Creșterea urbanizării și dezvoltarea comerțului cu amănuntul au determinat modificarea semnificativă a comportamentului alimentar în rândul populației europene, perturbând normele ecologice, agricole, culturale și economice de lungă durată.

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, cererea de alimente va crește cu aproximativ 60% până în 2050. Acest lucru indică necesitatea aplicării unor măsuri care să asigure sisteme alimentare durabile, rezistente, responsabile, și diverse, în cadrul unei bioeconomii circulare, dar care să ofere în același timp o dietă sănătoasă.

Consumul și exportul de pește și fructe de mare au scăzut considerabil în ultimii ani, aceste scăderi fiind cauzate de prețul crescut al acestor produse, accesul limitat pe piață și problemele logistice cauzate de restricțiile de transport și de frontieră.

Peștele și fructele de mare reprezintă în prezent 17% din producția mondială de proteine animale, UE fiind cel mai mare importator mondial de pește. Deși peste 50% din producția totală de pește este asigurată prin acvacultură, dezvoltarea acestui segment s-a concentrat până în acest moment pe aspectele tehnice ale producției, fiind ignorate aspectele de mediu și sociale ale industriei.

Astfel, consumatorii se confruntă în general cu problema lipsei de informații privind originea, condițiile de creștere, procesarea și transportul peștilor și fructelor de mare comercializate, accentuând lipsa de încredere a consumatorilor privind consumul acestui tip de alimente. Deși calitatea produselor este ridicată, trasabilitatea produsului și metodele de siguranță microbiologică sunt limitate, necesitând o îmbunătățire substanțială a acestor etape pentru a crește încrederea consumatorilor.

În scopul depășirii acestor limitări, eforturile actuale sunt îndreptate spre stabilirea unei perspective cu un grad ridicat de integrare a tuturor sectoarelor și disciplinelor implicate în producția, transportul, depozitarea și comercializarea peștelui.

Cercetare aplicată

FishEUTrust reprezintă un consorțiu format din 22 de organizații din 14 țări (Belgia, Croația, Danemarca, Germania, Italia, Malta, Marea Britanie, Muntenegru, Norvegia, Portugalia, România, Serbia, Slovenia, Spania), care își pun în comun experiența pentru a îmbunătăți sistemul alimentar actual prin asigurarea transparenței și a trasabilității în lanțurile de aprovizionare cu pește și fructe de mare, promovând astfel produsele de calitate superioară din fermele piscicole de la nivel european.

Inovația proiectului FishEUTrust („European integration of new technologies and social-economic solutions for increasing consumer trust and engagement in seafood products” – FishEuTrust) este reprezentată de integrarea diferiților participanți din lanțul alimentar într-o platformă digitală care permite furnizorilor de tehnologie, părților interesate din lanțul de aprovizionare, autorităților de reglementare și consumatorilor să colaboreze în vederea maximizării încrederii consumatorilor prin garantarea calității, siguranței și trasabilității produselor din pește și fructe de mare. FishEUTrust are ca obiectiv înființarea a cinci laboratoare mobile în diverse locații (bazinul Mediteranei, Marea Nordului și Oceanul Atlantic), care vor permite implicarea utilizatorilor în procesele de inovare și dezvoltare și vor acționa ca centre de testare și validare a soluțiilor digitale și non-digitale din lanțul de aprovizionare.

Astfel, proiectul va duce la crearea unor noi modele de afaceri durabile, exploatarea strategiilor privind drepturile de proprietate intelectuală pentru acvacultură, protejarea tradițiilor culturale și culinare, dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente de calitate superioară și exploatarea speciilor de pești slab valorificate.

Sănătatea, afectată semnificativ de calitatea alimentelor consumate

O altă direcție foarte importantă din cadrul proiectului FishEUTrust este axată pe combaterea unor probleme de sănătate de actualitate la nivel european.

Siguranța biologică a produselor alimentare comercializate este foarte importantă pentru scăderea riscului de infectare al consumatorilor cu diferiți patogeni ce pot fi vehiculați cu ajutorul alimentelor. Peștele este una din principale cauze de apariție a focarelor de toxiinfecție alimentară în rândul populației europene. Acest lucru este datorat contaminării cărnii de pește și fructelor de mare cu diferite bacterii, dintre cele mai periculoase fiind Salmonella enterica și Escherichia coli.

Aceste bacterii sunt transferate la pești prin medii acvatice contaminate, producția de pește și fructe de mare fiind astfel afectată. De asemenea, Salmonella poate rămâne viabilă pe diferite suprafețe de contact perioade lungi de timp, fiind o problemă foarte mare în etapele de procesare, depozitare și transport al peștelui.

Un alt aspect care influențează sănătatea populației este siguranța chimică a produselor consumate.

Un fenomen îngrijorător la nivel mondial este reprezentat de rezistența bacteriană la antibiotice, tot mai multe bacterii fiind rezistente la mai multe clase de antibiotice. Acest lucru duce la creșterea costurilor pentru tratamente și a numărului de zile de spitalizare și creșterea numărului de decese.

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a identificat o legătură directă între hrănirea animalelor cu antibiotice și creșterea rezistenței la antibiotice, fiind necesar un control mai riguros al produselor alimentare de origine animală.

Grupul de cercetători conduși de profesor doctor Cecilia Cristea, de la Facultatea de Farmacie, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, conduce pachetul de lucru din cadrul proiectului FishEUTrust care are ca scop dezvoltarea unui sistem de control inteligent pentru monitorizarea calității și siguranței peștelui și a fructelor de mare, de-a lungul lanțului de aprovizionare, având ca rezultat creșterea încrederii consumatorilor în produsele comercializate.

Acest lucru va fi asigurat prin dezvoltarea unor senzori electrochimici portabili ce vor permite detecția bacteriilor și antibioticelor din carnea de pește.

Senzorii vor fi modificați cu diferite elemente de recunoaștere moleculară moderne pentru a crește sensibilitatea și selectivitatea metodelor, permițând astfel detecția unor concentrații foarte mici de patogeni și antibiotice relevante pentru acvacultură.

Un avantaj important al acestor senzori este faptul că vor putea fi achiziționați la un preț scăzut și vor fi ușor de utilizat, permițând folosirea acestora de către personal necalificat, precum producătorii de pește sau personalul implicat în transportul, depozitarea și comercializarea acestor produse.

Proiectul FishEUTrust urmărește modificarea tendințelor și comportamentalelor consumatorilor spre un consum crescut de pește și fructe de mare, din surse sigure (europene și locale), care să ofere un grad ridicat de încredere consumatorilor prin asigurarea unor produse de calitate superioară. Proiectul va avea un impact pozitiv asupra mediului și asupra economiei locale, dar mai ales asupra stării de sănătate a populației de la nivel european, prin reducerea riscului de infectare cu bacterii patogene, toxine și reducerea rezistenței bacteriene la antibiotice.

Profesor dr. Cecilia Cristea

Profesor dr. Cecilia Cristea este profesor titular de Chimie Analitică la Disciplina de Chimie Analitică și Analiză Instrumentală a Facultății de Farmacie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România. Este directorul Departamentului Farmacie 1. Absolventă a Facultății de Chimie și Inginerie Chimică a Universității Babeș- Bolyai Cluj-Napoca și a Facultății de Farmacie a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, a fost beneficiara unei burse a Guvernului Francez pentru realizarea tezei de doctorat în co-tutelă între Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Rennes 1, Rennes, Franța. Ulterior susținerii tezei de doctorat a fost bursier AUF la Universitatea Sherbrooke, Canada și bursier DAAD la Universitatea Ruhr, Bochum, Germania. Numeroasele stagii de cercetare în străinătate i-au adus multiple competențe într-un domeniu de cercetare interdisciplinar (bioelectrochimia): dezvoltarea și implementarea nanomaterialelor în dispozitivele electrochimice de detectare a moleculelor relevante din punct de vedere biologic și proiectarea de noi bio și imunosenzori; dezvoltarea unor elemente biomimetice pentru senzori cu aplicații biomedicale; dezvoltarea de senzori purtabili pentru analiza descentralizată a unor metaboliți, biomarkeri tumorali, a unor medicamente, a probelor alimentare și de mediu; abordări inovative privind implicarea metodelor electrochimice în transportul la țintă al medicamentlor. Este Editor asociat al Microchemical Journal (Elsevier), membru în Consiliul Ştiințific al Societății de Bioelectrochimie (BES) și reprezentant regional al Societății Internaționale de Electrochimie. În prezent, este coordonatoarea a trei proiecte de cercetare cu finanțare europeană.