1
2
3
4

 

În urmă cu 12 ani, Sebastian „Tianu” Burduja pleca în SUA, unde, între timp, a studiat la universități de prestigiu mondial precum Stanford sau Harvard. Departe de România, Sebastian a încercat totuși să rămână conectat la problemele țării natale, astfel că în 2009 a fondat Liga Studenților Romani din Străinătate (LSRS), iar în 2011 a înființat fundația CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români. A creat astfel două dintre cele mai vocale platforme pentru tinerii din diaspora, însă pentru Sebastian planurile erau altele: să vină acasă și să facă acel fel de politică cu care, spune el, românii să se identifice și care să nu mai ducă la irosirea unei noi generații. Astfel a luat naștere PACT (Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor), o formațiune politică nou, „nu un partid” așa cum precizează Sebastian din capul locului, care să își propune să aducă schimbarea despre care până acum doar se vorbește. Fără găleți și pomeni electorale, dar cu dezbateri și discuții cu cetățenii, fără „politică despre politicieni”, dar cu politică despre educație, sănătate sau infrastructură și fără reforme de fațadă aplicate pe aceiași oameni vechi, dar cu politicieni tineri, implicați în comunitate și dornici să aducă schimbarea. Cel puțin acesta este planul.

Sebastian Burduja

Sebastian Burduja

După 12 ani, timp în care ai studiat în SUA la universități de prestigiu, te-ai întors acasă, în România, decis să te implici în politică. E un domeniu de care, în general, tinerii fug în străinătate. De ce ai decis să fugi din străinătate spre politica românească și să pui bazele platformei politice PACT?

Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor PACT este un nou mod de a face politică. O politică altfel care pentru noi începe de la cetățeni. Din momentul în care am gândit acest demers, așa cum ne-am reunit noi, acest grup de oameni, și modul în care mergem înainte, presupune să avem un program politic creionat alături de cetățeni. Vom merge în comunitățile din România în următoarele luni și vom sta de vorba cu cetățenii, le vom prezenta proiectele noastre, dar vom vrea să vedem și ce idei au ei. Este un demers politic și în mod intenționat evit termenul de partid, pentru că în ultimii 26 de ani a devenit toxic acest cuvânt. Este deci un demers politic care dorește să implice cetățeanul în deciziile importante, pentru că asta înseamnă o democrație solidă și o țară dezvoltată. Țările care s-au dezvoltat în ultimii ani au fost cele care au dat puterea cât mai multor cetățeni.

Ai lăsat în spate o carieră de succes, dar mai ales numeroase oportunități pe care experiența câștigată în străinătate ți le-ar fi putut scoate în cale pe viitor. Care a fost motivul pentru care ai decis să îți asumi riscul de a te întoarce în țară și de a crea PACT? 

Există tendința aceasta, pe care inclusiv eu am avut-o ani de zile, de a spune că nu intrăm în politică pentru a nu ne murdări, pentru a nu intra într-o cocină de porci în care <<se intră la reupere>>. În ultimii ani însă am ajuns la concluzia că nu poți produce o schimbare profundă fără un instrument politic. Punct. Poți să ai cea mai tare firmă din România și nu va ajuta la nimic. Dacia furnizează 3-4% din PIB și nu reușește să convingă de ani de zile niciun guvern să finalizele Autostrada Pitești-Sibiu. Poți să ai cel mai tare ONG, cu cele mai bune programe de voluntariat pentru că într-o noapte, o decizie politică proastă poate distruge tot ce ai ai făcut. Poți lucra la Banca Mondială de unde poate poți pune presiune, dar capacitatea de acțiune este în continuare foarte limitată. Așa că nu ai ce face. Dacă vrei o țară funcțională, dacă vrei o țară în care copilul să crească, trebuie să îți asumi un astfel de pas, cu toate riscurile lui.

Cui se adresează PACT? Se încadrează în plaja formațiunilor politice destinate tinerilor sau vă adresați unui electorat mai divers?

Deși strategia electorală spune că trebuie să fii foarte precis în a-ți defini electoratul de bază, noi ne adresăm tuturor celor care vor altceva. Nu avem un mesaj politic definit pe criterii de vârstă, criterii sociale ci ne adresăm oamenilor sătui. Cred că sunt vreo 20 de milioane de astfel de oameni. Noi accentuăm ideea de tinerețe pentru că noi credem că nu există oameni bătrâni, ci tineri cu diferite vârste. Tineri, pentru noi, sunt cei care își doresc altceva, cred că se poate obține acel altceva și apoi sunt pregătiți să facă ceva.

Începând cu anul 2012, societatea civilă din România a început să fie mai vocală și să ia atitudine în diverse probleme. În decizia ta de a te reîntoarce în țară, cât de mult a contat faptul că România traversează o perioadă în care oamenii au început să ceară schimbări în diverse domenii?

Am venit acasă pentru că acum e timpul. Nouă ni s-a născut fetița acum 7 luni și am vrut ca ea să crească acasă, cu valorile cu care și eu m-am format acum mulți ani. În al doilea rând, nu cred că ne mai permitem, ca țară, încă o generație irosită, alte iluzii la nivel politic. Acest moment 2016 este vital pentru că în plan extern sunt evoluții regionale  cu consecințe dure și pe termen scurt și pe termen mediu și pe teremen lung și cred că această situație nu poate fi gestionată de așa-zișii lideri politici actuali, chiar dacă există și excepții. În plan intern avem o deschidere a pieței politice, o dată la nivel legislativ unde s-au flexibilizat condițiile pentru înființarea unui partid politic și mai important decât orice în acest context, activarea societății civile și a cetățenilor. Avem tot mai mulți oameni care vor să se implice în societate, fie să intre în arenă alături de noi sau alte formațiuni credibile, fie să intre pur și simplu în acțiune. Am avut din 2012 începând și până anul trecut momente clare de trezire a conștinței civice. Au cântărit  mult evenimentele din ultimii ani. Suntem 500 de persoane implicate momentan în acest pact, în acest moment. Ne-am dat seama că se poate, că dincolo de faptul că este un sistem închistat, că dincolo de faptul că are controlul asupra  anumitor pârghii financiare sau media, dincolo de toate acestea, cetățenii vor să facă ceva și sunt gata să facă ceva pentru a obține ceea ce vor. A contat mult ce s-a întâmplat în ultimii ani. Noi ne-am dat seama, cei care am fost în diaspora, că nu poți merge cu societatea decât până într-un punct. De acolo înainte e nevoie de un om politic care are pixul în mână, care are răspundere, dar și decizia și puterea de a schimba ceva.

Am ajuns la concluzia că nu poți produce o schimbare profundă fără un instrument politic. Punct. Poți să ai cea mai tare firmă din România și nu va ajuta la nimic.

De fiecare dată când se vorbește despre reformarea clasei politice auzim și despre reformarea structurii partidelor. Cum va arăta formațiunea voastră politică și ce va fi diferit față de ceea ce alegătorii au văzut până acum?

Noi avem cam jumătate dintre membri în țară și din țară. Jumătate au avut exeriențe în diaspora, dar sunt și oameni care au fost permanent aici, în țară. Ca și mod de operare, vrem să fim cât mai aproape de oameni prin filialele noastre din toată țara dar și din afara țării. Prin statutul nostru cerem filialelor să stea de vorbă cu cetățenii și să aibă consultări peridice pentru a găsi problemele și a găsi soluții alături de ei. În acest moment este, așa cum cerea legea, un comitet de inițiativă național cu opt membri fondatori. Va exista un birou administrativ, un birou politic, dar după Adunarea Generală.

Pare că formațiunile politice noi au obiceiul de a marșa pe ideea că sunt mai bune decât restul partidelor mai ales pentru că sunt proaspăt create. Este asta suficient pentru un partid?

Pot să vorbesc despre PACT. Ceea ce cred că ne recomandă pe noi este abordarea diferită, cu cetățeanul și nevoile sale în centru. Suntem o platformă de centru, asta înseamnă că suntem deschiși ideilor de stângă și de dreapta pentru că e important să fie idei bune pentru cetățeni. Aceasta este o tendință la nivel global. Lumea este tot mai complexă, nu mai există tețete ideologice. Ritmul schimbării poate impune într-o anumită perioadă măsuri mai de dreapta, iar un an mai târziu putem avea măsuri de stânga. Important e să fie o guvernare în interesul cetățenilor. Cred că venim cu o abordare diferită, suntem axați pe soluții și rezultate și nu în ultimul rând venim cu oameni nu doar curați și noi, ci oameni competenți.

PACT se lansează cu doar câteva luni înainte de alegerile locale. Aveți planuri pentru acest scrutin?

Din punctul de vedere al obiectivelor strict politice, primul lucru pe care ni-l dorim este să punem pe agenda publică niște teme de care nouă ne pasă foarte mult. Ne vom concentra pe patru sectoare mari: educație, sănătate, infrastructură și reforma administrației publice. Nu ne facem un obiectiv din a  câștiga un număr de primării sau un număr de locuri în Parlament. Ne luptăm până la capăt pentru asta, dar nu acesta este obiectivul nostru în acest moment. Am vrut să avem o lansare foarte bună și de acum înainte vrem să fim cât mai prezenți, să aducem teme în discuție. Acolo unde avem prezență sunt convins că vom avea rezultate bune la locale, dar principalul obiectiv este să reorientăm dialogul  între acești actori politici și civici pe soluții către cetățeni.

În ultimii ani, de fiecare dată când intrăm în campanie electorală, dialogul tinde să deraieze de la ce propun și vor sa facă cei ce candidează, spre felul în care se face concret campania. Vorbim astfel despre cine unde a mai dat pungi de zahăr, în ce localități s-au mai împărțit găleți și pui congelați cu însemne de partid și cine are mai multe microbuze cu care să plimbe alegătorii în ziua votului. Cum veți face voi campanie și cum credeți că se va derula această campanie din perspectiva partidelor tradiționale?

Cred că românii s-au săturat să fie și turmentați, și cumpărați și vor să fie cetățeni implicați. Dacă nu am crede lucrul acesta, nu ne-am fi asumat acest pas. Dacă rămânem la ideea de găleți și sticle de ulei, atunci noi nu avem nicio șansă pentru că nu putem concura cu partidele actuale. Noi nu avem nici resursele financiare ale lor, nici mijloacele de promovare pe care ei le au și nici structurile din teritoriu pe care ei le au. Noi mizăm foarte mult pe activarea cetățenilor prin social media, prin eveniemnte punctuale în comunitate de tipul întâlnirilor și consultărilor cu cetățenii și vrem ca oamenii să ne cunoască atât în țară, cât și în străinătate. Diaspora va conta, așa cum ar și trebui, inclusiv prin acest  mecanism imperfect al votului prin corespondență care este un pas înainte și credem că vor ajuta și ei spre însănătoșirea Parlamentului, în mod special.

Lumea este tot mai complexă, nu mai există tețete ideologice. Ritmul schimbării poate impune într-o anumită perioadă măsuri mai de dreapta, iar un an mai târziu putem avea măsuri de stânga. Important e să fie o guvernare în interesul cetățenilor.

Chiar dacă nu este oficial, campania electorală, la un anumit nivel, a început deja. Se poartă mici războaie la nivel declarativ, iar PACT a fost deja implicat într-unul de acest gen care te vizează chiar pe tine și așa-zisele tale „origini nesănătoase”. Cum vezi această situație?

Printre altele, asta vrem să schimbăm. Vrem să schimbăm această paradigmă, care spune că politica este despre politicieni și de aceea este normal să îi discutăm de parcă ar fi niște zeități. Politica trebuie să fie despre cetățeni. Acesta este mesajul nostru și ne prezentăm în fața oamenilor cu ideile noastre și oamenii de bună credință vor vrea măcar să ne cunoască pentru a afla dacă și ce putem face pentru ei. Dincolo de asta chiar nu ne interesează atacurile la persoană. Mă așteptam și cred că este chiar un semn bun pentru noi, pentru că asta înseamnă că am început să contăm. Sistemul reacționează pentru că așa știm să facem noi politică.

Un efect al tragediei din Colectiv a fost și o declarată dorință a partidelor de a se reforma din temelii. Liderii partidelor de tradiție au început să vorbească despre meritocrație, despre transparență, despre reîntoarcerea la alegător. Crezi că, dincolo de declarații, aceste lucruri sunt cu adevărat posibile?

Eu cred că partidele au înțeles că dacă vor să rămână la masa deciziilor trebuie să se reformeze și nu prea au de ales. Dacă vor să mai existe, partidele sunt condamnate să se reformeze. Marea lor problemă este însă atragerea oamenilor buni. Oamenii care au o carieră în spate, care au realizat ceva în societate au tendința de a refuza partidele vechi pentru că aceste partide vin cu un bagaj de afilieri și de neîmpliniri. Vin cu un trecut. Cred că aici este șansa noastră și a altor formațiuni noi. Dacă suntem credibili, atragem oameni noi și toată lumea câștigă din asta. Este nevoie de competiție pe piața politică și asta le va face bine inclusiv partidelor vechi. Partidele, în acest context, ar putea să se simtă obligate să gândească poate politici publice mai bune și să scoată oameni mai competenți în față.

Una dintre măsurile care să aducă reforma în partide a fost, în cazul PSD-ului de exemplu, adoptarea unui cod de conduită. Poate fi eficientă o astfel de măsură în condițiile în care, în esență, prevederile codului sunt aplicate peste aceiași oameni?

Un cod de conduită nu poate reforma un partid prin simpla-i existență. Este o formă fără fond. Dacă oamenii nu sunt cei potrivți și nici nu poți atrage oameni potriviți, poți să faci cele mai tari coduri de conduită și tot nu vei reforma partidul din temelie. Noi avem un cod de conduită și etică și veți vedea cât de departe am dus principiul transparenței și al eticii, limitele pe care ni le-am setat singuri cu privire la ce putem noi face. Într-o structură curată și nouă, cu principii, un astfel de cod nu mai este o formă fără fond, așa cum se întâmplă în alte partide, unde principala problemă sunt oamenii, nu neapărat mecanismele. Codul nostru este încă în lucru, dar pot spune că avem prevederi care interzic existența unor afaceri în paralel cu activitatea politică, nu vom permite implicarea unor foști membri remunerați ai fostului Partid Comunist sau a ofițerilor fostelor servicii.

Se vorbește tot mai mult în această perioada despre schimbarea legii privind alegerea primarilor în două tururi. Ar avantaja o astfel de măsură formațiunile mici, Precum PACT?

Noi ca PACT susținem necondiționat două tururi. Nu doar pentru primării, pentru că am vrea să fie două tururi și pentru alegerea președintelui Consiliului Județean. Alegerile indirecte în acest caz  mi se par o idee nefericită. Sistemul de vot în două tururi este mai reprezentativ și din acest punct de vedere nu poți să ai însănătoșirea clasei politice fără să umbli la regulile jocului pentru a asigura reprezentativitate și a da unor forțe noi șansa să se exprime în turul doi. Este demonstrat în întreaga lume că partidele de la putere și oamenii deja în funcție pleacă cu un avansa semnificativ în alegeri. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în România, surprizele au loc în turul doi.

După ce legea electorală s-a schimbat, a devenit posibilă înființarea partidelor cu cel puțin trei membri. Este aceasta o șansa pentru inițiativele locale de a conta în sfârșit în alegeri?

E greu de spus. Cu siguranță au acum o șansă în plus față de contextul din trecut. În primul rând, acum pot exista. În al doilea rând, este acest sentiment de trezire, oamenii realizează că e nevoie de schimbare și partidele actuale au mari  dificultăți în a atrage oameni buni. Cei din grupul nostru nu s-ar fi gândit să intre în niciun alt partid dintre cele existente. Sunt oameni care nu se văd ca fiind politicieni și de asta avem nevoie: oamnei care vor să dea ceva înapoi. Sunt partide mici, locale, care pot produce surprize. Marele test pentru ele va fi dacă vor știi să se unească, să pună la o parte orgoliile, să meargă pe liste comune la alegeri. Dacă nu, tot partidele mari vor avea de câștigat, tot partidele care pot mobiliza oameni la vot, prin excelență PSD-ul.

Care sunt obiectivele voastre pentru alegerile locale?

Dorința noastră cea mai mare este să punem teme noi pe agenda publică. Vrem să vedem cum putem construi orașe competitive în România, vrem să vedem cum putem face orașe pentru oameni și nu doar pentru mașini.  Vrem de asemenea să vedem cum putem investi în locuri de muncă într-un mod deștept, cum putem atrage investitori. Nu ne facem un obiectiv din câștigarea unui număr de primării. Vrem să schimbăm în primul rând dialogul și dezbaterea politică pentru a ne axa pe soluții. Avem totuși filiale puternice în câteva regiuni, nu neapărat în orașe mari, dar sunt comunități în care sunt grupuri semnificative în care vom demonstra că putem face treabă.

Citește și

Sebastian Burduja are 30 de ani, este căsătorit și are o fetiță, iar în România s-a întors recent, după ce ultimii 12 ani și i-a petrecut în SUA, acolo unde a studiat la universități de renume precum Stanford sau Harvard. Din 2012 a lucrat ca expert la Banca Mondiala. Ulterior s-a întors acasă, în România și alături de un grup de 500 de tineri din țară și din străinătate a  PACT. Anterior, Sebastian Burduja s-a implicat active în problemele tinerilor din diaspora, înființând în anul 2009 Liga Studenților Români din Străinatate (LSRS). Doi ani mai târziu, în anul 2011, a fondat Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români (Fundaţia CAESAR). Sebastian Burduja este fiul bancherului Marinel Burduja, care a deţinut funcţia de vicepreşedinte Bancorex.

 

 

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR