1
2
3
4

Zsolt Makkai a înţeles încă din adolescenţă puterea comunităţiilor, a reţelelor şi a legăturilor bazate pe încredere. A creat de-a lungul timpului cinci comunităţi puternice şi a ajutat sute de persoane să se dezvolte atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional. Reţeaua Drink After Work, pe care o creşte de opt ani la Cluj-Napoca şi pe care şi-a propus să o extindă şi spre alte oraşe din România, oferă un mediu prielnic, relaxant şi provocator,  în care fiecare membru îşi poate forma propria reţea. Peste 50 de manageri, directori sau investitori se întâlnesc o dată pe lună şi îşi pun „afacerea la cale”. În ce măsură ar putea oamenii smart să „pună oraşul la cale”, să contribuie la dezvoltarea acestuia, astfel încât conceptul de smart city să nu rămână în următorii ani doar pe hârtie?

SINTEZA: Cum te-ai descrie ca om de afaceri?

Zsolt Makkai: Mereu în mişcare, întotdeauna deschis să învăţ, să înţeleg lucruri noi de la oameni noi şi prieteni vechi. Am crescut modest, am fost educat într-o cultură de business bazată pe modelul şi valorile anglo-saxone – de acolo, cred, starea mea de naivitate în ceea ce priveşte conceptul de „gentlemen agreement” sau, mai degrabă, încrederea pe care o acord oamenilor de cuvânt.

– Care consideri că este cea mai mare greşeală pe care ai făcut-o în cariera ta, indiferent de domeniul în care ai activat?

– Preferata mea şi cea mai frecventă este totodată cea clasică: am crezut şi cred în continuare în cuvânt, în promisiunile nescrise care vin de la oameni parolişti, deşi, nu de puţine ori m-am regăsit în situaţii bizare, deloc plăcute. Este preferata mea, pentru că are întotdeauna o componentă educativă.

– Când anume ai înţeles importanţa comunităţii?

– Am cochetat cu ideea de comunitate de foarte tânăr. Eram în clasa a-X-a, dacă îmi amintesc bine, când am decis să devin parte a comunităţii de tineri de la Biserica Reformată din Cluj. Acolo, am înţeles imediat că orice om îşi doreşte lucruri simple, deşi iniţial par complicate: să poarte o conversaţie cu o persoană normală, să simtă că acea interacţiune se desfăşoară în siguranţă şi să îi facă plăcere. Într-o comunitate, totul este posibil, însă orice are un preţ sau o consecinţă.

– Ai crescut de-a lungul timpului mai multe comunităţi. Care e secretul succesului formării unei comunităţi valoroase?

– Într-adevăr, este o bucurie pentru mine faptul că am format şi am crescut cinci comunităţi de-a lungul vieţii mele, până acum, fiecare dintre ele numărând peste 2.000 de persoane. Atunci când valorile şi scopul unei comunităţi sunt clare, se creează o platformă unde fiecare membru sau viitor membru îşi găseşte locul, alegând în funcţie de interesul său personal – mă refer aici, mai ales la motivaţia în ceea ce priveşte alegerea de a participa la activităţi de grup.

Succesul unei comunităţi stă în libertatea şi puterea ei de acţiune, când diversitatea este acceptată şi diferenţele devin puncte de referinţă.

– Drink After Work funcţionează de mai bine de opt ani în Cluj-Napoca. Cum percepi acum această comunitate? Cât de închegată este aceasta? Există un nucleu al său, dincolo de persoanele noi care se alătură acestei mişcări?

– Drink After Work este o comunitate dinamică, interactivă şi open for business, unde, de fiecare dată, observi ceva nou; interacţionezi mereu cu oameni de business, formatori de opinie sau liberi profesionişti. Media de participare a unei persoane este de trei evenimente în cadrul unui sezon (septembrie – iunie). Mulţi participanţi revin după o pauză de câţiva ani şi regăsesc acelaşi format, cu oameni diferiţi şi bineînţeles, aceeaşi gazdă: eu, gata să te cunosc, să-ţi prezint oameni noi, în funcţie de interesul tău profesional. O gazdă care te face să te simţi binevenit, într-o atmosferă caldă, cu live jazz pe fundal şi un pahar de vin de la cramele autohtone, degustat într-o locaţie nou-deschisă, acestea cred că sunt ingredientele unei seri de neuitat, un mix elegant de business with pleasure.

– Cum crezi că ar trebui să fie un smart city „funcţional” în România? Cum îl vezi tu?

– Smart City funcţional în România?! Nu ar însemna oare ca decidenţii să aibă proiecte sustenabile, o viziune metropolitană şi dorinţa creşterii calităţii vieţii locuitorilor? Când oraşul este pentru comunitate, când decidenţii aleşi servesc interesele comune şi sunt responsabili, când locuitorii oraşului sunt activi, prin ONG-uri şi nu numai, iar new technology este implementată în sisteme reale de operare şi administrare dedicate oraşului, iar mediul înconjurător este protejat şi întreţinut, aceasta este percepţia mea asupra noţiunii de Smart City şi, din păcate, nu este una foarte apropiată de realitatea de azi.

– Cum anume pot contribui oamenii de business, oamenii smart ai oraşelor mici sau mari, la conturarea conceptului de smart city?

– Cu toţii putem contribui, cu siguranţă, indiferent că vorbim de oraşe mari sau mici, foarte simplu, exact ca într-o comunitate: definim scopul, îl comunicăm activ, interacţionăm cu cât mai multe persoane şi, suntem prezenţi, deci ne implicăm.

– Care sunt oraşele din România în care funcţionează cel mai bine reţelele de networking neconvenţionale? Unde ai putut observa, de-a lungul timpului, cele mai eficiente comunităţi?

– În România, conceptul de networking este încă la început de drum şi este tratat ca un instrument de marketing, în cele mai multe cazuri. În mai toate oraşele mari există iniţiative de a organiza întâlniri de networking, în scop de business şi nu de a construi comunităţi. Personal, consider că, în acest moment, doar Bucureşti şi Cluj-Napoca sunt oraşele care au într-adevăr, reţele de business networking eficiente.

– Oraşele în care se va extinde în viitorul apropiat conceptul de DAW sunt… ?

– Suntem în discuţii cu Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea şi, cel mai probabil, vom fi şi în Bucureşti, însă totul ţine de partenerii şi comunităţile locale, care sunt deschise către o  dezvoltare durabilă, cu o participare activă în viaţa socială şi un viitor nu doar sigur, ci şi prosper. Acesta este viitorul unei Românii în care merită să trăim, împreună.

 

 

Zsolt Makkai vine din lumea turismului, în care a intrat din 1998, cu specializare în turism de business şi de conferinţe. După o scurtă perioadă profesională dedicată mass-mediei, în 2005 devine antreprenor şi conduce mai multe firme, trecând treptat în zona de consultanţă, cu focus pe fuziuni şi achiziţii de firme (M&A). Cu o experienţă în management şi antreprenoriat de peste 10 ani, timp în care a şi format cinci comunităţi pentru proiecte de dezvoltare profesională şi personală, alege să rămână în zona de consultanţă în afaceri, alăturându-se proiectului Leaders Reunited.

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR