Text de Florentina Tătar

Dacă la nivelul statului român inovaţia este sprijinită doar la nivel declarativ, după cum revista Sinteza a scris în urmă cu câteva luni, iniţiativele din mediul privat stârnesc din ce în ce mai mult interes, chiar şi la nivel mondial. Apar în media de specialitate din ce în ce mai multe soluţii româneşti spectaculoase, modalităţi inovative de a rezolva probleme majore, idei simple care pot face lumină în zone până nu demult obscure. „Explozia” de startup-uri autohtone are la bază factori care le propulsează, spre o ţintă pe care nici nu o putem întrezări, dar există şi provocări care pot încheia povestea înainte ca ea să înceapă.

Startup-urile aduc lumină în foarte multe domenii, creează abordări noi şi aduc perspective neaşteptate. Startup-ul românesc al anului 2016 este Mira Rehab, o companie de software din Cluj, capabilă să revoluţioneze lumea medicală cu ajutorul unei aplicaţii care supervizează recuperarea persoanelor cu dizabilităţi locomotorii. În aceeaşi zonă uimeşte şi Axosuits, un exoschelet care le aduce mai multă mobilitate celor afectaţi de paralizie sau atrofie musculară a picioarelor.

Startup-urile bazate pe tehnologii ale informației s-au răspândit odată cu lumea nouă generată de utilizarea curentă a calculatorului

Aplicaţia care va readuce încrederea în presă

Unul dintre cele mai impresionante proiecte româneşti lansate recent este TrustServista, singura aplicaţie din lume care poate determina gradul de încredere al ştirilor online. A fost pus pe roate de Zetta Cloud, un startup software înfiinţat în 2013 la Cluj-Napoca de trei specialişti în IT, fiecare cu peste două decenii de experienţă în domeniu.

Primul produs pe care l-au lansat a fost aplicaţia mobilă de recomandare de ştiri – Ştirili, anunţat pe piaţă ca fiind „singurul agregator de ştiri inteligent din România, care îţi oferă doar ceea ce te interesează să citeşti selectând automat pentru tine din peste 360 de publicaţii, reviste şi bloguri româneşti”.

„A fost primul nostru efort folosind tehnologii de inteligenţă artificială, care ne-a făcut să ne dăm seama de potenţialul acestui domeniu şi al aplicaţiilor care lucrează cu conţinut online”, spune Emil Şteţco, CEO Zetta Cloud.

Iniţiatorii proiectului au aflat despre Digital News Initiative (DNI) de pe Ştirili în 22 octombrie 2015. Următorul pas pentru cei trei clujeni fondatori – Emil Şteţco, George Bara şi Sebastian Ioniţă a fost căutarea unei idei demne de o finanţare de la Google. Astfel s-a născut proiectul TrustServista, descrisă de realizatori drept „singura aplicaţie din lume care poate determina nivelul de încredere al ştirilor online”. Mai exact, procesarea ştirilor se face 100% automat folosindu-se algoritmi de inteligenţă artificială şi procesare naturală de limbaj, iar analiza se axează pe determinarea sursei de informaţii pe baza cărei se generează subiecte de presă („pacientul zero”). Fiecare articol de presă online este apoi relaţionat cu articole similare, prin referinţe directe sau menţiuni şi citări, conţinutul este comparat pentru a determina similarităţi şi apoi augmentat cu metadate care vor determina nivelul de încredere al fiecărui articol. Se pot urmări în acest fel subiectele de presă de la sursă şi apoi pe tot parcursul existenţei lor în mediul online, „ca mecanism de prevenţie a distribuirii şi viralizării unor subiecte care nu sunt demne de încredere”.

„Ne-am simţit foarte mândri să vedem că România a fost şi ea pe harta finanţărilor”

„Am optat pentru finanţarea fazei de prototip, în valoare de 50.000 de euro. Am parcurs paşii clar descrişi de Google pe Digital News Initiative (DNI). Am depus proiectul undeva în luna noiembrie 2015, iar în luna ianuarie 2016 am fost contactaţi de un reprezentat al Google din Germania cu care am avut o conversaţie scurtă pe Skype.

Anunţul ca am fost selectaţi a venit prin e-mail pe data de 23 februarie, cu doar o zi înainte ca CEO-ul Google Sundar Pichai sa anunţe la Paris finanţarea a peste 120 de companii şi organizaţii din spaţiul ştirilor online cu peste 27 de milioane de euro. Ne-am simţit foarte mândri să vedem că România a fost şi ea pe harta finanţărilor cu două proiecte”.

Am avut norocul ca în echipa noastră să fie şi un specialist cu experienţă în presa de investigaţie, aşa că am atacat o problemă reală a majorităţii agenţiilor de presă. Suntem convinşi ca, în plus, şi experienţa pe care am acumulat-o dezvoltând aplicaţia publică Ştirili Powered by MediaServista a avut un rol important in decizia celor de la Google”, apreciază Şteţco.

Povestea va continua cu o platformă SaaS (Software as a Service) disponibilă pe baza unui abonament. Finanţarea de care proiectul a avut parte până acum va fi utilizată la construcţia unui prototip cu câteva functionalităţi de bază. În faza iniţială, vor fi puse pune la dispoziţia celor interesaţi şi pachete gratuite, pentru a obţine cât mai mult feedback din partea viitorilor utilizatori.

„Platforma e gândită ca o unealtă pentru jurnaliştii de investigaţie din întreaga lume, dar nu numai. Totul va funcţiona la o scară mare, asemănător unui motor de căutare specializat pe ştiri. Soluţia va fi folosită de agenţiile de presă, de instituţii sau chiar de oricine este interesat sa obţină meta informaţii despre o ştire.
Cât priveste viitorul foarte apropiat, după succesul proiectului-pilotul vom accesa o nouă finanţare tot în cadrul aceluiaşi fond de investiţii de la Google. Vorbim aici de câteva sute de mii de euro pentru a dezvolta TrustServista de la stadiul de prototip la cel de produs gata pentru producţie”, a mai precizat IT-istul.

Importanţa acestei soluţii este subliniată de raportul anual al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului, care arată că încrederea în instituţiile de presă din Europa a scăzut dramatic, de la 50% în Marea Britanie până la 20% în Grecia: „Concluzia este că, puşi în faţa unui univers de informaţie aflat în expansiune, fiecare zi se simte tot mai mult ca una de 1 aprilie”, rezumă plastic IT-istul.

Cantitatea imensă de informaţii care ne inundă pe platformele de socializare şi care vin dintr-o varietate infinită de surse duce la o dificultate accelerată de a distinge informaţia adevărată de cea falsă, informaţia de calitate de propagandă. Industria media răspunde extrem de încet la aceşti factori şi, în mod normal, o face cu soluţii verticalizate si mai ales „in-house”. Companii media ca Thomson Reuters au resursele necesare adoptării unor soluţii software inteligente pentru informaţiile lor financiare, cum ar fi aplicaţia Eikon, alte companii media mai mici nu au nici fonduri, nici cunoştinţele necesare pentru a implementa astfel de soluţii.

Dezvoltarea aplicaţiei este pe ultima sută de metri, urmând să fie lansată sub forma unui prototip în primul trimestru din anul 2017. În perioada imediat următoare vor fi selectaţi primii beta useri care vor putea folosi şi testa aplicaţia înainte de lansare.

„Ştiu că, la Cluj, sunt multe firme tinere şi cu ambiţii enorme. Dintre acestea, cel puţin câteva urmează să facă o figură bună şi să lanseze produse la nivel european şi/sau global. Trebuie însă subliniat că nici un startup nu se poate dezvolta fără finanţare, iar finanţarea nu este uşor de obţinut. Zetta Cloud încearcă de mai mult de trei ani să primeasca finanţare pentru proiectele sale. Am bătut la foarte multe uşi până să avem un oarecare succes. Până la urmă cele mai fezabile surse de finantare sunt programele de genul Google DNI şi fondurile europene de tipul Programul Operaţional Competitivitate.

Pe fonduri europene exista finanţare pentru startup-urile care vor să facă cercetare cu aplicabilitate în piaţă, acestea trebuie doar accesate. Zetta Cloud a fost deja selectata pentru finanţare pe Programul Operaţional Competitivitate, Axa 1 Cercetare, cu un proiect in zona serviciilor de publicitate online de tip semantic bazate pe inteligenta artificiala. Vom lucra la acest proiect de la începutul anului viitor”, dezvăluie specialistul.

„Celor care se gândesc să demareze propriul startup în IT sau au deja unul şi sunt foarte entuziaşti să îl dezvolte, as vrea să le transmit să rămână entuziaşti şi pasionaţi de ceea ce fac. În al doilea rând, să fie realişti şi să înţeleagă că nu e ca în filme sau în Silicon Valley – nimeni nu îţi dă bani gratuit sau doar pentru o idee. Primii paşi trebuie să îi faci singur, cu efort propriu (timp şi bani) şi asumându-ţi o multitudine de riscuri”, recomandă Emil Şteţco.

Rulota Tracia Familia- exterior

Se pregăteşte prima fabrică de rulote din România

Înainte de antreprenoriat, Gabriel Bugnar a fost trei decenii producător de televiziune. A fondat apoi startup-ul Tracia Caravan, o idee îndrăzneaţă care promite să schimbe viziunea românilor despre turism. Este startup-ul românesc care a câştigat marele premiu de 70.000 de euro la Startarium Pitch Day.

„Ideea unei fabrici de rulote în România o am din anii 90. Mi-am dat seama că există piaţă şi e liberă, fără concurenţă. Sunt rulotist pasionat. În 2006 mi-am cumpărat prima rulotă, acum sunt la a doua. Sper ca Tracia să fie a treia şi ultima”, rezumă el.

În lipsa banilor pentru investiţie, Bugnar a desenat un plan structurat pe trei etape. Prima ar fi proiectarea primului produs şi a liniei de producţie, elaborarea planului de afacere, inclusiv bugete sau posibili furnizori. A doua etapă este fabricarea şi omologarea primului model de rulotă turistică, Tracia Familia şi fabricarea vânzarea unei prime serii de minimum 60 de rulote.

„Spun «minimum 60» pentru că aceasta este seria minimă care ar asigura ajungerea la pragul de profitabilitate. Orice rulotă în plus va însemna profit. Am în vedere diversificarea producţiei prin noi modele de rulote turistice şi apariţia primei rulote comerciale, o platformă modulară ce se adaptează în funcţie de scopul pe care îl are clientul”, detaliază antreprenorul.

Prima etapă a fost deja parcursă ca urmare a câştigării unui concurs finanţat din fonduri europene şi derulat prin Consiliul Judeţean Ilfov în 2015. Suma totală pentru elaborarea proiectului, incluzând achiziţia de calculatoare şi soft şi achitarea impozitelor către stat a fost de 18.000 de euro. Pentru a doua etapă, fabricarea şi omologarea primei rulote, va fi utilizat premiul Startarium. Din 70.000 de euro, 16% se impun viraţi statului roman, ca impozit. Ulterior, pentru fabricarea primei serii vor fi necesari încă 400.000 de euro pentru linia de producţie şi pentru achiziţia componentelor primei serii de rulote din primul model, Tracia Familia. Toate acestea, potrivit estimărilor fondatorului vor duce în mod direct la crearea a 21 de locuri de muncă şi indirect la comenzi către terţi.

„60% din componentele primului model sunt materii prime şi materiale fabricate în România ceea ce înseamnă că vom da de lucru şi altora prin comenzile noastre”, subliniază Gabriel Bugnar.

„Statul nostru românesc nu a imaginat nicio formă de sprijin”

Antreprenorul este convins că cele mai multe startup-uri apar în zonele cu activitate industrială şi financiară, mai puţine în Oltenia şi Moldova, de exemplu, mai multe în zona Bucureşti şi în Ardeal.

„Că apar multe e îmbucurător, dar cred că ar trebui să vedem câte mai trăiesc după un an şi cu ce profit şi câte după doi sau trei ani. Altfel spus, ce rată de succes au aceste startup-uri. Ce mi-e limpede e că acolo unde nu se mişcă mai nimic, nici firme noi nu vor apărea deci nu avem despre ce rată de succes să vorbim”, apreciază acesta.

Marea nemulţumire a fondatorului Tracia Caravan legată de startup-uri este că „statul nostru românesc nu a imaginat nicio formă de sprijin”.

„Tratează o firmă nouă, o mică afacere pe care un om se căzneşte să o pună pe picioare, la fel ca pe una care produce de ani de zile şi stă pe picioarele ei. Firma nouă, firavă, trebuie să plătească impozite şi să fie jumulită pentru un stat incapabil să gestioneze banii publici, la fel cum plăteşte firma puternică. Ăla puternic, de bine de rău, are de unde, ăsta firav, moare la naştere. E absurd. Apoi, eşecul programului SRL-D a demonstrat că guvernanţii, indiferent de culorea politică, sunt incompetenţi şi opaci şi rigizi când e vorba să facă ceva pentru noii întreprinzători, în cazul de faţă tineri, studenţi sau elevi. Aşa că e bine că facem startup-uri multe, să sperăm că în domeniul ăsta rata natalităţii va creşte mai mult decât creşterea sporului natural al populaţiei care, de ani buni, e pe minus”, conchide Bugnar, mucalit.

Românii sunt tot mai interesați de rulote

Tradiţia breslelor transilvane continuă cu startup-uri

„Explozia” de startup-uri în Transilvania ar putea avea drept cauză ceva ce ţine de AND: prezenţa şi puterea breslelor din anumite momente ale istoriei, detaliu foarte apreciat în această perioadă, după cum apreciază Cristian Dascălu, director de inovaţie la SprintPoint, iniţiator Cluj TechFest, preşedinte fondator al Startup Transilvania, şi antreprenor co-fondator Cluj Hub. Eforturile de comunicare a oportunităţilor legate de atreprenoriat şi faptul că societatea românească actuală tinde către o normalitate a clasei de mijloc încurajează, de asemenea, fenomenul.

„Cred că toate acestea se leagă şi de un anumit trend global, suntem în ascensiune şi pentru că domeniul creşte destul de mult. Pe de altă parte, este rodul începutului unei coalizări. Am avut puterea de a rezista pe piaţă, am avut tenacitatea şi anduranţa, puterea de a marşa pe acest subiect. Noi, de exemplu, facem asta la Cluj din 2012. În tot acest timp în care am comunicat între noi, ne-am perfecţionat soluţiile, am devenit mai eficienţi. Sectorul guvernamental începe să dea dovadă de o consecvenţă în utilizarea acestor resurse şi, în plus, au o mare contribuţie la acest progres şi acţiunile societăţii civile în această zonă”, explică antreprenorul.

În ceea ce priveşte provocările cu care iniţiatorii de startup-uri au de-a face, lupta pentru resursa umană este în capul listei. Totul depinde de gradul în care România va reuşi să îşi păstreze oamenii valoroşi.

„Faptul că nu se alocă bani local pentru startup-uri, că vom vedea în continuare cum vin tot mai mulţi bani străini alocaţi pentru sprijinul lor. În prima fază ce ceva normal, însă, în lipsa unui cadru care să fixeze dezvoltările respective, să le ofere beneficii pentru că menţin resursa umană preocupată de inovare şi antreprenoriat la nivel local, le vom vedea migrând spre zone în care, la fel, dictează investitorul. Finanţatorii apreciază legislaţii şi jurisdicţii cum sunt cele din Marea Britanie, pentru că oferă cadrul în care să îşi controleze banii într-un cadru predictibil, pe care ei îl cunosc mult mai bine. În România, nu ai nişte legi adaptate contextului. Avem scutire de impozitul pe dividende în cazul în care le investeşti într-un startup, însă e cam singura prevedere de acest fel. Nu avem o legislaţie competitivă”, apreciază Dascălu.

Startup-urile democratizează lumea

Într-o altă ordine de idei, startupurile nu doar că vor schimba lumea, ci ne vor da chiar viziunea despre cum ar trebui modificată, potrivit fondatorului Cluj Hub.

„Toată această zonă de tehnologie a ajuns să aducă democraţia la un nivel la care nu ne-am fi gândit. Faptul că se codează tot felul de aplicaţii şi faptul că acele softuri de multe ori ajung să fie open source deschide posibilitatea eficientizării pentru foarte multe business-uri şi organizaţii aproape fără nici un cost. Avem acces gratuit la cunoaştere, la nişte zone în care nici măcar nu ţi-ai închipuit că ai putea vreodată, nu doar ca spectator, ci ca utilizator. În zona de tehnologie pentru finanţe e o foarte mare concurenţă între cei care atacă după tehnica ţânţarului: cu înţepături fine, dar dureros şi decisive atunci când atacul e masiv. Soluţiile ajung să fie resimţite, de pildă, în funcţionarea unei bănci”, dezvăluie Dascălu.

„Vom vedea în continuare cum vin tot mai mulţi bani străini alocaţi pentru sprijinul startup-urilor”, Cristian Dascălu

Toate acestea vin să democratizeze, ceea se întâmplă în oricare dintre lumile actuale, chiar şi în zona financiară. La nivelul NASA, de pildă, se construiesc module în care poţi să călătoreşti pe Lună şi înapoi şi totul a început cu un startup. Provocarea a continuat, cei care au început au vrut să vadă mereu cum e la nivelul următor. Există startup-uri care luptă cu terorismul, prin acces facil la informaţie, prin urmărire sau tehnici de supravieţuire, prin educaţia pe care o fac către populaţiile vulnerabile, ca să nu mai ajungă în situaţia de a depinde de resursele atacatorilor.

„Dacă a fost revoluţia industrială şi inventarea motorului cu abur, acum trăim o revoluţie tehnologică pentru care startup-urile militează din prima linie”, conchide antreprenorul.