1
2
3
4

de Ionuţ Bageac, Issore Boly, Adriana Dîncu, Ionuţa Haiduc, Claudia Roşu

În 2016 se împlinesc 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, eveniment care coincide cu promulgarea Constituţiei de la 1866 şi instaurarea statului român modern. Este un moment care ne permite să avem un prilej de reflecţie asupra semnificaţiei Casei Regale pentru români, dar şi asupra rolului pe care românii cred că această instituţie trebuie să îl joace în societatea românească actuală.

Studiul realizat de IRES ne oferă o imagine detaliată asupra percepţiei românilor cu privire la Casa Regală, asupra reprezentărilor pe care această instituţie le are în societate şi, nu în ultimul rând, asupra implicării instituţiei monarhiei în viaţa publică românească.

Cum se raportează românii la Casa Regală

Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievaţi declarând că au auzit despre această instituţie, proporţii mai mari de respondenţii informaţi regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 şi 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban şi a celor din alte regiuni decât Moldova.
Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă şi foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionaţi şi creşte odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenţii cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educaţie mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituţie; proporţia celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, faţă de celelalte regiuni.

Între 6 şi 7 intervievaţi din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebaţi ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulţi au menţionat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiţia, onestitatea, cinstea şi stabilitatea.

Mai puţin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii. Procentul celor care declară că sunt la curent cu această activitate este în creştere proporţională cu vârsta respondenţilor şi cu nivelul lor de educaţie; bărbaţii, persoanele care locuiesc la oraş şi cele care trăiesc în sudul României declară într-o proporţie mai mare că ar cunoaşte activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizaţi cu activitatea Casei Regale sunt nemulţumiţi, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea.

Regele Mihai în Parlament

Regele Mihai în Parlament

Cu activitatea Principesei Margareta şi a Principelui Radu sunt familiarizaţi o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporţia celor care cunosc activitatea principilor este în creştere odată cu vârsta respondenţilor; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban şi al respondenţilor cu studii superioare. Respondenţii din Transilvania şi Banat răspund într-un procent crescut faţă de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta şi a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporţie de 90%, doar 6% dintre aceştia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate.

Unul din zece respondenţi nu îşi declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viaţa publică din România. Proporţiile celor care cred că aceştia sunt implicaţi atât cât trebuie în viaţa publică din România şi a celor care consideră că sunt implicaţi insuficient sunt apropiate: 42% versus 45%. Persoanele care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt insuficient implicaţi în viaţa publică din România se regăsesc mai curând în rândul bărbaţilor, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 51 – 65 ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban şi în Transilvania şi Banat. În schimb, respondenţii care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicaţi cât trebuie în viaţa publică din România sunt în proporţii mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaţilor cu educaţie elementară, al celor care locuiesc în mediul rural sau în regiunea Moldovei. Întrebaţi ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicaţi în viaţa publică din România, respondenţii care consideră că aceştia sunt implicaţi insuficient recomandă cel mai frecvent: o mai mare implicare în politică/legislaţie (17%), Casa Regală să se facă mai bine cunoscută (10%) şi Casa Regală să sprijine săracii/să realizeze acte de caritate (6%).

Relaţiile Casei Regale cu Europa şi alte Case Regale sunt evaluate pozitiv în cea mai mare măsură, 85%, respectiv 84% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală a României având o părere foarte bună şi bună despre acestea. Relaţiile Casei Regale cu Europa sunt evaluate pozitiv în general, într-o proporţie mai ridicată în rândul persoanelor cu studii medii şi superioare, în rândul locuitorilor din mediul urban (86,1%) şi al celor din regiunea de sud a ţării. Procentul respondenţilor de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu vârsta între 18 şi 35 de ani care au o părere pozitivă despre relaţiile Casei Regale cu alte Case Regale din Europa este mai ridicat decât cel al intervievaţilor cu studii elementare sau al persoanelor peste 35 de ani care exprimă aceeaşi opinie.

În ceea ce priveşte percepţia referitoare la relaţiile dintre Casa Regală şi români, 82% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 şi 65 de ani şi persoanele din mediul rural au într-o proporţie mai mare o părere pozitivă decât bărbaţii, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani şi cele din mediul urban.

Relaţiile Casei Regale cu Preşedinţia României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relaţiile Casei Regale cu Preşedinţia în proporţie uşor mai ridicată comparativ cu bărbaţii, la fel respondenţii cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievaţii din sudul ţării exprimă în proporţie uşor mai ridicată opinii negative cu privire la relaţia dintre Casa Regală şi Preşedinţie.

Relaţiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievaţi. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani susţin în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună şi foarte bună despre relaţiile pe care Casa Regală le are cu această instanţă. Procentul opiniilor pozitive creşte odată cu nivelul educaţiei. Respondenţii din mediul urban în comparaţie cu cei din mediul rural optează, de asemenea, într-o proporţie mai mare pentru o evaluare pozitivă a acestor relaţii.

Cu toate că relaţiile dintre Guvern şi Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenţilor (55%), acestea sunt evaluate negativ în rândul bărbaţilor în mai mare măsură decât în rândul femeilor. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, o părere pozitivă este întâlnită în mediul rural într-o mai mare măsură decât în mediul urban şi în Moldova în mai mare măsură decât în celelalte regiuni ale ţării.

Relaţiile cu Parlamentul României şi cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fiind de 53% respectiv 46%.

Despre relaţiile dintre Parlament şi Casa Regală au o părere bună sau foarte bună 53% dintre intervievaţi. Respondenţii cu vârsta între 51 şi 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relaţiile dintre Parlament şi Casa Regală. Proporţia celor care susţin că au o părere proastă despre relaţiile dintre Parlament şi Casa Regală scade odată creşterea nivelului de educaţie.

Relaţiile dintre Casa Regală şi oamenii politici suscită păreri bune sau foarte bune în rândul a 46% dintre participanţi. Femeile şi persoanele cu vârsta peste 50 de ani au în mai mare măsură o părere bună şi foarte bună despre acest aspect decât bărbaţii şi cei cu vârsta de 50 de ani sau mai mică. În schimb, procentul celor care au o opinie negativă cu privire la aceste relaţii creşte odată cu nivelul de educaţie. Persoanele din mediul rural şi cele din regiunea de sud a ţării au o părere pozitivă cu privire la aceste relaţii în mai mare măsură decât persoanele din mediul urban şi din cele din Transilvania, Banat şi Moldova.

77% dintre respondenţii care au auzit de Casa Regală a României sunt de părere că în viitor relaţiile acesteia cu societatea românească ar trebui să se consolideze. Persoanele cu vârsta între 51 şi 65 de ani optează în mai mare măsură pentru consolidarea relaţiilor dintre Casa Regală şi societatea românească. Dintre cei care au auzit de Casa Regală a României, 12% consideră că rolul acestei instituţii ar fi acela de a se implica în societatea românească; alţi 10% dintre respondenţi menţionează că rolul Casei Regale ar fi să preia puterea/conducerea ţării; de asemenea, 8% dintre cei intervievaţi cred că implicarea în viaţa politică/luarea deciziilor ar fi rolul Casei Regale. O treime dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare, iar Casa Regală nu are niciun rol în societatea românească în opinia a 2% dintre cei care au participat la studiu.

Rugaţi să acorde note care să indice opinia lor privind însemnătatea rolului pe care l-au avut regii în istoria României, respondenţii au acordat note care semnifică însemnătate crescută (apropiere de un rol „crucial”) în primul rând Regelui Mihai I (medie de 8,36) şi regelui Carol I (media fiind de 8,16).

Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte jos, iar 10 – foarte sus, prestigiul pe care îl aduce Regele Mihai I românilor este evaluat cu o medie de 8,55, prestigiul adus de Principesa Margareta – cu o medie de 8,17; evaluările respondenţilor întrunesc cea mai mică medie în cazul prestigiului pe care îl aduce românilor Principele Radu (7,20). Demnitatea adusă românilor de Regele Mihai I este evaluată, pe aceeaşi scală, cu o medie de 8,67, cea adusă de Principesa Margareta – cu 8,25, iar cea adusă de Principele Radu – cu 7,40. Dintre cele trei aspecte investigate, cel mai slab este evaluată speranţa în viitor pe care o aduce Casa Regală, per ansamblu; în cazul acestui aspect, mediile evaluărilor pentru membrii Casei Regale sunt mai apropiate decât în celelalte situaţii; astfel, media pentru Regele Mihai I este de 7,85 şi cea pentru Principesa Margareta – 7,80.

Aproape două treimi dintre intervievaţii care au auzit de Casa Regală a României declară că ştiu cine succede Regelui Mihai I în reprezentarea instituţiei. Proporţia cea mai scăzută de participanţi la studiu care declară că ştiu cine este această persoană se regăseşte în cazul tinerilor (18-35 de ani), iar procentul cel mai ridicat – în cazul celor care au mai mult de 65 de ani, în rândul persoanele cu studii superioare, al celor din mediul urban şi care locuiesc în zona de Sud a României. 71% dintre cei care declară că sunt la curent cu această informaţie o menţionează pe Principesa Margareta drept persoana care va reprezenta, în viitor, Casa Regală a României, iar alţi 15% amintesc că în linia de succesiune ar urma „fiica Regelui”, fără însă a specifica la care dintre fiicele Regelui Mihai I fac referire. Aproximativ şase din zece persoane chestionate care cunosc cine urmează să reprezinte, în viitor, Casa Regală a României au multă sau foarte multă încredere în această persoană, iar trei din zece au puţină sau foarte puţină încredere. Femeile, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu studii elementare, care locuiesc în Sud, Bucureşti sau Dobrogea tind să aibă încredere multă sau foarte multă în proporţii mai ridicate.

Faptul că instituţia regalităţii de la noi poartă oficial numele de „Casa Regală a României”, renunţând la numele de Hohenzollern–Sigmaringen începând cu 10 mai 2011, îi este cunoscut aproximativ unei treimi dintre cei care au auzit de Casa Regală. Această informaţie este cunoscută în proporţii mai ridicate de intervievaţii cu vârsta între 51 şi 65 de ani, de persoane cu studii superioare şi de locuitorii la oraş.

Regele Mihai I în conştiinţa românilor

99% dintre respondenţi au auzit de Regele Mihai I, procente uşor mai scăzute înregistrându-se în mediul rural şi în Moldova. Întrebaţi însă cu privire la sentimentele pe care le trezeşte Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenţi nu au răspuns sau nu au ştiut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenţi care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezeşte, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi. Astfel, sentimentele menţionate de intervievaţi într-o proporţie mai mare sunt: respectul (11%), încrederea (6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanţii la studiu Regele Mihai I trezeşte sentimente negative, iar pentru alţi 15% nu trezeşte niciun fel de sentimente.

Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenţi (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporţia celor care fac această asociere creşte odată cu vârsta şi scade odată cu nivelul de educaţie. Respondenţii din mediul rural şi femeile răspund în procente crescute că asociază titlul de Rege al României cel mai mult cu Mihai I. Procentul celor care îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creştere odată cu nivelul de educaţie şi în scădere odată cu vârsta respondenţilor.

Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievaţi (92%); proporţia celor care cunosc această situaţie este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 şi 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare şi a respondenţilor din regiunile sudice ale ţării. Comparativ cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanţi la studiu cu vârstele cuprinse între 18 şi 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%).

Cunoştinţele românilor despre regalitate

Doar 16% dintre respondenţi cunosc data în care se sărbătoreşte Ziua Regalităţii, în România. Aceştia se regăsesc în proporţii mai ridicate în rândul bărbaţilor, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale ţării. (G25)

Semnificaţiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute de două treimi dintre persoanele intervievate. Cei care declară că ştiu care sunt semnificaţiile acestei zile amintesc în primul rând de încoronarea lui Carol I (12%) şi de independenţa de stat a României (6%). De începutul domniei lui Carol I menţionează în proporţii mai ridicate bărbaţii, persoanele care locuiesc la oraş şi în sudul ţării; proporţiile celor care amintesc această semnificaţie a zilei de 10 mai sunt în creştere odată cu vârsta şi nivelul de educaţie.

Principesa Margareta, Regele Mihai, Regina Ana și Principele Radu

Principesa Margareta, Regele Mihai, Regina Ana și Principele Radu

12% dintre respondenţii la acest studiu declară că sărbătoresc Ziua Regalităţii. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi participanţii la studiu care au studii elementare răspund afirmativ la această întrebare în proporţii mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că sărbătoresc Ziua Regalităţii nu ştiu sau nu răspund cum anume celebrează, iar 22% dintre participanţi menţionează că stau acasă sau sărbătoresc în familie; alţi 13% dintre respondenţii care spun că sărbătoresc această o fac uitându-se la TV şi/sau informându-se cu privire la eveniment.
Aproximativ jumătate (51%) dintre persoanele chestionate declară că sunt la curent cu faptul că anul 2016 este unul jubiliar, sărbătorindu-se 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, dar şi de la punerea bazelor Statului român modern. Persoanele cu studii superioare declară că ştiu acest lucru într-o proporţie mai mare decât cele cu studii elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri creşte direct proporţional cu vârsta. Respondenţii din Transilvania şi Banat declară într-o proporţie mai mică decât respondenţii din celelalte regiuni că sunt informaţi cu privire la acest aspect.

Monarhie vs. Republică

Aproape două treimi dintre participanţii la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluţia din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele celor care susţin acest lucru sunt în creştere odată cu vârsta. Proporţiile celor care susţin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor şi a persoanelor din mediul urban. (G30)

Aproximativ şapte din zece respondenţi nu ştiu sau nu răspund atunci când sunt întrebaţi care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanţii la studiu menţionează dreptul la vot şi reprezentativitatea aleşilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la întrebare este mai scăzut în cazul întrebării cu privire la principalul avantaj al monarhiei (aproximativ şase din zece) comparativ cu întrebarea precedentă. Menţiunea respondenţilor cu privire la principalul avantaj al monarhiei care a înregistrat cele mai multe procente este cea privind relaţiile externe mai bune/siguranţa naţională (8%).

Mai mult de un sfert dintre participanţii la studiu, întrebaţi fiind care este în momentul actual cea mai bună soluţie de guvernare pentru România, nu ştiu să răspundă la această întrebare. Alţi 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenţii care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaţilor, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul ţării, care au între 36 şi 65 de ani, dar şi printre cei cu studii superioare. (G33)

În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opţiunile ar fi monarhia şi republica, 62% dintre respondenţi declară că ar alege menţinerea republicii, iar 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie.

Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani – Percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 23-24 martie 2016, pe un eşantion total de 1.073 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Sondajul integral:

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR