Într-o perioadă în care asistăm la cea mai mare revoluţie din domeniul financiar şi la o remodelare a sistemelor financiare convenţionale, un produs nou, care se bazează pe o tehnologie nouă, vine cu un plus de efort educativ pe care fiecare dintre noi trebuie sa îl depunem la orice nivel, sau relație de business. Acesta este și cazul tehnologiei blockchain construită pentru a permite stocarea și distribuția informațiilor într-un mediu transparent, descentralizat și imutabil.
La nivel guvernamental, blockchain poate fi implementat și săptămânal apar guverne care aderă la această tehnologie. La nivel local, însă, potrivit lui Alin Iftemi, CTO Modex, se pierd foarte multe oportunități din cauza dezinteresului propriului guvern privind fondurile de investiții pentru tech. Chiar dacă acestea există, condițiile de acordare și birocrația frânează mult companiile inovatoare, iar acestea se orientează către fonduri externe, care, din start, sunt mai greu de obținut. În interviul cu Alin Iftemi am aflat mai multe despre tehnologia blockchain și aplicațiile ei practice, în contextul în care în 21-22 februarie se desfășoară la Cluj-Napoca cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei blockchain organizat până în prezent în România.
Evenimentul MindChain – When Blockchain Meets AI, susținut de Modex și Business Review va explora interacțiunea dintre Blockchain și Inteligența Artificială (AI) precum și modul în care aceasta din urmă amplifică impactul uneia din cele mai revoluționare tehnologii ale prezentului.
Alin Iftemi
Asistăm la cea mai mare revoluţie din domeniul financiar în aceşti ani şi la o remodelare a sistemelor financiare convenţionale. Cât de greu este să clădești un sistem sustenabil? Care au fost barierele pe care le-ați avut de depășit la Modex?
Tehnologia este destul de stabilă în acest moment, chiar și în blockchain, chiar dacă există în permanență loc de îmbunătățire. În tech, nu ajung aplicații în producție, dacă tehnologia nu este sustenabilă. Produsele pe care le construim pe baza acestor tehnologii noi, pe de altă parte, sunt la fel de greu sau ușor de construit ca oricare alt produs software. Barierele sunt aceleași, în principiu legate de adopția de piață, calitatea produsului în raport cu timpul de dezvoltare precum și bugetele în baza cărora produsele se construiesc sau se marketează. Cu toate acestea, în tehnologiile noi, cum este și tehnologia Blockchain, cele mai mari probleme sunt cele de adopție și awareness. Pentru noi este o provocare să facem oamenii să înțeleagă beneficiile unei tehnologii și să îi desprindem de gândurile pe care și le-au făcut din diferite surse, cum că blockchain este despre crypto. Aceste probleme se propagă atât la nivel de business, cât și la nivel de tech, chiar și dezvoltatorii au nevoie, la un moment dat, să fie puțin educați, nu din cauză că nu ar putea să înțeleagă, dar mai mult datorită faptului că este dificil pentru un programator să își găsească timp de research. Revoluția se află în plin proces și e normal ca sistemele financiare să fie supuse schimbării, dar ca în orice revoluție, lucrurile nu sunt încă așezate, e o perioadă de tranziție, care va duce la un nou convențional. Dar acesta este viitorul, iar el își propune să aducă beneficii mai mari oamenilor.
În calitate de creatori de produse software şi financiare, e vital să înțelegeți noile trenduri, însă în același timp voi le și creați. Ce înseamnă să creezi un nou produs pe această piață?
Un produs nou, care se bazează pe o tehnologie nouă, vine cu un plus de efort educativ pe care noi trebuie sa îl depunem la orice nivel, sau relație de business. Acest efort se propagă chiar și in rândul echipei Modex, pentru că și colegii de la PR/Marketing sau suport clienți trebuie sa înțeleagă substraturile tehnologiilor pe care le promovează sau despre care vorbesc. Dar educația continuă, pe toate nivelurile: de la programatorii parteneri sau utilizatori de platformă, până la posibili parteneri de business (clienți, colaboratori). Pentru asta susținem meetups, traininguri, campanii de promovare a conceptelor în baza cărora noi ne construim aceste produse.
Un studiu recent publicat de Google pe tema amenințărilor online, arată că cele mai mari îngrijorări ale românilor vizează compromiterea datelor de acces și personale (parole, informații financiare etc) și malware-ul. Cum se construiește încrederea într-un nou serviciu, respectiv tehnologie?
Transparența. În ceea ce privește conceptul tehnic din spatele blockchain-ului, putem spune ca a fost inventat pentru a rezolva probleme de încredere între părți, asigurând transparența anumitor tranzacții, păstrând, în același timp, un mediu securizat. Pe lângă explicarea conceptului (educație) și expunerea la noi tehnologii (a oamenilor), pentru a construi încredere într-un serviciu/tehnologie, este nevoie ca organizațiile/companiile semnificative să facă un pas în această direcție (guverne, companii mari). Protecția datelor personale, securizarea accesului la aceste date, poate fi rezolvată din punct de vedere tehnic folosind blockchain, dar acestea sunt probleme care trebuie abordate, în primul rând, de furnizorii de produse/servicii software din mediul privat, dar și din mediul guvernamental. Modex promovează această tehnologie, dar efortul va fi mai eficient în momentul în care ni se vor alătura și alte organizații, mai ales guvernamentale. Mai mult, în acel moment, standardele de securitate pot fi ușor impuse ca reglementări legislative.
Tehnologia blockchain poate rula în tandem cu bazele de date tradiționale
Pentru cei mai puțin familiarizați cu tehnologia blockchain, ce presupune ea, care sunt beneficiile, cum operează ea? Este mereu în evoluție? Cu ce este diferit blockchain-ul de un server sau de o bază de date tradițională?
Tehnologia blockchain a fost construită pentru a permite stocarea și distribuția informațiilor într-un mediu transparent, descentralizat și imutabil. O arhitectură clasică, client-server, implica apartenența sistemului la o instituție privată/publică, adică cineva deține acel server și acea bază de date, fapt ce poate ridica suspiciuni în ceea ce privește securitatea datelor și accesul la acele date. De exemplu, nu știe nimeni unde se duc datele noastre personale și ce face proprietarul unui produs software cu ele. O arhitectură blockchain este deținută de un grup de părți, fiecare parte având o copie a bazei de date, și o instanță (o versiune de program cu același cod sursa) a aplicației server care o guvernează. Acest model descentralizat, elimină intermediarii și permite părților care folosesc produsul software, un acces (să spunem corect sau echitabil) la informații, în baza unor reguli care au fost agreate de la bun început. Transparența este dată de faptul că fiecare nod al acestei rețele, deținut de fiecare parte implicată în proces, conține o copie a întregii baze de date, iar modificările neautorizare (în cazul unui atac) nu pot fi făcute pe toate nodurile care compun rețeaua. De asemenea, datele sunt salvate într-o formă care nu permite modificarea lor fără a ridica o alertă la nivel de rețea (imutabilitate). Tehnologia blockchain poate rula în tandem cu bazele de date tradiționale, nu le exclude, dar diferența este dată de modul în care datele sunt distribuite între părți și de modul în care sunt salvate fără a putea fi modificate. Tehnologia blockchain este suficient de matură pentru a susține sisteme aflate în producție, dar da, este în permanentă îmbunătățire. Îmbunătățirea tehnologiilor cu care operează este un task pe masa oricărui programator.
Ce face Modex pentru această tehnologie, cu ce soluție veniți care să permită adoptarea în masă a blockchain-ului? În acest moment în ce proporție este adoptată? Există guverne care au adoptat oficial această tehnologie în servicii publice? Exemple?
Modex susține în primul rând programatorii, oferind o serie de unelte de dezvoltare și produse software blockchain. În același timp, organizează evenimente regulate prin care instruiește și educă programatori. Pe de altă parte, Modex oferă consultanță companiilor care vor să înțeleagă aceste concepte și cum poate tehnologia să le îmbunătățească businessul. Multe companii mari au făcut eforturi pentru a dezvolta sau promova blockchain, cum sunt Hyperledger care este un grup format de companii foarte mari, care și-au unit forțele pentru a crea motoare blockchain special pentru business industrial (enterprise). La nivel guvernamental, blockchain poate și a fost implementat. Săptămânal, apar guverne care aderă la această tehnologie.
România se numără printre țările membre UE care au aderat la Parteneriatul European pentru Blockchain. Dincolo de această „alăturare” există proiecte în desfășurare în acest sens la nivel guvernamental?
Nu cred că există inițiative practice ale guvernului României în această direcție. Eventuale aderări scriptice sunt sigur că s-au făcut și, cu siguranță, un anume interes a fost stârnit în această direcție. Din păcate, nu cred că există dezvoltări concrete sau proiecte implementate. Ar fi o veste extraordinară pentru noi, deoarece și noi ne dorim promovarea conceptului, iar Modex este extrem de disponibilă să ofere consultanță și suport oricărei organizații guvernamentale care se gândește la mecanisme de adopție a acestei tehnologii.
De ce ne-am dori, ca societate, să fie adoptat blockchain-ul la nivel global? Este societatea pregătită în acest moment pentru această revoluție/evoluție?
Societatea este pregătită pentru orice fel de revoluție tehnică, nu îmi fac griji pentru asta. Nu cred că orice domeniu ar funcționa mai bine cu blockchain sau, mai bine zis, nu cred că blockchain are sens a fi aplicat chiar în orice domeniu. Dar sectoare ca cel financiar, guvernamental și legislativ reprezintă domenii care ar trebui, în primă fază, să fie încurajate în a adopta această tehnologie. Pentru că transparența în regim de securitate este obligatorie pentru orice instituție din aceste domenii și pentru că și noi, cetățenii, avem dreptul la un regim transparent garantat tehnic.
Cât de complexă este securitatea (nivelul de criptare) în cazul folosirii tehnologiei blockchain?
Mecanismele criptografice folosite nu sunt noi, sunt de mult prezente și fac parte oricum din multe mecanisme de care beneficiem. Unii dintre noi facem asta chiar și fără să ne dăm seama, pentru că a devenit ceva obișnuit, automatizat. Blockchain nu a făcut altceva decât să folosească algoritmi criptografici deja existenți. Cât de sigură este o informație criptată pe blockchain sau ce șanse sunt ca o informație criptată cu un algoritm clasic, folosit în industrie în ziua de azi, să poată fi descifrată? Și, ca să vă și răspund, vă zic că avem șanse mai mari să găsim acul în carul cu fan.
Cât de mult se investește la nivel global în blockchain? Cine sunt principalii actori/dezvoltatori pe această piață? Unde se plasează România pe această piață?
Sunt mai multe companii de tech care studiază și dezvoltă produse asociate cu tehnologia blockchain, printre care și Modex. Majoritatea investițiilor la această ora vin din Venture Capitals și din partea companiilor consacrate (vedem Hyperledger care este un conglomerat de companii mari de tech). Din păcate, nu există prea multe programe de investiție în acest domeniu în România, dar există totuși un nivel de interes crescut din partea dezvoltatorilor. Inclusiv Banca Europeană de Investiții are un program de finanțare, în special blockchain și fintech. Cred că, la nivel local, se pierd foarte multe oportunități din cauza dezinteresului propriului guvern privind fondurile de investiții pentru tech. Chiar dacă acestea există, condițiile de acordare și birocrația frânează mult companiile inovatoare, iar acestea se orientează către fonduri externe, care, din start, sunt mai greu de obținut.
Blockchain-ul în paralel cu AI câștigă tot mai mult teren și așteaptă implementarea în numeroase zone de activitate. Ne poți da câteva exemple ale modului în care această tehnologie este implementată în arii precum artă, entertainment, media?
Blockchain și AI nu sunt neapărat tehnologii care sunt destinate pentru a lucra împreună. Asta nu înseamnă ca nu pot lucra, ci că este nevoie de un anume context care să solicite implementarea ambelor tehnologii, pentru a se putea crea un produs hybrid. In opinia mea, în domenii precum arta sau media, blockchain poate fi folosit pentru a proteja drepturile de autor asupra unor piese/opere, deoarece blockchain poate păstra o copie nealterabila a informațiilor care definesc și identifică în mod unic o piesă/operă, astfel încât nimeni nu mai poate contesta din punct de vedere legal care din anumite piese au apărut primele sau care au copiat pe altele. De asemenea, o așa-zisă mașinărie de AI ar putea verifica o piesă/operă înainte de a fi înregistrată într-un ledger imutabil ca opera protejată prin drepturile de autor, pentru a preveni cazuri de plagiat.
Care credeți că va fi primul domeniu în România în care blockchain-ul va fi aplicat la nivel de masă în următorii ani?
La nivel de masă sunt șanse doar dacă am putea vorbi de o implicare guvernamentală. Cred că domeniul financiar poate fi primul care poate beneficia de această tehnologie. Descentralizarea propriei monede ar oferi o libertate extraordinară comercianților, precum și instituțiilor guvernamentale (tracking/transparență). De asemenea, cred că foarte bine ar beneficia instituțiile care guvernează sistemul legislativ, drepturi de autor sau biroul electoral central. Rămân oarecum pesimist și nu cred că, în viitorul apropiat (5 ani), se poate implementa ceva tehnic inovator la nivel de stat.
