Criza COVID-19 nu a ocolit nici domeniul IT, cu impact clar în ceea ce privește numărul de clienți, contracte, reorganizarea activității, etc. dar sectorul a fost mai puțin afectat decât alte sectoare a căror activitate a fost direct lovită de perioada de lockdown sau de menținerea unor reguli de distanțare socială. IT-ul este un sector versatil, care cunoaște și folosește în mod curent ustensile digitale la zi, obișnuit cu un program flexibil al angajaților ce implică remote work, ca atare din perspectiva aceasta cel puțin formală nu a fost afectat de schimbările care au avut loc.
În ultimele săptămâni, din surse anonime, au început să circule în mediul online o serie de măsuri pe care mai multe companii din mediul IT, din Cluj-Napoca în principal, le-au luat în urma crizei COVID-19. De la șomaj tehnic și concedieri, la amânarea măririlor salariale, tăierea bonurilor de masă și reducerea programului de lucru, toate acestea au fost vehiculate de aceste surse ca răspuns al industriei IT la criza COVID-19.
La AROBS Transilvania Software, de exemplu, au fost echipe care s-au dislocat complet și, temporar, au intrat în șomaj tehnic pe perioada stării de urgență. NTT DATA Romania s-a confruntat cu înghețări, dar și amânări de proiecte, însă până în momentul de față conducerea nu a recurs la reduceri de personal.
„Ceea ce s-a întâmplat este scăderea, cel puțin momentană, a activității – un fel de efect al vaselor comunicante, economia este pe de-a-ntregul afectată ca atare nu există sectoare protejate, dar nu, nu cred că putem vorbi de o criză majoră în acest moment. Am putea spune că este o perioadă de analiză a portofoliilor, a serviciilor și are mari șanse să devină o perioadă care să nască soluții și produse inovative”, consideră Bianca Muntean, director al Transilvania IT Cluster și director executiv al ARIES Transilvania (Asociația Română pentru Industria de Electronică şi Software), una dintre cele mai influente organizații create pentru industria IT&C din România.
În 16 iunie a avut loc o dezbatere organizată de Primăria Cluj la care s-a discutat despre efectele pandemiei asupra economiei locale și care ar fi modalitățile legale de susținere a mediului de afaceri local. Primarul Emil Boc a prezentat atunci cadrul legal în care se pot găsi soluțiile, direcțiile pe care se poate acționa din partea administrației locale: amânarea la plată a unor chirii către consiliul local, scutirea de impozit pe clădiri cu până la 50% și scutirea de plata penalităților dacă este plătit debitul principal în cazul unor datorii. De asemenea, Guvernul României a anunțat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de către Comisia Europeană sub formă de asistență pentru ieșirea din criză.
Am vorbit cu reprezentanți ai mediului IT din Cluj pentru a vedea cum au resimțit aceștia efectele pandemiei de coronavirus și ce soluții ar fi utile pentru a depăși dificultățile acestei perioade.
Astfel, au răspuns întrebărilor Revistei Sinteza, Bianca Muntean, director al Transilvania IT Cluster și director executiv al ARIES Transilvania (Asociația Română pentru Industria de Electronică şi Software), Voicu Oprean, managerul companiei AROBS Transilvania Software și Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania. De asemenea, Călin Hințea, decan al FSPAC (Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării) a făcut o scurtă analiză a modului în care a fost resimțită criza de coronavirus în industria IT și cum se va reflecta ea în strategia orașului.
Am discutat despre consecințele pe care le are pandemia de COVID asupra sectorului IT și cu Sabin Sărmaș, președintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), dar și cu Doru Șupeală, consultant de marketing și business.
Bianca Muntean, director al Transilvania IT Cluster și director executiv al ARIES Transilvania (Asociația Română pentru Industria de Electronică şi Software) | Foto: Dan Bodea
Bianca Muntean, manager Transilvania IT Custer: „Nevoia transformării digitale”
În cele trei luni de pandemie, echipele conduse de Bianca Muntean și-au mutat birourile acasă. Schimbarea nu a fost ușoară, dar au continuat să se coordoneze, să încerce tool-uri noi, să se adapteze cât de repede s-a putut la această nouă realitate. Activitățile derulate în cadrul proiectelor au fost afectate într-o mică măsură, impactul cel mai important fiind asupra evenimentelor pe care le aveau de organizat, precum și asupra întâlnirilor internaționale din cadrul proiectelor.
„O surpriză plăcută am avut-o atunci când în cadrul unuia din proiectele noastre, Transilvania Digitală Inovativă 2.0, a trebuit să trecem de pe o săptămână pe alta cursurile din format fizic, în format on-line, digital. Persoanele înscrise la aceste cursuri au reacționat foarte bine la aceasta modificare, am avut o creștere a solicitărilor pentru participarea în formatul on-line al acestora, de aceea putem spune chiar că a fost o perioadă prielnică, fiindcă a ieșit mai mult ca oricând în evidență faptul că avem nevoie de transformare digitală. Așa că simt că we walked the talk.
Însă, dincolo de activitățile ce țin de sfera de sustenabilitate a organizației noastre, preocuparea noastră a fost să fim alături de companiile membre prin crearea unui Economic Rescue Kit, prin discuții directe care să le ofere ajutor real, dar și să fim alături de comunitate. Împreună cu colegii de la celelalte clustere ne-am coordonat cu instituții locale și guvernamentale pentru ca ei să cunoască nevoile reale și urgențe ale IMM-urilor și ale companiilor în general, astfel încât pachetele de relansare economică să fie cât mai aproape de necesitățile mediului de afaceri”, a precizat Bianca Muntean pentru Transilvania Reporter.
Oportunitate pentru sectorul IT
Din punctul său de vedere, criza provocată de coronavirus poate fi văzută drept o oportunitate.
„Noi milităm pentru transformarea digitală de ani buni și acum s-a simțit o nevoie semnificativă a acestui proces de transformare. Dificultățile vor fi cel mai probabil momentane, cred că relansarea economică va trebui să aibă o componentă semnificativă de transformare digitală care e vădit necesară în restul sectoarelor. Este de fapt o oportunitate pentru toți, pentru sectorul IT, șansa de a propune soluții tehnice relevante, funcționale, care să fi trecut printr-o fază de testare și prototipare – este exact ceea ce ne propunem să facem împreună cu colegii de la Consorțiul Clusterelor din Transilvania prin Transilvania Digital Innovation Hub. Pentru sectoarele celelalte – o șansă de a se alinia cu standardul la nivel european. Pandemia aceasta este un moment greu, de cumpănă, însă ține de noi dacă efectele le trecem în zona dificultăților sau, din contră, a reușitelor”, a spus Bianca Muntean.
Măsuri interne pentru depășirea dificultăților
Multe din companiile membre ale clusterului Transilvania IT au spus că în urma unor sondaje a reieșit că angajații sunt încă reticenți să revină la birou și de aceea Bianca Muntean crede că din acest puncta ar trebui pornit. Posibilitatea de remote work ar trebui să rămână în continuare o variantă.
„Cu toții ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, iar angajatorii înțeleg foarte bine această situație și cu siguranță, fiecare știe cum să gestioneze situația. Pentru că sectorul IT se poate desfășura foarte bine și în sistem remote work, nu cred că se poate vorbi de disponibilizări. Probabil că unele firme au ales să își blocheze pentru o perioadă angajările, dar văd că încet, încet lucrurile revin la normal. Cred că dacă regulile de distanțare socială se respectă în continuare, se iau măsuri suplimentare de precauție în birouri și se respectă regulile de igienă, activitatea se poate desfășura în siguranță”, a precizat Bianca Muntean.
Încă de la începutul acestei crize, a mai spus Bianca Muntra, la nivelul organizației au fost adunate informații de la companiile membre referitoare la criza pandemică, cum îi afectează și ce măsuri consideră că sunt urgente și necesare. S-a cerut din partea companiilor cu care lucrează o deschidere mai mare din partea autorităților pe partea de colaborări și oportunități de finanțări europene.
„S-a cerut colaborare și s-a oferit sprijin. Colaborare spun prin faptul că s-au identificat multe lipsuri și multe soluții au venit din partea sectorului IT, care a fost deschis să dea o mână de ajutor și s-a cerut o deschidere din partea autorităților publice. La fel de important, noi am continuat să milităm pentru importanța centrelor de transformare digitală și existența lor în ecosistemul românesc. Astfel de puncte de legătură cum sunt aceste centre de inovare digitală sunt cruciale ca și soluții de sprijin pentru companii, dar și pentru sectorul public”, a precizat Bianca Muntean.
Dacă ar putea veni de la Cluj un „model” privind ieșirea din criză a sectorului IT, încă rămâne de văzut.
Bianca Muntean consideră că pentru toți sunt atât soluții generale, cât și soluții specifice pentru a aborda această situație, iar ceea ce a observat și consideră că poate fi luat drept exemplu este că s-au realizat colaborări la care nu s-ar fi așteptat, lucru care a dus la o gestionare destul de bună a problemei, aici la Cluj.
„Companiile noastre membre au venit cu sponsorizări, soluții de inovare și chiar resursă umană pentru a pune umărul la combaterea acestei pandemii, lucru care ne bucură. Administrația publică a gestionat extrem de bine situația. Universitățile au contribuit cu tot ce s-a putut. Adică, vedem rezultatele ecosistemului creat în regiune și poate acesta poate fi un „model” de urmat. Faptul că avem un ecosistem atât de puternic la Cluj, poate fi cu siguranță, un exemplu pentru restul țării”, a concluzionat Bianca Muntean.
Sabin Sărmaș este președintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR)
Sabin Sărmaș, președintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR): „Sectorul IT din România trebuie să se orienteze mai mult spre zona de inovație și de produs”
Impactul pandemiei de coronavirus e unul semnificativ asupra industriei pentru că sectorul IT este unul transversal și, așa cum influențează pozitiv orice industrie, la rândul lui e afectat, consideră Sabin Sărmaș. Cu toate acestea, sectorul IT nu este cel mai afectat.
„Dacă pe termen scurt este clar că impactul a fost unul negativ, știu de exemplu companii care aveau jumătate din facturi de la clienți neachitate, pe termen mediu și lung, din punctul meu de vedere, IT-ul este sectorul care va avea cel mai mult de câștigat și cea mai accelerată creștere. Mai în glumă, mai în serios, spunem că pandemia a digitalizat România, dar feeling-ul este unul la nivel internațional. Digitalizarea se va accelera în mai multe sectoare economice la nivel internațional și, prin urmare, și piața tehnologiei informației va crește. Astfel, pe termen lung, criza va fi un catalizator”, a precizat Sabin Sărmaș.
Înainte de pandemie, în Cluj și în general în România, era o criză foarte mare a specialiștilor. Nu găseai oameni. În acest context, criza a venit în doi pași, spune Sabin Sărmaș. Prima dată a venit scăderea cererii de forță de muncă, apoi a fost momentul în care unele companii și-au redus orele de lucru sau au redus 20% din salarii. În plus, s-au schimbat foarte multe în modul în care se lucrează și nu este exclus ca angajații să opteze să lucreze inclusiv din altă localitate decât Clujul în viitor, acum că au văd deschisă posibilitatea.
„Clujul era un pol foarte puternic al sectorului IT și va rămâne așa, dar o parte din resurse se vor muta și în altă parte”, consideră Sabin Sărmaș.
Pandemia de coronavirus a produs fluctuații în business-urile sectorului IT, zona de automotive fiind cea mai afectată. Au fost și sectoare unde a existat o cerere mai mare pentru piața IT. Multe companii și-au oprit din activitate și au început să optimizeze. Au găsit un repaus și au înțeles că este un moment bun să inovezi și să îți optimizezi procesele și au investit foarte mult în transformarea digitală.
„Multe companii și-au dat seama că este un timp pe care nu l-au avut altă dată și au profitat de acest timp pentru a se transforma digital. E o fluctuație în piață. Sunt companii care au dus-o prost și au pierdut echipe imediat, dar sunt sectoare care au accelerat, mai ales cele din zona E-commerce. Din acest punct de vedere nu putem să tratăm uniform piața.
În acest moment mi se pare oportună schimbarea modelului de business. Și această pandemie a demonstrat, din nou, pentru piața românească, puternic orientată spre outsourcing, că este extrem de bine să ai propriul tău produs. Echipa construită în jurul unui produs e altfel construită decât o echipă de outsourcing unde ai doar programatori și unde doar clientul decide dacă un produs este bun sau nu în perioada de criză. Decizia strategică nu îți mai aparține, tu ești un simplu executant. Pandemia a demonstrat că ție îți scade din puterea de a te adapta ca business în perioada de criză dacă nu ai produsul tău și dacă doar prestezi servicii pentru alții. De aceea consider că trebuie să ne orientăm și mai mult azi spre zona de inovație și de produs. Atunci când ai capacitatea de a inova îți apar oportunități și poți migra între sectoare și să supraviețuiești dacă presiunea este foarte mare”, precizează Sabin Sărmaș.
A doua strategie pe care ar aborda-o Sabin Sărmaș dacă ar activa acum pe piața de IT ar fi să își îndrepte atenția mult spre piața internă care a devenit un teritoriu extrem de atractiv pentru industria de software.
„Dacă ne uităm la banii europeni care se vehiculează pe următoarea perioadă, atât pentru zona publică, dar și pentru zona privată, cred că îngrijorarea va fi cum cheltuim acești bani. Ca și companie de IT m-aș uita spre oportunități din piața internă. România se va schimba foarte mult în următorii zece ani. Se va transforma digital puternic și datorită finanțărilor și pentru că se va crea efectul de bulgăre care va atrage o companie după alta. Dacă o companie se transformă digital, companiile care interacționează cu ea sunt forțate să facă același lucru pentru a rămâne în competiție. Și așa vom avea o piață internă tot mai puternică, cu mai multe companii de produs și servicii cu mult mai multă valoare adăugată și tehnologie emergentă”, a declarat Sabin Sărmaș.
Statul ajută companiile din zona IT, în continuare, cu acea scutire de impozit de 10%, în plus a venit cu un program de transformare digitală a IMM-urilor, nu a celor din zona de tehnologie a informației însă, cuprins și în Planul Național de Investiții.
„Pe lângă faptul că îți transformi digital IMM-urile și le crești eficiența, serviciile de transformare digitală vor fi prestate tot de companii din zona IT de pe piața internă. Va fi un dublu efect și cred că este cel mai important proiect pentru IMM-urile din România. S-ar putea să se genereze și unele produse în acest context”, a precizat Sabin Sărmaș.
În cadrul Autorității pentru Digitalizarea României există structura OIPSI (Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale) care administrează finanțările din domeniul IT&C.
„Noi lucrăm cu industria la schimbări legislative, avem consultări cu ei privind acte normative, criterii de livrare, astfel încât knowhow-ul din zona privată să îl transferăm spre zona publică, totul pentru a face piața mai transparentă. Ne gândim și cum să permitem pilotarea anumitor soluții în sectorul public, venit din sectorul privat. Deocamdată suntem la faza de concept”, a spus Sabin Sărmaș.
Potrivit acestuia, Clujul are nevoie de mai mult curaj pentru a se poziționa ca lider în domeniul inovării.
„Cred că este nevoie să avem unul sau două centre de inovare la nivel național. Clujul are toate avantajele, o zonă de business puternică, mai are și alte industrii cum este domeniul medical care poate să îți genereze proiecte de inovare cu impact puternic. Altfel, are toate argumentele în a se poziționa pe anumite direcții, cum ar fi inteligența artificială. Doar curaj de afirmare ar avea nevoie. Am văzut mai mult curaj la București, dar dacă ne punem ținte înalte, le vom atinge și la Cluj”, a mai precizat Sabin Sărmaș.
Doru Șupeală este consultant de marketing și business, Managing Partner al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili și Head of Marketing al companiei IT AirportLabs | Foto: Arhiva personală
Doru Șupeală, consultant de marketing și business: „Munca poate fi de acasă, dar inovația remarcabilă se întâmplă la birou”
Doru Șupeală consideră că această pandemie, cât ar fi ea de dificilă pentru toți, ajută la schimbarea rapidă a peisajului, o dovadă în acest sens fiind companiile din outsourcing care pierd oameni și importanță, în vreme ce alte organizații, mai agile, mai inteligente și mai orientate către propriul capital uman și intelectual, cresc în ciuda dificultăților de moment.
„Am văzut cu toții că șocul pandemiei a deplasat activitatea socială și economică spre online, iar nevoia de platforme digitale, produse și servicii software, operațiuni digitalizate, automatizare și comunicare online a crescut instantaneu. Deplasarea către digitalizare a companiilor și chiar a instituțiilor de stat pare a fi acum un drum fără întoarcere și care nu mai permite amânări sau întârzieri, ceea ce înseamnă că industria IT va avea și mai mult de lucru și va avea nevoie în continuare de tot mai mulți oameni calificați”, a precizat Doru Șupeală.
Interviul integral pe care consultantul de marketing și business Doru Șupeală l-a acordat Revistei SINTEZA îl puteți citi accesând următorul link:
Voicu Oprean, manager AROBS
Voicu Oprean, manager AROBS: „A fost un moment bun pentru a reașeza echipa, dar va trebui și să ne reinventăm”
Încă de la înființarea societății, în 1998, la Cluj-Napoca, AROBS Transilvania Software s-a remarcat prin specialiști extrem de bine pregătiți în a livra constant soluții de dezvoltare software personalizate și produse software de cea mai bună calitate. În timp, societatea a devenit unul dintre principalii jucători ai companiilor românești de dezvoltare software, a stabilit parteneriate puternice, pe termen lung, cu sute de companii din întreaga lume, și se definește acum o companie internațională de dezvoltare de software cu rădăcini europene.
Managerul companiei ne-a dezvăluit cum a resimțit aceasta efectele pandemiei de coronavirus și planurile de viitor ale societății în contextul celor petrecute în această perioadă.
Cum a afectat pandemia de coronavirus activitatea companiei?
În primul rând, pentru că noi eram pe verticale foarte clare de business, anumite zone au avut de suferit imediat, mai exact zona de travel. În momentul în care acest sector a început să sufere, și clienții noștri au început să renunțe la diverse alocări, să ne solicite să lucrăm mai puțin, evident să fim și plătiți mai puțin, dar să păstrăm echipele. Noi am fost obligați de fapt să solicităm și ajutorul angajaților, să accepte să fie plătiți mai puțin și proporțional cu munca depusă.
Mai exact, am avut proiecte de muncă de o zi pe săptămână, în care s-a luat concediu fără salar, sau combinații în care aveam o zi la două săptămâni, sau concediu fără salar și obligativitatea de a ne lua concediile de odihnă exact în acea perioadă.
Cum spuneam, a fost afectată în special zona de travel în prima fază, dar, surprinzător, și zona de farmaceutice, pentru că aici foarte multe din fonduri s-au redirecționat din zona de medicamente normale, pe zona de COVID. Noi n-aveam expunere pe această zonă, și atunci am avut solicitări în această zonă. Totodată, am mai avut alocări pe sisteme sau anumite start-upuri care și-au retras imediat finanțarea, sau, câteodată, chiar companii din țări unde funcționa acel curs Arbeit, unde partenerii noștri lucrau mai puțin și atunci puteau să ne livreze specificații, cereri, într-o cantitate mai mică, și asta a avut impact în ceea ce privește cantitatea de livrabile, pentru că, să zicem, dacă ei lucrau la jumătate de normă, în Elveția de exemplu, pentru că jumătate din sumă era acoperită de Guvern, puteau livra cereri de dezvoltare către noi doar pentru jumătate din echipă, poate 70 la sută. Să zicem impactul resimțit asupra companiei a fost unul mediu, dar, repet, au existat verticale care au fost afectate imediat, în care am avut zero solicitări.
Cum au fost, sunt și vor fi afectați partenerii dumneavoastră de restrângerea unor activități în cadrul companiei?
De regulă, dacă ar fi să ne orientăm spre zona de produse, aici mobilitatea a scăzut aproape de zero în perioada stării de urgență și în cea de alertă, aici multe din mașini au stat și noi am fost obligați, în fine le-am oferit un beneficiu partenerilor noștri de a amâna cum ar veni acest serviciu, nu de a renunța la contract, de a avea o situație specială pe perioada aceasta. Deci mobilitatea a fost afectată, am avut scăderi, am avut chiar și proiecte prin care, de exemplu, pe perioada stării de urgență am oferit gratuit soluții întregului parc de ambulanțe din România cu care suntem sub contract. Am decis să suportăm noi aceste servicii ca un sprijin de fapt pentru sistemul medical.
În ce privește personalul, ați fost nevoiți să recurgeți și la concedieri?
Am avut echipe care s-au dislocat complet și, temporar, au intrat în șomaj tehnic pe perioada stării de urgență. Erau proiecte care cumva trenau de mai mult timp, trebuie să recunoaștem, și am încercat o reconversie a oamenilor către alte departamente. A fost și un moment bun pentru a reașeza echipa, ulterior, cu o parte din oameni am ajuns la un acord comun de a renunța la colaborare.
Cum s-a derulat activitatea in filialele societății? S-a întâmplat ca aici la Cluj?
Situația din filiale aș zice că e mai critică, Suceava a fost clar lovită. Dintr-un motiv anume, și Iașiul. Suceava, în general pentru că s-a închis complet orașul, dar și poate pentru că oamenii erau la un nivel de începător, erau într-o fază de creștere, de training, de instruire mai mult.
Ce perioadă de timp estimați că este nevoie pentru a reveni la situația de dinaintea pandemiei de coronavirus? Mă refer aici și la Suceava, și la Iași.
Cred ca pe viitor va exista un alt gen de activitate pentru că va trebui să ne reinventăm în aceste centre, și vom merge mai mult spre specializare, cam ce-am făcut până acuma, doar că anumite filiale erau un pic rămase mai în urmă, poate că e și vina noastră și urmează să le reconvertim către alte zone.
Intenționați să păstrați munca la domiciliu și pe viitor, sau veți aduce personalul din nou la birouri?
Vedeți dumneavoastră, dragoste cu forța nu există și, atunci, am adoptat o revenire treptată a oamenilor la sedii, activitatea se desfășoară la sedii, normal.
Cum preferați dumneavoastră personal, ca manager, să vedeți sediul gol și personalul să lucreze de acasă, sau să-i vedeți muncind în sediul societății?
Cred că industria se reinventează până la urmă, pentru că oricum oamenii lucrau de acasă, poate nu erau atât de conștienți, sau de dornici să facă acest lucru, nu erau obișnuiți. Din perspectiva asta, da, a fost un plus, pentru că contactul uman care poate nu era necesar a fost înlocuit cu videoconferințele. Problema era mai degrabă limitarea noastră, pentru că noi nu eram conștienți de aceste lucruri. Dar, cu organizare, cu disciplină în zona asta, se poate suprapune relativ bine acest lucru. Acuma, gândiți-vă la școli, până la urmă discutăm despre ele, de universități, care fac acest lucru, și e clar că pe măsură ce vor fi tot mai mulți absolvenți, vom avea generații care vor fi obișnuite să lucreze astfel.
Ați fost printre firmele care ați solicitat ajutor primăriei, guvernului, pentru depășirea cu bine a acestei perioade?
N-am fost, în ansamblu, printre firmele și domeniile afectate în mod special, adică dacă ne uităm la industria hotelieră, restaurante etc, aș putea spune că am fost mai feriți de probleme prin faptul că deja lucram la distanță. Cred că singura diferență a fost că oamenii au lucrat mai mult de acasă. Evident, aici sunt niște implicații pe care va trebui să le rezolvăm în timp.
Considerați că această situație de pandemie putea fi gestionată altfel, într-un alt mod?
Sunt sigur că orice poate fi perfectibil, eu pornesc de la premisa asta, și, privind în urmă, am tras niște învățăminte. Dar pentru noi a fost clar că este importantă sănătatea angajaților, sănătatea sistemului medical, din această cauză ne-am implicat și în campaniile de donații și susținerea personalului medical. Am donat măști, sisteme de respirație artificială. Ne-am simțit datori față de mediul în care ne desfășurăm activitatea. Poate lucruri mai bune s-ar fi putut face, noi am reacționat imediat, oamenii au lucrat de acasă, tranziția nu a fost dificilă, oamenii erau pregătiți, la fel și sistemele pentru munca la domiciliu, a fost nevoie doar de mici ajustări.
Ce putea fi îmbunătățit pentru ca acest șoc să nu fie resimțit atât de puternic?
Eu, personal, și toți colegii mei știu asta, perspectiva mea este că adaptabilitatea este cea care ne duce înainte. Acesta a fost mesajul meu, împreună cu nevoia de a comunica cât mai bine, să fim cât mai deschiși la provocările care vin, pentru că nu e deloc sigur că această perioadă dificilă s-a încheiat. Toate firmele au trecut prin această experiență, pentru unele cu impact mai mare, pentru altele mai mic, dar toate vor știi cum să gestioneze pe viitor asemenea situații.
Noi am fost conectați, și suntem conectați destul demult cu China, și am înțeles din primele momente că situația va deveni critică. Apoi, virusul a ajuns în Italia, dar noi eram oarecum pregătiți pentru ceea ce putea urma, inclusiv am comandat măști pentru spitale, sisteme de dezinfectare, tot ce era nevoie, tocmai pentru a ne proteja sănătatea.
Societate a baleiat, așa, între o zonă de neîncredere până în zona de panică, aș spune, și atunci a apărut un șoc, dar care s-a atenuat în timp.
Ați fost în vreun moment panicat că se putea întâmpla ceva cu adevărat rău?
Da, cred că momentul meu de panică a fost când eram cu toți copiii acasă, și trebuia să ne ocupăm și de lecții, și de business, și atunci am avut un moment de neputință, să-i zic astfel, dar, împreună cu colegii, ne-am focusat energia pe sprijinirea sistemului medical, și cred că acest lucru ne-a dat o energie foarte bună.
Daniel Metz este la ultimul mandat ca CEO al companiei NTT DATA Romania | Foto: Dan Bodea
Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania: „În ultimul meu mandat în fruntea companiei vom atinge o cifră de afaceri record. Acesta este răspunsul meu personal la criza actuală”
NTT DATA este una dintre companiile de referință în industria IT din România, una dintre cei mai importanți furnizori de soluții și servicii software, având sediul central în Cluj Napoca, 5 filiale în țară și una la Novi Sad, în Serbia, peste 2000 de angajați și colaboratori externi. În prezent, compania deservește peste 210 companii de renume din România, Germania, Austria, Elveția, Finlanda și Norvegia.
În anul fiscal anterior (aprilie 2019- martie 2020), compania a realizat o cifră de afaceri de circa 83 milioane de euro, din care o treime a fost derulată în piața locală. Principalii clienți NTT DATA sunt producătorii clasici de autoturisme, de piese și componente auto. Pe lângă aceștia se regăsesc cele mai importante bănci și companii de asigurări de pe piața locală.
Daniel Metz este la ultimul mandat ca CEO al companiei și spune că pandemia de coronavirus nu a afectat serios activitatea acesteia și promite chiar că cifra de afaceri să atingă în acest an un nivel record.
În ce fel, cât, și ce a afectat cel mai mult activitatea companiei această perioadă din ultimele trei luni?
NTT DATA a fost și este o companie solidă din punct de vedere financiar. În intreaga istorie de 20 de ani, indiferent de context sau de numele acționarilor, această companie a avut rezultate financiare pozitive.
Desigur că suntem impactați de actuala situație a piețelor. De fapt, încă începând de anul trecut din vară, industria producătoare de autoturisme a început să resimtă probleme structurale. Aceste probleme structurale au fost amplificate de criza indusă suplimentar de pandemie.
Peste 50% din cifra noastră de afaceri are de a face în mod primar sau colateral cu industria auto. În anul anterior am realizat pe piața locală circa 34% din cifra de afaceri. După cum bine știm cu toții, economia românească suferă momentan. Apetitul investițional în sisteme noi, moderne, în vederea digitalizării activității este din păcate redus semnificativ.
Suntem confruntați cu înghețări dar și amânări de proiecte. Avem câteva situații în care volumul contractelor a fost redus fie prin micșorarea implicării noastre, fie prin discount-uri suplimentare pe care a trebuit să le acordam clienților noștri. În același timp, avem parteneriate pe termen îndelungat cu anumiți clienți care, în perioada actuală, ne-au venit în întâmpinare și au contractat suplimentar.
Avem momentan aproximativ 70 de colegi pe care în cea mai mare parte i-am implicat în proiecte interne. Este vorba despre aplicații interne de optimizare a proceselor de business.
Cât de afectați au fost și cum sunt afectați partenerii dumneavoastră de eventualele dificultăți cu care v-ați/vă confruntați în această perioadă, dacă ați fost nevoiți să concediați personal sau nu, dacă ați restrâns/eliminat acordarea unor facilități pentru angajați, dacă aceștia au beneficiat sau nu de șomaj tehnic?
Până în momentul de față nu am făcut reduceri de personal. De asemenea, nu am apelat la modelul șomajului tehnic. Modelul nostru de business a permis continuarea proiectelor în regim de telemuncă, de „home-office”. Am solicitat colegilor să își ia din zilele de concediu adunate din anii anteriori, în mod benevol. Este vorba despre zile de concediu pentru care angajații nu au făcut cereri de concediu. Un număr mare de colegi a răspuns benevol la această măsura. Este o dovadă a responsabilității colegilor noștri de a proteja interesele companiei care le asigură un loc bun de muncă, sigur și plătit bine.
Care este situația în filialele companiei?
La nivelul filialelor din țară și străinătate am avut o situație calmă. Oamenii au lucrat de acasă. Au venit la sediu numai acei colegi care au avut de rezolvat ceva punctual. Am avut câteva echipe în cazul cărora a fost imperativă prezența la sediu. Aici am luat toate măsurile legale de prevenție a unor îmbolnăviri.
Care este perioada de timp pe care o estimați pentru ca activitatea firmei să revină la situația de dinaintea epidemiei de coronavirus?
În 2018 am elaborat și demarat un program de transformare organizațională, care să conducă la atingerea cifrei de afaceri de 100 de milioane de euro în anul fiscal 2020/2021 (Aprilie 2020-Martie 2021). Suntem pe cale de a termina implementarea acelui program și suntem foarte încrezători că în acest an fiscal vom atinge cifra de afaceri propusă. Este vorba de o creștere a cifrei de afaceri de peste 20% în acest an, comparativ cu anul fiscal anterior.
Acesta este răspunsul meu personal la această criză. Este ultimul meu mandat ca CEO al acestei companii și îmi doresc să predau succesorului meu o companie puternică și bine pregătită pentru viitor.
Ați solicitat ajutor primăriei/guvernului pentru a depăși cu daune cât mai mici această perioadă?
Nu am considerat oportun să solicităm ajutor în această perioadă. Am ajutat noi, mobilizând resurse financiare foarte importante, peste tot unde a fost nevoie și unde am putut. Cel mai important lucru este că nu ne-am redus angajamentele curente arătând partenerilor noștri că suntem o companie puternică, pe care se pot baza.
Care este punctul de vedere/opinia legată de munca de acasă. Cum se desfășoară, și dacă oamenii sunt la fel de eficienți, și când plănuiți/plănuiesc să revină la munca de la birou?
Din studiile făcute până în prezent, am concluzionat că nivelul de performanță în cea mai mare parte a activității este unul foarte bun. Desigur că exista zone care, prin excelență, impun prezența la client, spre exemplu pe vânzări.
Pentru a avea o bază decizională consistentă am demarat un studiu de cercetare împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai care ne va ajuta să analizăm foarte minuțios impactul telemuncii asupra activității noastre, asupra culturii organizaționale și, în consecință, asupra performanței companiei.
Departamentul nostru intern de HR a chestionat colegii referitor la strategia de revenire a echipelor la sediu.
În calitate de CEO am primit peste 300 de mailuri personale din partea colegilor care au răspuns rugăminții mele de a mă ajuta în înțelegerea cât mai bună a gândurilor lor.
Așteptăm primele rezultate ale studiului de cercetare făcut împreună cu specialiștii universității, vom sintetiza rezultatele studiilor interne și vom propune angajaților un model de lucru optim. Probabil că va fi vorba despre o pondere mult mai ridicată a telemuncii decât am avut-o în trecut.
Considerați că actuala situație putea fi astfel gestionată de către autorități, de către managerii companiilor. Ce considerați că trebuia îmbunătățit pentru ca șocul crizei în care am intrat să fi fost resimțit cât mai puțin? Ce planuri aveți legat de activitatea companiei post pandemie sau în cazul în care peste o lună, trei, șase, un an, ne vom afla din nou în situația de acum?
Consider că autoritățile trebuie să vină de urgență în întâmpinarea companiilor mici și mijlocii pentru a evita dispariția unui număr mare din acestea. Acest lucru ar trebui să fie făcut diferențiat, în funcție de impactul real în fiecare industrie. Trebuie să ajungă resurse financiare de urgență în conturile companiilor suferinde. Nu ar mai trebui așteptat. Formalitățile necesare trebuie să se bazeze pe declarații pe proprie răspundere care ulterior să fie argumentate prin documentele justificative corespunzătoare.
Recomand companiilor mici și mijlocii lipsite de confortul unui capital propriu solid să implementeze de urgență măsuri de protecție a resurselor financiare existente. Atenție însă la păstrarea funcțiunilor critice ale propriului business precum și a diferențiatorilor (dacă există) față de concurență.
Nu este momentul oportun pentru proiecte costisitoare de amploare, de redesenare a modelului de business. Astfel de demersuri sunt mari consumatoare de resurse financiare, fără a putea genera însă rapid efectele scontate, îndeosebi datorită lipsei de putere de cumpărare în piață.
Remodelarea viitorului trebuie momentan pregătită conceptual și așteptat momentul oportun, care depinde foarte mult de recâștigarea încrederii consumatorilor din piață. Acel moment trebuie intuit, adulmecat și atunci când a sosit trebuie acționat imediat.
Recomand implicarea angajaților în luarea deciziilor în perioade de crize economice. Numai având susținerea echipei o companie poate sa renască. O stare motivațională ridicată, o atitudine pro-business bazată pe interese comune, sunt pietre de temelie ale unei afaceri solide.
Călin Hințea, decan FSPAC, participant la realizarea Strategiei de Dezvoltare a Clujului
Călin Hințea, decan FSPAC, participant la realizarea Strategiei de Dezvoltare a Clujului: „Lucrăm acum, împreună cu clusterele IT și administrația publică, la o strategie de transformare digitală a orașului.”
Întrebat cum crede că s-a resimțit criza COVID-19 în industria IT și cum se va reflecta ea în strategia orașului, profesorul Călin Hințea a prezentat câteva noutăți legat de acest domeniu.
„Cred că industria IT din Cluj este deja destul de matură și poate să reziste acestei crize prin creativitatea proprie”, spune profesorul Călin Hințea, decan la FSPAC, participant la realizarea Strategiei de Dezvoltare a Clujului.
Dar, precizează el, „e necesară o analiză serioasă a impactului crizei economice la nivelul comunității și a posibilelor oportunități care apar (precum posibile relocări ale unor industrii sau atragerea de populație educată/brain gain). Pentru asta e nevoie de strategii proactive care înțeleg evoluțiile la nivel internațional, nu mai putem să privim doar în interior, trebuie să ridicăm privirea și să privim și în exterior.”
De asemenea, profesorul Hințea consideră necesară „o atenție strategică acordată domeniului digitalizării din partea comunității noastre pe termen mediu și lung; noi lucrăm acum, împreună cu clusterele IT și administrația publică la o strategie de transformare digitală a orașului. Ea încearcă să stabilească câteva obiective strategice mari în aceste zone (de la digitalizarea serviciilor publice locale, digitalizarea interconectată până la digital skills și educația digitală). Această orientare strategică poate să ajute comunitatea în ansamblul ei să avanseze în zona economiei bazate pe cunoaștere și să fie deschizător de drumuri și în acest domeniu.”
„Pe lângă acesta, noua strategie a orașului”, anticipează Hințea, „trebuie să mai conțină și alte elemente cheie noi precum conectarea organică și pe scară largă a orașului, nu doar cu zona metropolitană (unde sunt necesare proiecte de anvergură), ci și cu celelalte orașe din județ. Un alt element strategic nou este reziliența urbană, adică capacitatea comunității de a face față crizelor, mai ales prin obiective strategice comune, cooperare și parteneriate.”
Material realizat de Cristina Beligăr, Sandu Mureșan și Ruxandra Hurezean
