul, „o serie de politici interne extrem de păguboase au descurajat sistematic, în ultimii 2-3 ani, producția internă de gaze, prin introducerea unui cadru fiscal regresiv pentru producția de hidrocarburi, care nu încurajează investițiile, precum și a unor obligații de tranzacționare și a unor plafoane de preț pentru vânzarea pe piața internă care creează evidente dezavantaje competitive pentru producătorii români. În particular, o serie de măsuri legislative și de reglementare inepte au compromis, în mare măsură, perspectivele proiectului strategic al extracției gazelor din apele adânci ale Mării Negre. În prezent, probabilitatea ca o decizie finală de investiții să fie anunțată pentru zăcământul Neptun Deep a scăzut foarte mult, confruntându-se cu perspectiva unei rentabilități diminuate în anii următori, pe fondul prețurilor mici și al politicilor UE de penalizare a utilizării de combustibili fosili.”
Dudău avertizează că începând cu 1 ianuarie 2021 se va liberaliza și piața de furnizare a energiei electrice și atrage atenția asupra experienței actuale. „Este important ca autoritățile competente, cât mai ales consumatorii să folosească experiența încheierii noilor contracte de distribuție pentru a pregăti informațiile și instrumentele necesare unei tranziții cu succes, în care să nu avem categorii de cetățeni neglijați și penalizați de goluri de reglementare și practici netransparente. În ultimă instanță, pentru a putea valorifica oportunitățile oferite de piețele competitive, consumatorii trebuie să devină educați și bine informați în privința propriilor drepturi și opțiuni”.
