1
2
3
4
Text de Anca Dobrean şi Costina Păsărelu

Tehnologia face parte din viața noastră; la nivel mondial de exemplu peste trei miliarde de oameni folosesc Internetul. Comparativ cu anul 2000, în anul 2015, numărul de utilizatori ai Internetului a crescut cu 806 %. Aceste cifre ne fac să ne gândim la efectele pe care tehnologia le are asupra noastră.

Cum face însă față creierul nostru dezvoltării tehnologice atât de rapide? Răspunsul este simplu. Se adaptează. Datorită unei proprietăți unice numită plasticitate, creierul nostru se modifică în funcție experiențele sale cu mediul. Creierul nostru s-a adaptat de-a lungul istoriei cu scopul de a ne pregăti pentru a face față cerințelor cu care ne confruntăm. Dovada acestei adaptări o face inclusiv triplarea volumului creierului de la Homohabilis la Homosapiens. Pe lângă modificările în structură, au loc și modificări în funcțiile creierului. Astfel, de fiecare dată când realizăm o anumită sarcină, anumite conexiuni între neuroni sunt întărite, în timp ce altele se pierd.

Influențează tehnologia modul în care noi gândim?

Se pare că da. Un studiu apărut în 2011 în prestigioasa revistă Science arată că, datorită accesibilității crescute a informației prin intermediul motoarelor de căutare (Google), ne este mai greu să ne amintim o informație, însă ne este mult mai ușor să ne amintim unde o putem găsi. Până la urmă și aceasta poate fi o dovadă pentru flexibilitatea creierului. În loc să fie supraîncărcat cu informații, el păstrează resurse pentru a le utiliza în alte scopuri. Așadar, Internetul a devenit un fel de memorie externă în care stocăm informația. Dar poate fi aceasta explicația pentru inversarea efectului Flynn (creșterea performanței la testele de inteligență de-a lungul generațiilor), dat fiind că, în ultima perioadă, în loc ca scorurile la inteligență să crească la generațiile viitoare, apare o pantă descendentă, respectiv acestea scad.

„Dacă într-adevăr Internetul are multe de oferit celui care știe ceea ce caută, același Internet este de asemenea capabil să completeze abrutizarea celor care navighează fără busolă

„Dacă într-adevăr Internetul are multe de oferit celui care știe ceea ce caută, același Internet este de asemenea capabil să completeze abrutizarea celor care navighează fără busolă” – Laurent Laplante

Generația digitală a devenit capabilă să realizeze mai multe sarcini în același timp, însă acest lucru vine alături de costuri în termeni de timp și performanță. Datele sunt mixte în ceea ce privește relația dintre timpul petrecut în fața televizorului, utilizarea telefoanelor mobile inteligente, a Facebook și performanța academică. Pe de o parte, există date care arată că acestea au un impact negativ asupra notelor școlare, însă în funcție de durata și natura lor, ele pot fi benefice. De exemplu, vizionarea unor programe tv cu conținut educațional la copiii de cinci ani poate prezice cititul cărților în adolescență. Atunci când vorbim despre impactul tehnologiei asupra creierului nostru, trebuie să ne referim și la anumite rutine legate de somn. Numeroase persoane au obiceiul să vizioneze filme până adorm sau să își plaseze telefonul în proximitatea patului. Potrivit specialiștilor în neuroștiințe acest lucru nu este tocmai benefic. Luminile strălucitoare ale laptopului, tabletelor sau telefonului pot influența hormonii de inducere ai somnului, putând avea efecte negative pe termen lung asupra ritmului circadian al corpului. Chiar și modul în care visăm a fost transformat odată cu evoluția tehnologiei. Dacă în trecut lumea visa în alb – negru, se pare că generațiile mai noi visează în culori.

Ce rol au reţelele sociale?

Apariția rețelelor de socializare a modificat natura interacțiunilor umane. Devenim mai prietenoși dovadă fiind sutele de prieteni de pe rețelele de socializare sau mai timizi fiindcă nu ne mai antrenăm abilitățile de socializare? Rețelele de socializare sunt un mediu propice pentru ca persoanele cu anumite deficite în abilitățile sociale să își facă prieteni, fiind o metodă eficientă de a obține suport social. Se poate însă ca Facebook să ducă la depresie? Există studii care arată că Facebook se asociază cu depresia7, însă pe de altă parte, se pare că acest lucru se petrece doar în cazul în care există o vulnerabilitate individuală cum ar fi acceptarea de sine scăzută, evaluarea globală a propriei persoane cu ceilalţi, etc. Cei mai mulți oameni care au un cont pe o rețea de socializare un „selfie”, ce poate fi periculos în asta? Se pare că nevoia de validare din partea celorlalți prin postarea de selfiuri se asociază cu narcisismul8.

Tehnologia şi tinerii

Cu siguranță, impactul dezvoltării tehnologiei asupra generației tinere este un subiect de actualitate larg dezbătut. Creierul acestora este extrem de maleabil în această perioadă de dezvoltare, fiind susceptibil la experiențele din mediu. De fapt, copiii cresc într-un mediu în care tehnologia înseamnă tot, căutare de informații, prieteni, distracție, comunicare, învățat. Potrivit unui raport al Comisiei Europene în România aproximativ 69 % dintre copii folosesc săptămânal Internetul în camera lor, iar 79% au un cont pe Facebook. Proporția de copii care știu mai multe despre Internet decât părinții lor este mai mare în România și Danemarca comparativ cu celelalte țări europene. Entuziasmul copiilor atunci când vine vorba de Internet, iPhone, iPad, Facebook, Youtube poate fi pus pe baza întăririlor imediate pe care ei le primesc și a mediului stimulant în care sunt imersați, plin de sunete și culori. Tot mai frecvent se discută de dependență de Internet, de Facebook sau de jocuri online. Dar ce înseamnă această dependență? De fapt apar modificări la nivel de creier, în sistemul procesare a recompenselor. Și în cazul dependenților de tehnologie apar ca și în cazul altor dependențe (de droguri, nicotină, jocuri de noroc) probleme la nivel de dopamină9, un neurotransmițător care atunci când este eliberat creează plăcere.

Potrivit recomandărilor Asociației Americane a Pediatrilor, copiii sub doi ani ar trebui să nu aibă nicio interacțiune cu mijloacele media, întrucât chiar și 9 minute de vizionare a unor desene animate influențează negativ funcțiile executive la copiii de 4 ani. O întrebare tot mai pregnantă pentru părinți este aceea dacă ar trebui sau nu să le interzică copiilor să se joace online/video. Sunt însă întemeiate acuzațiile celor care afirmă că Internetul face o generație de copii hiperactivi și cu probleme de concentrare? Se pare că deși jocurile online/video au fost blamate cum că ar crește agresivitatea copiilor, ele au o serie de consecințe pozitive precum: îmbunătățirea abilităților vizual-spațiale, a atenției, a timpului de reacție și a abilităților decizionale atunci când implică activ copiii în utilizarea lor. Dispozitivele tehnologice pot influența sănătatea mentală a copiilor, existând date care arată că ele contribuie la problemele de somn ale acestora10. O modalitate prin care copiii învață este prin modelare, respectiv prin imitarea unor modele (vedete, părinți, colegi). În acest sens, este problematică expunerea lor la modele nepotrivite pe rețelele de socializare. În consecință, unele fete dezvoltă tulburări alimentare (anorexie, bulimie), căci prin comparația socială, ele ajung să aibă o imagine distorsionată asupra propriului corp11.

Dată fiind prevalența ridicată a problemelor mentale atât la adulți cât și la copii, intervențiile livrate online sunt o variantă eficientă pentru depășirea barierelor existente în ceea ce privește primirea unui tratament adecvat (stigma, accesul din zonele defavorizate, costuri ridicate, lipsa de profesioniști). Intervențiile psihologice livrate online sunt eficiente pentru o varietate de probleme emoţionale precum anxietatea, depresia, tulburările somatice. Ținând cont de particularitățile de dezvoltare ale copiilor, de predilecția lor spre folosirea mijloacelor online, în prezent, există o serie de tratamente validate ştiinţific, livrate online, care pot să sprijine copiii cu diferite probleme emoţionale. În cadrul acestor programe, copiii şi adolescenţii beneficiază de tratament psihologic livrat online sub expertiza adecvată a unui specialist în sănătate mentală.

Concluzia generală care se poate trage cu privire la modul în care tehnologia sculptează arhitectura creierului nostru este aceea că doar în funcție de timpul petrecut și de activitățile desfășurate pe dispozitivele tehnologice putem vorbi de efecte benefice sau nocive. Un lucru este cert, trăim într-o perioadă în care trebuie să ne adaptăm „sănătos” la dezvoltarea galopantă a tehnologiei. Aşa cum nu putem discuta în general despre efectul alimentaţiei asupra sănătăţii, şi în cazul utilizării tehnologiei nu putem face evaluări globale (dezvoltarea tehnologică este benefică sau nocivă) mai degrabă ar trebui să ne educăm cu privire la utilizarea eficientă a acesteia. Preferința copiilor pentru utilizarea mijloacelor tehnologice ar trebui utilizată cu scopul de a-i motiva și implica în sarcini curriculare și extracurriculare sau de a le face mai uşoare situaţiile de viaţă dificile, cum ar fi în vizitele la medic (de ex. prezentarea procedurilor medicale înainte de o operație sub forma unor animații pe înțelesul lor) etc.

Anca Dobrean este conferentiar universitar doctor, directorul Departamentului de Psihologie Clinică si Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, președinte al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România. Este psiholog principal, specializat în psihologie clinică și psihoterapie cognitiv-comportamentală. Expertiza sa profesională include servicii de evaluare şi intervenţie validate ştiinţific adresate în special copiilor și adolescenților.

Costina-Ruxandra Păsărelu este student doctorand în cadrul Școlii Doctorale „Psihodiagnostic și intervenții psihologice validate științific”, Universitatea „Babeș – Bolyai”, Cluj – Napoca. Interesele ei de cercetare sunt: psihopatologia copilului și a adolescentului, transmiterea intergenerațională a tulburărilor de anxietate, intervențiile livrate online. În teza ei de doctorat, coordonată de Conf. Univ. Dr. Anca Dobrean, îşi propune să investigheze eficiența intervențiilor online pentru reducerea anxietății copiilor și adolescenților. De asemenea, Costina este psiholog clinician și psihoterapeut certificat de Colegiul Psihologilor din România.

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR