Din mai multe cauze, România a ajuns una dintre țările cu cele mai mari probleme dentare. Știm cu toții că viața socială și stima de sine sunt strâns legate de aspectul facial, asociat cu prezența dinților. Iar bolile dentare pot fi cauze pentru afecțiuni ale întregului organism. Sănătatea dentară este importantă pentru fiecare om în parte, dar și pentru întreaga societate. O echipă de tineri cercetători de la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca lucrează la o soluție care ar trata această boală cu mai multă eficiență.

Uriașa povară socială și economică a unei boli dentare

Întrucât parodontopatia (P-D) – cunoscută publicului larg ca parodontoză – este cauza majoră a pierderii dinților la populația adultă din întreaga lume, persoanele afectate sunt expuse riscului de a prezenta edentații și disfuncții masticatorii, afectându – le astfel nutriția, calitatea vieții și stima de sine, influențând incidența și progresia diferitelor boli sistemice.

Parodontopatia (P-D) este a șasea cea mai răspândită afecțiune din lume, afectând conform Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 10,8% dintre adulți, reprezentând o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial cu multiple implicații științifice, sociale, economice și culturale. P-D are impact socio-economic și cultural major, datorită prezenței infecției, a tratamentelor multiple necesare și a apariției edentațiilor (pierderea dinților).

Din cauza prezenței sale ridicate, în Europa, în 2018, P-D a provocat o pierdere de 149,52 miliarde euro. Costul global al pierderii productivității doar din cauza P-D severe a fost estimat la 54 de miliarde USD/an, în timp ce impactul economic total al acestei patologii reprezintă o componentă majoră a costurilor directe și indirecte de 442 de miliarde USD ale bolilor orale survenite în 2010.

Aceşti indicatori arată uriașa povară socială și economică a P-D.

Parodontopatia (P-D) este o boală inflamatorie cronică cauzată de mai mulți factori, asociată unui biofilm disbiotic (prezența unor bacterii cu potențial distructiv) și caracterizată prin distrugerea progresivă a aparatului de susținere a dinților (format din os, ligamente parodontale, cement și țesut conjunctiv), care poate duce la pierderea dinților. În timp ce cauzele acestei boli cronice inflamatorii este multifactorială, bacteriile subgingivale organizate într-un biofilm sunt văzute ca factor cauzal primar.

Stadiul actual al cunoașterii în cazul tratamentului P-D constă în: antibioterapie sistemică asociată chiuretajului gingival, având ca scop distrugerea și reducerea mecanică a biofilmului bacterian subgingival. De asemenea utilizarea membranelor de barieră și a grefelor osoase prezintă o soluție terapeutică. Abordărilor actuale, amintite mai sus au dovedit rezultate limitate pe termen lung, cu recidive frecvente, necesitând astfel utilizarea ȋndelungată a antibioterapiei sistemice și chiuretaj subgingival periodic.

Antibioterapia sistemică ȋndelungată prezintă un efect redus, datorită concentrației locale mici a substanței active apariția rezistenței bacteriene precum și apariția efectelor secundare sistemice precum: hepatită, nefrotoxicitate sau mielosupresie. Având în vedere limitările terapiilor folosite în acest momentul ȋn tratamentul P-D, cercetători internaționali încearcă să dezvolte noi soluții, care să asigure regenerarea tuturor structurilor parodontale afectate (os alveloar, cement radicular, ligamente parodontale) asociate antibioterapiei.

O nouă generație de membrane de barieră nanocompozită (NM) cu proprietăți îmbunătățite este în curs de dezvoltare. Aceste NM prezentând capacitate îmbunătățată de a favoriza adeziunea celulară, migrarea, proliferarea și diferențierea celulară, promovând astfel regenerarea tisulară și oferind antibioterapie locală. Terapia ideală cu rezultate previzibile pe termen lung, combină antibioterapia țintită locală cu strategii regenerative locale într-o NM resorbabilă, care nu este încă descrisă în literatura de specialitate și nici disponibilă pe piață. Dificultatea problemei constă atât în asigurarea regenerării tuturor structurilor parodontale afectate (os alveloar, cement, ligamente parodontale), cât și eliberarea antibioticelor local.

Cercetare clujeană: o nouă membrană nanocompozită mai performantă

În acest context, proiectul „Membrana nanocompozită eliberatoare de substanțe cu efect antimicrobian pentru tratamentul bolii parodontale”, coordonat de prof. dr. Ondine Lucaciu, urmărește să aducă o abordare inovativă în tratamentul P-D. Echipa de cercetare urmărește dezvoltarea unei noi NM biodegradabile din poli(e – caprolactonă) (PCL), cu conținut de gentamicină (GEN) și nano – hidroxiapatită (n – Hap) încorporate în fibră, pentru o eliberare controlată, obținută prin procesul de electrospinning, ca un tratament inovator, extrem de eficient, cu costuri reduse pentru P-D.

În cadrul proiectului, tânăra echipa de cercetare de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, împreună cu cercetători de la Institutul de Chimie „Raluca Ripan”, Cluj-Napoca, au conceput designul și au realizat această NM. Această NM dorește rezolvarea deficiențelor materialelor existente în momentul actual pe piață și utilizate în tratamentul P-D, prezentând atât capacitatea de inducere a regenerării țesuturilor parodontale distruse de boală cât și asigurarea eliberării locale de antibiotic.

Echipa de cercetare și – a propus evaluarea NM din punct de vedere al proprietăților fizico – chimice și structurale, al comportamentului mecanic, al ratei de eliberare a antibioticului (GEN), a ratei de degradare și evaluarea a potențialul de inducere a biomineralizării. Evaluarea potențialului curativ al acestei membrane va fi evaluat pe model animal.

Obiectivele științifice specifice (OS) ale proiectului sunt:

1) Dezvoltarea mai multor NM experimentale cu compoziție diferită (PCL_{100 – 83%wt}+n – HAP_{0 – 15%} wt+GEN_{0 – 2%wt}) 2) Caracterizarea NM experimentale: evaluarea proprietăților fizico – chimice și structurale, comportamentul mecanic, eliberarea antibioticului, rata de degradare și potențialul de biomineralizare al NM.
3) Evaluarea biocompatibilității, a activității antibacteriene, al NM experimentale cu diferite compoziții. Selectarea celei mai eficiente NM.
4) Stabilirea eficienței NM prin testare in vivo pe model animal P-D indus experimental (Proof of concept).

Metodologia proiectului se bazează pe o abordare complexă combinată (studii in vitro și in vivo) realizată de o echipă de cercetare tânără multidisciplinară. Noua membrană va induce regenerarea tuturor tipurilor de țesut parodontal pierdut și stoparea infecției de la nivelul pungilor parodontale, va reduce prevalența edentațiilor și, prin aceasta, va îmbunătăți aspectul fizic. Oferirea unei opțiuni de tratament ȋn vederea prelungirii vieții dinților pe arcadă va îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Echipa proiectului este alcătuită din:

Director de proiect:

Prof. Dr. Ondine Lucaciu  – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca

Membri:

Dr. Codruța Sarosi – Institutul de Chimie Raluca Ripan Cluj Napoca;
Șef Lucr. Dr. Bogdan Crișan – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca;
Șef Lucr. Dr. Dragoș Apostu – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca;
As. Univ. Dr. Codruța Mirica – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca;
As. Univ. Dr. Nausica Petrescu – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca;
Dr. Noemi Dirzu – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca;
As. Univ. Dr. Ovidiu Aghiorghiesei – Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca.

Pentru mai multe informații legate de desfășurarea proiectului puteți să urmăriți site-ul de mai jos:

http://www.umfcluj.ro/component/content/article/8 – ro/699 – perioregen?Itemid=216