Vorbind despre Inteligența Artificială (întâlnită în literatura de specialitate sub acronimul AI sau IA) vorbim, de fapt, despre un model de învățare și, implicit, de rezolvare de probleme. Astfel că miza cercetărilor și dezvoltărilor Inteligenței Artificiale constă în a genera instrumente de lucru capabile să ne ajute în activitatea noastră de zi cu zi.
Un astfel de scop își asumă și Institutul de Cercetare pentru Inteligență Artificială, Robotică și Realitate Virtuală, structură care funcționează în subordinea Facultății de Matematică și Informatică, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Institutul este acreditat de UBB ca instituție de cercetare din 2013 și a beneficiat până acum de mai multe acorduri de cooperare națională și internațională.
„Parte a informaticii, esența cercetării în domeniul Inteligenței Artificiale este să înțelegem metodele și modelele de raționament din natura care ne înconjoară. Pe măsură ce transformăm aceste lecții în algoritmi și metode și le elaborăm folosind puterea computerului și spațiul de stocare disponibil astăzi, ne întoarcem în lumea reală cu nevoia noastră de experimentare și validare a metodelor și contribuim la nevoile de rezolvare a problemelor comunității noastre”, explică prof. dr. Horia F. Pop, directorul institutului.
Poate părea surprinzător, dar aceste cercetări și-au găsit deja aplicabilitate în domeniile vieții cotidiene. „Forța și eficacitatea activității noastre de cercetare în informatică, în general, și în IA este cel mai bine ilustrată de câteva date”, explică profesorul Pop. „În perioada 1990-2022, din 146 de teze de doctorat în informatică emise de UBB, 68 (47%) au abordat subiecte în IA. În perioada 2016-2022, din 81 de teze de doctorat de informatică emise în România, 32 (40%) au fost emise de școala noastră. Dintre aceste 32 de teze, 25 (78%) au abordat subiecte în IA”, detaliază conducătorul Institutului de Cercetare pentru Inteligență Artificială, Robotică și Realitate Virtuală.
Pentru a aduce în atenția publică toate aceste cercetări, Facultatea de Matematică din cadrul Universității Babeș-Bolyai și Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială, Robotică și Realitate Virtuală organizează la sfârșitului lunii ianuarie 2023 conferința intitulată „Inteligența Artificială 4.0 @UBB”. În cadrul acestui eveniment, (care va avea loc marți, 31 ianuarie 2023, orele 10:00-14:00 la Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), str. Valea Chintăului nr. 1, Cluj-Napoca), prezentările vor fi susținute de cadre didactice și colaboratori ai facultății care își propun să evidențieze competențele avansate în domeniul Inteligenței Artificiale și rezultatele cu puternic impact aplicativ pe care Facultatea de Matematică și Informatică le are.
Tema principală este Inteligența Artificială ca mecanism în rezolvarea de probleme, urmărind să demonstreze ceea ce poate să facă IA pentru comunitatea din jurul nostru. Vor fi prezentate rezultate ale cercetărilor de IA în domenii precum sănătate, educație, psihologie, economie, transporturi, finanțe, bioinformatică, mediu, agricultură și informatică.
Cum poate servi IA domeniile specifice ale vieții sociale
De pildă, în medicină, potențialul de aplicare a IA în cadrul clinic variază de la automatizarea proceselor de diagnostic până la luarea deciziilor terapeutice și cercetarea clinică. IA, în general, și învățarea automată, în special, joacă un rol major în sarcini precum automatizarea analizei imaginilor (de exemplu, aplicații în radiologie, oftalmologie, dermatologie) sau procesarea semnalului (de exemplu, electrocardiogramă, analiza datelor electroencefalografice). Cercetătorii clujeni au dezvoltat tehnici cantitative, neinvazive și reproductibile cu intervenție minimă din partea utilizatorului pentru diagnosticul bazat pe imagistica medicală (de exemplu, localizarea leziunilor tumorale în cancerul de sân, stadializarea cancerului de prostată, cuantificarea cancerului de vezică urinară, identificarea malformațiilor cardiace, caracterizarea pielii). Sistemele inteligente de asistență propuse pentru identificarea și stadializarea tumorii pot reduce volumul de muncă al medicilor, deoarece predicțiile efectuate abordează variabilitatea interobservatorilor. Pe termen lung, o stadializare precisă a tumorii ghidează și adaptează selecția și planificarea tratamentului.
Luând în considerație domeniile educației și psihologiei, trebuie spus că îmbunătățirile sistemului de educație necesită perspective psihologice. Există o mare diversitate de factori care influențează modul în care oamenii învață și interacționează cu tehnologia, iar IA este optimă pentru a face față unor astfel de provocări.
Multe probleme complexe care apar în domenii precum recunoașterea emoțiilor sau construirea de asistenți inteligenți nu pot fi rezolvate prin metode standard, ci prin instrumente și algoritmi bazați pe Inteligență Artificială, capabili să genereze soluții eficiente și inteligente folosind resurse limitate. Identificarea emoțiilor umane sau prezicerea lor ar oferi informații relevante în educație și psihologie. Extragerea emoțiilor din voce și date textuale este un alt domeniu de aplicare explorat de echipele de cercetare ale institutului clujean.
IA poate fi aplicat cu mare succes și în Științele Economice. Se știe că domeniile de aplicații economice gravitează în jurul volumelor mari de date bogate în modele ascunse care pot fi explorate și descoperite de algoritmii de IA. Multe probleme complexe care apar în domenii precum transportul, logistica, managementul lanțului de aprovizionare, afaceri sau finanțe nu pot fi rezolvate exact prin algoritmi standard, din cauza spațiilor de căutare foarte mari care trebuie acoperite, în timp ce IA oferă instrumente și algoritmi puternici, capabili să genereze eficient și soluții inteligente folosind resurse limitate.
Și, la sfârșit, despre temeri
Prin definiție, metodele de IA obțin rezultate considerate inteligente de oameni. Nu li se cere să urmeze logica umană. Prin urmare, cercetarea trebuie să se concentreze pe metode explicabile și pe necesitatea de a demonstra și justifica în mod formal rezultatele, mai spune profesorul Horia F. Pop.
O altă problematică născută de dezvoltarea IA este răspunderea juridică a entității care funcționează cu IA. Dacă o activitate umană este înlocuită cu o entitate de IA, se naște o problemă legată de răspunderea juridică, iar natura impersonală a IA va genera dificultăți în a stabili o astfel de răspundere.
Astfel că dezvoltarea Inteligenței Artificiale are o capacitate enormă de a rezolva probleme însă, pe de altă parte, și de a crea noi probleme. Va fi omul capabil să le rezolve și pe acestea din urmă?
Acest articol este realizat prin proiectul „Știința pentru viață ”, proiect susținut de Universitatea „Babeș-Bolyai ” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu ” din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
