În timp ce oraşele mici sau mari din România fac strategii şi visează la conceptul de smart city, la tehnologie futuristă şi soluţii inovative pentru cei mai importanţi piloni de dezvoltare din cadrul acestora, oamenii smart, cei din spatele afacerilor mici sau mari, încep să înţeleagă tot mai mult importanţa offline-ului, a interacţiunii directe, a networkingului, a întâlnirilor relaxate în care se formează cele mai puternice legături. Chiar dacă pentru sceptici evenimentele de networking par o pierdere de vreme, studiile arată că o banală discuţie cu un om de afaceri în timpul mesei din cadrul unui eveniment îţi poate oferi mult mai multe oportunităţi decât o întâlnire de afaceri propriu-zisă. Înţelegând aceste lucruri, dar şi importanţa construirii unor comunităţi, a unor reţele bazate pe încredere, mediul de business a început să creeze tot mai multe evenimente menite să acopere această nevoie. Fiecare concept dezvoltat astfel aduce ceva aparte pe piaţă, venind totodată cu propriile reguli. Cluburile de business sunt de departe cele mai exigente din acest punct de vedere, unele impunând o anumită vechime, o anumită cifră de afaceri, pe lângă cotizaţia lunară, care este, de multe ori, una simbolică şi care acoperă doar costurile bunei funcţionări a respectivului club.
Un mediu relaxant este cel mai propice pentru networking
Un alt actor important în dezvoltarea acestor evenimente sunt hub-urile, acele spaţii de co-working, care au început să împânzească marile oraşe şi care, în linii mari, îşi desfăşoară activitatea tot în jurul ideii de comunitate, de reţele care tind să se formeze în urma interacţiunii directe dintre abonaţii hubului, dar şi invitaţii care ţin în aceste spaţii seminarii, traininguri şi conferinţe.
La popul opus, există traineri, oameni de afaceri, consultanţi, dar nu numai, care au înţeles mai demult importanţa reţelelor cărţilor de vizită şi care au format astfel de comunităţi în jurul lor, când criza economică bătea puternic şi la poarta României, după ce a scos din joc actori importanţi de pe piaţa internaţională.
Drink After Work
Un exemplu în acest sens ne oferă Zsolt Makkai, gazda evenimentului Drink After Work, un om specializat în turism de business şi conferinţe, un antreprenor care a condus ani la rând mai multe firme şi care a trecut încet, încet, spre zona de consultanţă. Zsolt a gândit acest eveniment într-o perioadă în care uşile mediului de afaceri erau închise pentru cei din zona respectivă de activitate. Perioada crizei economice. Deşi la început, conceptul se plia pe zona de business-party, în timp, acesta şi-a creat o identitate proprie. Conceptul născut în urmă cu nouă ani la Cluj-Napoca este menit să creeze legături între membrii mediului de afaceri, într-un cadru relaxat, surprinzător, descoperind noi şi noi locaţii cu fiecare ediţie în parte, cu degustări de vinuri alese pe sprânceană, pe ritmuri de jazz, în care nimeni nu este obligat să interacţioneze, dar cei care o fac au doar de câştigat. „Reţeaua” Drink After Work se întâlneşte o dată pe lună, dar produce efecte pe termen mediu şi lung.
Ludger Thol, preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord, este unul dintre vechii membri ai acestei reţele. Acesta a ajuns la Cluj-Napoca în 2003, misiunea sa fiind aceea de a construi o hală de producţie pe Bulevardul Muncii. Oraşul l-a fascinat, astfel că a decis să rămână. A învăţat limba română şi şi-a propus să atragă cât mai mulţi investitori germani în oraşul de pe Someş, lucru care a devenit realitate în timp. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil însă fără ajutorul comunităţii, a reţelei proprii de oameni influenţi pe care acesta a fost nevoit să o construiască de la zero în oraşul său adoptiv.
„Mi-am dat seama de la început că, fără comunitate, nu pot realiza nimic. Am început să particip la astfel de evenimente, pentru a cunoşte oameni noi şi posibili colaboratori”, spune acesta. Chiar şi acum, după opt ani de Drink After Work, Ludger Thol este o prezenţă constantă a evenimentelor, unde savurează cu plăcere un pahar de vin, în compania deja vechilor săi parteneri şi prieteni.
Una dintre colaboratoarele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord este Andreea Diana Ghisa, o altă prezenţă constantă în cadrul evenimentelor DAW. Andreea deţine un studio de design interior, Artigiana Studio, iar priceperea ei îşi lasă de cele mai multe ori amprenta asupra evenimentelor DAW.
„Am ales să particip la acest eveniment pentru că am realizat că oamenii se obişnuiesc mult mai uşor cu tine şi cu brandul pe care îl reprezinţi dacă te văd constant. Prezenţa ta le oferă încredere, iar de aici, conexiunile create îţi pot aduce importante avantaje în business. Cred că cel mai mult ai de câştigat pe partea de încredere. În cadrul evenimentelor DAW, atmosfera e caldă, prietenoasă, lumea e degajată, astfel că e mult mai natural să vorbeşti cu omul de lângă tine, decât în cazul evenimentelor care au o anumită sobrietate. Clujul e până la urmă un oraş mic. Prin aceste contacte obţinute în urma procesului de networking ajungi să îţi formezi reţelele din jurul tău. Orice business e reprezentat de omul din faţa lui, iar relaţia cu omul contează cel mai mult. Netwokingul degajează atmosfera, iar într-un mediu mai relaxat este mai uşor să se creeze legături durabile şi pe partea de business”, susţine Andreea Ghisa.
Un alt membru cu vechime în cadrul DAW este directorul general al companiei Cemacon, Liviu Stoleru. De curând, în cadrul penultimei întâlniri din cadrul evenimentului, acesta a pus bazele unui proiect valoros pentru compania pe care o conduce. Consideră că evenimentele care au o componentă importantă de networking sunt foarte utile, deoarece îţi dau ocazia să întâlneşti şi să cunoşti oameni din diverse domenii, pe care nu i-ai cunoaşte altfel. „Dacă îţi setezi, de exemplu, un obiectiv de genul: merg să descopăr oportunităţi, oportunităţi însemnând oameni noi, interesanţi, idei noi de business, posibilitatea de a colabora cu alte companii, în cadrul DAW poţi să bifezi un astfel de obiectiv. Aici e foarte simplu să faci asta, pentru că gazdele ştiu foarte bine să gestioneze acest lucru. Eu am participat la mai multe evenimente de acest gen, organizate de oameni diferiţi, dar cei la de la DAW sunt cei mai bine orientaţi din acest punct de vedere. Adică, ştiu cine eşti, cu ce te ocupi, te iau frumos de mânuţă şi îţi prezintă oameni care corespund profilului cu care doreşti să interacţionezi. Se implică activ şi intermediază acest gen de interacţiune. Pe lângă acest aspect, evenimentele sunt de apreciat pentru că petreci câteva ore relaxante, mereu într-o locaţie nouă”, explică Liviu Stoleru.
Acesta îi sfătuieşte pe antreprenori să fie realişti şi răbdători, pentru că nu după fiecare eveniment se întâmplă lucruri spectaculoase în cadrul business-ului pe care îl conduci: „De curând, am legat un proiect cu o companie ai cărei reprezentanţi au participat şi ei la Drink After Work, proiect care a fost şi este de foarte mare valoare pentru compania mea. Acolo i-am cunoscut pe oamenii respectivi, acolo am povestit despre ce fac ei şi despre ceea ce facem noi şi acolo am stabilit că ne vom reîntâlni pentru a discuta detaliile viitoarei colaborări. Nu trebuie să ţi se întâmple lucruri după fiecare eveniment, dar dacă la câteva participări se leagă un proiect, aşa cum mi s-a întâmplat şi mie, e extraordinar. Valoarea unui produs sau a unui serviciu depinde de cât de facil este să îl găseşti. Iar dacă nu îl găseşti, el poate să coste 10 lei în realitate, dar valoarea lui pentru tine este de zece ori mai mare. Eu am descoperit o firmă care presta nişte servicii pe care nu le găseam în altă parte”, spune directorul general al companiei Cemacon.
Acesta este de părere că networkingul românesc se îndreaptă într-o direcţie bună. „Au apărut tot mai mulţi jucători care se implică în astfel de evenimente, ceea ce e foarte bine pentru toată lumea. Facilitarea interacţiunii directe dintre oameni este cel mai mare atu pe care îl aduc aceste evenimente”, consideră antreprenorul.
„Aceste evenimente fac puţină ordine în mediul de business, pentru că toată lumea se laudă că face afaceri, dar unora chiar nu le iese. De aceea este şi o taxă de participare. Taxa nu reprezintă ceea ce bei şi mănânci, ci posibilitatea de a interacţiona cu oameni din mediul de business. Drink After Work este o unealtă de promovare, conceptul nu este gândit să facă bani. Taxă de intrare la drink este echivalentă cu vârsta mea. Sezonul acesta este 44”, spune Zsolt, gazda evenimentului.
Business Party
Împreună cu prietenul său, avocatul Voicu Dumitru Sârb, Zsolt organizează o dată la două luni Business Party powered by Drink After Work, o petrecere care are loc vineri seara, dedicată oamenilor de afaceri. Chiar dacă merge pe acelaşi principiu, party-ul include şi elemente „wow”, precum prezentări inedite de modă, jazz live sau alte surprize. Dacă evenimentele DAW atrag lunar peste 60 de persoane, petrecerile trec lejer de 100 de persoane. Mediul este unul şi mai relaxat, dar nici din acest decor nu lipsesc cărţile de vizită.
Zsolt Makkai, gazda evenimentului Drink After Work
Netwokingul românesc, la început de drum
Ciprian Borşan, fondatorul cluburilor de antreprenoriat Maramureş Business Club şi Satu Mare Business Club, a organizat în ultimii 10 ani peste 50 de evenimente de afaceri în România, evenimente care au sprijinit dezvoltarea culturii antreprenoriale în ţară. Cluburile pe care le conduce însumează peste 70 de antreprenori activi şi câteva sute de simpatizanţi. Tânărul, fost managing director al iVox, cea mai mare platformă online din România dedicată cercetărilor de piaţă, consideră că tot mai mulţi antreprenori români, aflaţi la început de drum, dar nu numai, înţeleg importanţa networkingului, dar nu toţi ştiu să valorifice cărţile de vizită şi contactele pe care le obţin în urma participării la evenimentele specifice.
„Noi, în cadrul celor două cluburi, organizăm fie evenimente de business, iar la fiecare dintre acestea, avem o componentă specifică de networking, fie evenimente speciale având ca focus business networkingul. La evenimentele noastre participă în special antreprenori, manageri şi specialişti din companii. În ultimii ani, am remarcat că această dorinţă de a te conecta cu cât mai mulţi antreprenori sau specialişti din domenii diferite este în creştere. Noi, practic, atât în cadrul Maramureş Business Club, cât şi în cadrul Satu Mare Business Club, conectăm oamenii. Unul dintre cele mai valoroase inputuri pentru cei care participă este, de fapt, acest sharing experience, faptul că ai acces la o comunitate largă, că fiecare îşi transmite din experienţa lui de business şi îţi susţine parcursul fie cu recomandări, fie cu introduceri în alte companii şi instituţii, iar în felul acesta te simţi ca parte dintr-o comunitate mai amplă, sudată de valori comune. În general, oamenii care vin la acest tip de evenimente au dorinţa de a-şi extinde aria de contacte şi de a încerca să acceseze cât mai multe persoane cu care pot avea ulterior o relaţie de business”, consideră Ciprian.
Dificultăţi
În acest proces sunt şi câteva dificultăţi. „Nu cred că acestea sunt specifice doar României. Există o categorie de public care nu ştie foarte bine cum anume să se poziţioneze în momentul în care intră în contact cu o persoană necunoscută sau, altfel spus, cum să se comporte. Demersul cel mai firesc la un eveniment este să încerci să stabileşti o conexiune cu omul respectiv, iar înainte de toate, să încerci să afli mai degrabă lucruri conexe business-ului său. Dacă ulterior discuţia va curge mai mult în zona de business, e bine să încerci să fii un bun ascultător în cadrul primei relaţionări, decât să acaparezi discuţia şi să îţi prezinţi produsele sau serviciile. Am remarcat la unele persoane acest pas greşit, din punctul meu de vedere”, consideră Ciprian Borşan.
Follow-up
În opinia antreprenorului, etapa de follow-up este cea care face diferenţa. „De exemplu, participi la un eveniment pe domeniul tău de activitate, iar acolo faci 10 iniţieri de relaţii, pleci de la eveniment cu dialoguri foarte bune, care îţi dau încredere că se poate construi ceva în viitor. Ai în mână zece cărţi de vizită, zece contacte. În general, din ceea ce am remarcat eu, mai puţin din 50% dintre participanţi acordă importanţa cuvenită acestei etape de follow-up, adică, în următoarele 48 de ore de la încheierea evenimentului să transmită un email sau să dea un telefon persoanei cu care au discutat la acel eveniment. Networkingul fără follow- up nu este de fapt networking. Nu îţi poţi clădi o reţea de contacte fără să investeşti în construirea relaţiei cu acele contacte. Acesta este iarăşi un pas pe care mulţi nu îl fac. Contează foarte mult cum îţi hrăneşti această reţea. Eu, de exemplu, dacă găsesc un articol pe o anumită temă, care poate nu e de interes pentru mine, dar îmi aduc aminte că am cunoscut un anumit manager dintr-o companie de consultanţă IT şi ştiu că ar fi de interes pentru el, îi trimit un mail, îl salut şi îi pun un link la acel articol. În felul acesta, întreţii relaţiile pe care le ai. Poate nu ai o relaţie de business neapărat cu persoana respectivă de la început, dar poţi întreţine acea relaţie şi, la un moment dat, s-ar putea să apară o oportunitate de colaborare între voi”, explică Borşan.
Acesta consideră că în România construirea unor astfel de comunităţi de business, dar nu numai, este o necesitate dovedită în ultimii cinci, zece ani, când tot mai multe astfel de reţele sunt formate în jurul unor idei şi valori comune.
„În cadrul business cluburilor noastre vin fie oameni care lucrează la un proiect propriu, fie oameni care au o idee pe care îşi doresc să o ducă mai departe. Fiecare are însă o traiectorie proprie. Observăm că, de fapt, deşi sunt diferiţi, aceştia au puncte comune. Nouă ne place să spunem că sunt oameni care trăiesc în acest spirit antreprenorial, care sunt mai mult sau mai puţin agenţi ai schimbării în cadrul comunităţilor în care trăiesc prin afacerile lor, dar şi prin proiectele pe care le desfăşoară”, spune Ciprian.
Valori tranzacţionate
Acesta a observat că, în cele două cluburi de business pe care le conduce, există relaţii comerciale aproape între toţi membrii. „De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că se creează din start o punte de încredere între membri, iar această punte de încredere se întăreşte încet, încet, când oamenii descoperă omul din tine. Business-urile sunt lansate şi conduse de oameni. Afacerile se fac între oameni, iar componenta umană contează extrem de mult în business. În cadrul cluburilor noastre s-au legat parteneriate, s-au creat business-uri noi între membrii din club şi totodată există aceste relaţii care cu trecerea timpului capătă şi mai multă valenţă. Relaţiile de încredere care se dezvoltă în cadrul acestor comunităţi se transformă şi ajung într-o fază în care ceilalţi membri devin deja ambasadori pentru brandul pe care îl reprezinţi. Acele recomandări din piaţă vin fără să le soliciţi. Vin de la sine, pentru că de fapt tu ţi-ai clădit o imagine, apreciată de ceilalţi. Comunităţile de antreprenori devin de fapt şi surse de venituri pentru companiile care acced la astfel de cluburi. Există valori tranzacţionate între companiile reprezentate în cadrul clubului. Nu aş putea să spun o sumă exactă, dar în cei cinci ani de existenţă, valorile se ridică la câteva sute de mii de euro”, susţine Borşan. În cadrul comunităţilor există în general un nucleu care de multe ori excede business-ul: între membrii acestora se leagă relaţii de prietenie.
„Sunt unele cluburi care au condiţii de participare precum cifra de afaceri, dar şi cluburi care nu au astfel de reglementări. Noi am preferat să nu delimităm atât de strict lucrurile şi să încercăm să fim un business club pentru toţi antreprenorii, indiferent că fac primii paşi în business sau că au 20 de ani de experinţă pe piaţă. Avem în schimb reguli care ţin de integritate, astfel că nu acceptăm oameni politici. O altă regulă la care ţinem foarte mult este cea de exclusivitate: acceptăm doar un singur reprezentant pe nişa de industrie. Acceptăm, de exemplu, doar un producător de jocuri online. Deocamdată, se aplică regula primului venit în această etapă de funcţionare, dar am convingerea că acest proces de intrare în business club va fi mai strict odată cu trecerea anilor”, susţine tânărul antreprenor.
Oraşele mari din România oferă diverse posibilităţi de networking, acestea trebuie doar căutate şi exploatate la maxim, după parcurgerea regulamentului de funcţionare a fiecărui tip de eveniment şi desigur, după achitarea taxelor, dacă este cazul.
Dimineţi creative
În ultimul timp au început să prindă contur dimineţile creative, în cadrul cărora oamenii de afaceri iau micul dejun împreună şi construiesc strategii pentru business-ul lor cu ajutorul comunităţii sau pur şi simplu, după micul dejun aceştia interacţionează unii cu ceilalţi în căutarea unor noi oportunităţi. Bizz Club a dezvoltat un astfel de concept la Cluj, concept care tinde să multiplice şi în cadrul huburilor din oraş.
Reguli
Comunităţile au propriile reguli, la fel cum fiecare membru are propriile strategii când vine vorba despre construirea şi apoi de menţinerea reţelei de contacte. De exemplu, pentru a putea face parte din Fundaţia Romanian Business Leaders, trebuie să primeşti o dublă recomandare din partea membrilor organizaţiei, după care urmează o selecţie drastică, în cadrul căreia îţi este analizat inclusiv profilul de pe reţelele de socializare, prezenţa în presă, dar şi contractele pe care firma ta la are cu statul. Comunitatea a fost creată în februarie 2011, de patru fondatori, primul board al RBL fiind compus din 11 membri. În prezent, RBL are 500 de lideri, membri şi parteneri ai Fundaţiei. „Lucrăm împreună, ne bucurăm împreună dar, dincolo de toate, ne ţin împreună valori comune, precum încrederea în România, altruismul, integritatea şi orientarea către acţiune”, susţin membrii fundaţiei.
„Antreprenoriatul este mai mult un joc social decât unul invididual. Cea mai izbitoare caracteristică a unui antreprenor de succes este,
poate, abilitatea de a identifica, cultiva şi folosi competenţele altor persoane”, Per Davidsson, directorul Centrului de Antreprenoriat Australian
Business Days
Business Days organizează de şapte ani, în marile oraşe din România, evenimente menite să transforme participanţii în manageri şi antreprenori de succes. Conferinţele au o latură importantă dedicată networkingului. Din chestionarele de feedback completate de participanţii la eveniment reiese faptul că, în jur de 58,4% dintre aceştia, consideră că în urma fructificării oportunităţilor de business networking generate de participarea la un eveniment Business Days le va genera pe termen scurt o creştere a veniturilor cu cel puţin 10.000 de lei, iar în jur de 31,5% consideră că impactul asupra afacerilor lor va fi de peste 100.000 de lei. În jur de 8% estimează această creştere la peste 1.000.000 de lei.
„Dacă extrapolăm aceste cifre, impactul economic al unui eveniment Business Days este undeva de aproximativ 25.000.000 euro, o cifră remarcabilă pentru doua zile investite în participarea la un eveniment de către aproximativ 1.100 de oameni de afaceri regionali şi naţionali. Cele 29 de ediţii Business Days au contribuit la dezvoltarea economică în cei şapte ani de activitate cu aproximativ 500.000.000 euro. În jur de 0,1% din PIB-ul României, dacă ne raportăm la cel pentru anul 2016”, transmit reprezentanţii Business Days.
Exclusivitate
Young Presidents Organization este o comunitate americană formată în 1950, care are în prezent reţele în peste 130 de ţări, printre care şi România. Aceasta acceptă doar manageri sau antreprenori din cadrul companiilor mari, care depăşesc cifra de afaceri de 10 milioane de dolari pe an. Reţelele merg pe trei mari direcţii: antreprenoriat, afaceri de familie şi manageri. YPO are mai mult de 50 de reţele de afaceri, personale şi sociale, dedicate educaţiei şi schimbului de idei robuste, oferind membrilor conexiuni confidenţiale cu alţi membri din întreaga lume. Reţelele se bazează atât pe interacţiunea din mediul online, dar pe cel offline. În prezent, YPO are 25.000 de membri. În total, companiile membre angajează peste 16 milioane de persoane anual şi generează venituri de peste 6 trilioane de dolari pe an. Comunitatea are o reţea şi în România, dar accesul în cadrul acesteia este foarte strict restricţionat. Cu toate acestea, sunt organizate şi la nivel naţional diverse evenimente inspiraţionale pentru antreprenori în care sunt prezentate poveşti de succes. Din cadrul acestora nu lipseşte nici componenta de networking.
Puterea recomandărilor
BNI (Business Networking International) este cea mai mare organizaţie de networking la nivel global bazată pe referinţe. Membrii BNI din întreaga lume au înţeles că networkingul de calitate nu presupune doar colectarea unor cărţi de vizită sau simpla evidenţă a numărului de persoane nou întâlnite anual, ci modul în care acestea se traduc în venituri încasate anual, în contul firmei. Astfel, membrii BNI din întreaga lume şi, implicit, cei din România, din Iaşi şi Bucureşti practică schimbul de recomandări, utilizând cu succes instrumentele pe care organizaţia le pune la dispoziţie prin numeroasele traininguri, evenimente şi acţiuni organizate în fiecare an. Doar în România sunt organizate anual 50 de întâlniri de networking.
În 2017, cei peste 220.000 membri din întreaga lume şi-au recomandat reciproc afaceri în valoare de peste 13 miliarde USD. Folosind aceleaşi instrumente, membrii BNI Romania şi-au generat referinţe în valoare de peste 6,2 milioane de euro, în creştere cu 50% faţa de anul precedent.
Ce se întâmplă în cadrul acestei reţele? Ceilalţi membrii devin echipa ta de marketing, ei fiind cei care caută activ noi clienţi pentru tine. Pentru a putea face parte din această reţea, trebuie să ai trei, patru ani vechime ca antreprenor, să plăteşti taxele aferente clubului: de înscriere, taxa anuală, de catering şi de sală şi să fii activ, astfel încât să fii o prezenţă valoroasă pentru ceilalţi antreprenori.
Tu cine te crezi?
„Dacă Jobs sau Zuckerberg nu au putut, cum crezi că vei putea tu? Cine te crezi?” şi-a încheiat omul italian de afaceri Ernesto Sirolli discursul din cadrul TEDxCluj, referindu-se la puterea reţelelor, dar nu a celor din online de această dată, ci a celor din offline, a comunităţii, fără de care un antreprenor nu este decât un simplu aspirat la o carieră solidă.
Sirolii vorbeşte despre putearea comunităţii şi în lucrarea sa „Cum să începi o afacere care să-ţi schimbe viaţa”. Mai mult, îl citează pe unul dintre profesorii săi, Per Davidsson, directorul Centrului de Antreprenoriat Australian de la Universitatea de Tehnologie din Queensland, care susţine că: „antreprenoriatul este mai mult un joc social decât unul invididual. Cea mai izbitoare caracteristică a unui antreprenor de succes este, poate, abilitatea de a identifica, cultiva şi folosi competenţele altor persoane”. Lucrarea lui Davidsson, „Looking back at 20 yars of entrepreneurship Research: What did we learn?” susţine cu tărie afirmaţia populară conform căreia „Pe cine ştii este la fel de important precum ceea ce ştii”. Davidson şi partenerul său de cercetări, Benson Honig, au relizat un studiu privind persoanele implicate în firmele aflate la început de drum, urmârind-le o perioadă de optsprezece luni. Studiul, intitulat „Rolul capitalului social şi uman în rândul antreprenorilor în devenire” a folosit observaţiile directe, în locul povestirilor subiective şi amintirilor antreprenorilor care deveniseră deja de succes. Cei doi cercetători au evoluat, printre altele şi capitalul social, şi anume legăturile dintre antreprenori şi echipele lor, reţelele lor externe de afaceri şi chiar dintre aceştia şi familiile şi prieteni. Ei au ajuns la concluzia că antreprenorii care aveau atât reţele puternice de afaceri, cât şi legături strânse de familie erau în mod constant mai capabili să aibă vânzări şi profituri mai devreme decât cei care nu au participat în aceste tipuri de interacţiuni sociale. Aceste constatări au surprins cercetătorii, care nu se aşteptau să vadă că interacţiunea socială a ajutat afacerile să reuşească mai mult decât educaţia şi formarea individual. Davidson a continuat să studieze mii de antreprenori în primele etape ale întreprinderilor lor. El a descoperit, în mod constant, că mai influent în succesul unei afaceri s-a dovedit a fi capitalul social, mai mult decât cel uman. El a stabilit că o cale pentru ca antreprenorii să minimalizeze riscul unei afaceri este să facă parte din reţelele de afaceri, din cluburile de servicii şi alte organizaţii care permit schimbul de informaţii şi consultanţă în afaceri. Cea mai importantă constatare este aceea că până şi interacţiunile sociale superficiale pot avea un efect profund asupra unui antreprenor nou. Legăturile sociale contează enorm în afaceri, iar persoanele care ies, care pun întrebări şi rămân deschise şi curioase au mai multe şanse de reuşită.
Ca o concluzie a discursului său, a cărţii semnată de Ernesto Sirolii, dar şi a articolului de faţă, poate fi folosită cu brio afirmaţia omului de afaceri italian: „Singurătatea este sfârşitul antreprenorului”.
