Compania de analiză de business MAD Intelligence au realizat o diagnoză a modului în care epidemia de COVID-19 s-a reflectat în presa românească în perioada ianuarie – 12 martie 2020.

Printre cele mai interesante rezultate ale procesării datelor despre infecțiile cu noul coronavirus se numără și cartografierea cazurilor, în funcție de proveniența lor, care a generat următorul rezultat:

Sursa: MAD Intelligence

„Privite în ansamblu, cazurile confirmate de COVID19, din România, sunt destul de răspândite, acoperind toate regiunile istorice. Chiar și așa, dat fiind numărul mic de persoane diagnosticate și lipsa unei decizii medicale pentru cele 13.000 de cazuri de autoizolare, ne fac să nu propunem un șablon geografic de îmbolnăvire. În schimb, putem spune că Italia reprezintă principala sursă de răspândire epidemiologică, în timp ce capitala României, București, este orașul care adună cazurile provenite din surse geografice diferite. O eventuală decizie de a izola Bucureștiul se pliază pe acest scenariu”, sunt de părere autorii studiului.

Alte concluzii ale studiului arată că în perioada 1 ianuarie – 29 februarie în sursele consultate au fost 3.759 de articole despre noul coronavirus, număr aproape egalat în perioada 1-12 martie, când s-au înregistrat 3.195 Cel mai frecvent întâlnite nume în articolelele dedicate COVIV 19 sunt Ludovic, Orban, Victor Costache și Raed Arafat.

Cel mai frecvent întâlnite nume în articolelele dedicate COVID 19 sunt Ludovic Orban, Victor Costache și Raed Arafat.

De asemenea, principalele orașe, regiuni sau țări amintite în articolele ce fac referire la COVID19, în presa online din România, sunt cele care au cele mai multe cazuri confirmate.

„Dacă în general există o distribuție egală între articolele informative și cele conotate negativ, Germania pare a fi singura țară în care autorii articolelor surprind o notă pozitivă. Oare modelul lor poate fi de succes?”, se întreabă autorii analizei.

Nu în ultimul rând, concluzionează aceștia pe baza datelor analizate, „într-un spațiu mediatic în care presa folosește mai degrabă surse intermediare, principalele comentarii ale cititorilor se coagulează pe două tabere: sceptici și convinși” iar „dezbaterea devine mai importantă decât procedurile de protecție transmise de sursele autorizate”.

Mai jos, puteți consulta raportul integral: