1
2
3
4

Un studiu recent realizat de IRES a evaluat percepţiile şi reprezentările românilor din mediul urban cu privire la idei și cunoaștere.
Câteva dintre datele rezultate din acest studiu:

  • Două treimi dintre românii din mediul urban se auto-evaluează ca fiind într-o mare și foarte mare măsură inteligenți;
  • Evaluarea românilor în general tinde să fie mai bună decât auto-evaluarea: trei sferturi dintre cei chestionați apreciază că românii sunt în mare și foarte mare măsură inteligenți;
  • Inteligența poporului român raportată la inteligența altor popoare este și aceasta evaluată pozitiv: două treimi dintre respondenți spun că, într-o mare și foarte mare măsură, poporul român este mai inteligent decât alte popoare;
  • Atunci când ne raportăm inteligența la celelalte persoane din jurul nostru, evaluările tind să fie mai puțin favorabile celorlalți și să se înscrie în ideea de similaritate. Familia este mediul în care procentul persoanelor mai inteligente decât respondenții este cel mai ridicat, în timp ce grupul de prieteni este mediul evaluat ca fiind cu cele mai puține persoane mai inteligente decât participanții la studiu;
  • 4 din 10 respondenți din mediul urban cred că femeile sunt mai inteligente decât bărbații, 2 din 10 cred că bărbații sunt mai inteligenți decât femeile, în timp ce 3 din 10 cred că bărbații și femeile sunt inteligenți în aceeași măsură;
  • Educația din copilărie este factorul cel mai important de care depinde inteligența unei persoane;
  • Persoanele care face parte din cercul intim și familial al respondenților sunt considerate a fi cele mai inteligente persoane cunoscute, peste jumătate (52%) dintre cei chestionați indică persoane din această sferă. Superiorii ierarhici, colegii sau un profesor, alături de Albert Einstein sau alte persoanlități publice completează lista celor mai inteligente persoane pe care le românii din mediul urban declară că le cunosc;
  • 4 din 10 respondenți nu știu să indice persoana care poate fi considerată a fi cel mai inteligent român;
  • Trei sferturi dintre români se consideră persoane cu multe idei;
  • Mai bine de jumătate dintre respondenți analizează dacă ideile pe care le au merită să fie puse în practică. 4% nu fac nimic cu ideile pe care le au;
  • Mai mult de jumătate dintre respondenți susțin că pun în practică peste 50% dintre ideile pe care le-au avut;
  • Mai mult de o treime dintre respondenți și-au pus în practică o idee în ultima săptămână;
  • Majoritatea respondenților asociază ideile pe care le au cu lucruri concrete pe care le fac pentru îmbunătățirea calității vieții;
  • 4 din 10 români din mediul urban se consideră intelectuali;
  • Aproape 9 din 10 respondenți spun că au o părere bună și foarte bună despre intelectuali;
  • Jumătate dintre participanții la studiu spun că admiră un intelectual român. Respondenţii au indicat, la această întrebare, răspunsuri din cele mai diverse, nominalizările pe care le-au făcut au fost pe criterii care ţin de aprecieri personale, fără să aibă la dispoziţie o listă predefinită. Astfel, 12% dintre cei chestionaţi, deşi au răspuns că admiră un intelectual, nu au ştiut să răspundă concret la întrebarea privind numele acestuia, aproape 30% dintre respondenţi au menţionat diferite persoane care nu au întrunit mai mult de 0,1% dintre răspunsuri, iar 6% nu au răspuns la această întrebare.  Dintre totalul de 53% de respondenţi din cei 50% care au declarat că admiră un intelectual,  6% l-au indicat pe  Victor Ponta, 4%pe CV Tudor, 4% pe Klaus Iohannis, 4% pe Andrei Pleșu, 3% pe Traian Băsescu, 3% pe Mihai Eminescu;
  • Jumătate dintre cei chestionați cunosc o idee majoră sau descoperire/inovație în domeniul științei a unui român care să fi adus beneficii importante la nivel mondial: aviația este domeniul în care respondenții indică descoperiri/inovații românești cu impact mondial;
  • 8 din 10 români cred că este nevoie o dezbatere națională despre viitorul țării: Guvernul, Parlamentul, Academia Română, Președinția, mass media, mediul universitar și școlile sunt instituțiile pe care românii le consideră a fi în măsură să găzduiască dezbaterea.

*Datele fac parte din studiul ”Viața ideilor – Percepţiile şi reprezentările românilor cu privire la inteligență și raportarea la idei” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eșantion total de 941 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din mediul urban din România, marjă de eroare ±3,3%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Studiul pe larg:

IRES_26_Infografie

 

 

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR