30 de ani de bâjbâieli, de pași înainte urmați de pași înapoi, cum să aducă școala românească spre o reală modernizare? Subfinanțarea, politizarea, schimbarea amețitoare a miniștrilor educației și inconsecvența legislativă au distrus nu doar perspectivele școlii, ci și încrederea în ea. Părinți, elevi, profesori și experți se uită cu îngrijorare la starea actuală a învățământului și la ce va fi. Un sistem bolnav cronic, peste care s-a așezat și povara unei boli acute, iată un sistem extrem de greu încercat în aceste momente! 

Partea bună a lucrurilor, iar aceasta este o oportunitate de care ar trebui profitat, este că societatea pare mai preocupată ca oricând de soarta școlii și de ce se va întâmpla la începerea cursurilor anul acesta.

Părinții au trăit, forțați de împrejurări, alături de copiii lor în perioada crizei sanitare și au avut ocazia să vadă și să înțeleagă cum arată lecțiile copiilor lor, cam ce învață și cum învață ei. Acum par mai implicați decât oricând.

Profesorii s-au trezit și ei în fața unui examen pe care-l tot amânau: modernizarea, digitalizarea, predarea interactivă.

Iar autoritățile, ministerul, în momentul în care a sosit criza pandemică, au dat iar cu capul de pragul de sus, fără să fim siguri că l-au văzut pe cel de jos. Nici acum, într-un moment de majoră provocare, nu pare că avem un plan, o idee clară despre ce ar trebui să facem și să fim hotărâți să și facem.

SINTEZA: Domnule Șandor, sunteți om de afaceri și părinte, dumneavoastră personal cum ați perceput procesul de învățământ în perioada pandemiei?

Ovidiu Șandor: Perioada de lock-down a fost desigur un experiment interesant, atât pentru școli, cât și pentru elevi și pentru părinți. Ținând cont că cei doi copii ai mei învață într-o școală care a reușit să treacă la o formă complet online într-o săptămână, oferind întreaga curriculă în varianta online, pot spune că lucrurile au funcționat surprinzător de bine. Deși au doar 12 ani, ei s-au adaptat rapid la tehnologie și la noul context, părând cumva chiar încântați de noua formă. Că progres academic cred că au înaintat la fel de mult cât ar fi înaintat și dacă școala ar fi continuat în mod obișnuit. Social însă, a fost mult mai puțin interesant. Cred că le-a lipsit mult contactul direct cu colegii, mai ales că, la această vârstă, încă nu există reflexul de a păstra active de la distanță niște relații de prietenie. Așa încât, în mare măsură, lucrurile au funcționat pentru acea perioadă. Cred însă că, pe termen mediu și lung, învățarea de la distanță nu este defel bună și nu poate înlocui învățarea în clasă și mediul social oferit de școală.

SINTEZA: Cum credeți că ar trebui continuat în următorul an, ce soluții vedeți pentru protecție, pentru înlăturarea fricii, dar și pentru un proces de învățare de calitate? Ce ați recomanda?

Ovidiu Șandor: Cred că este important să găsim formulele de a începe școala în sala de clasă cu cât mai mult elevi. Din ce am văzut, pentru copiii sub 10 ani este greu să faci învățământ online – nu au capacitatea de atenție necesară, e mai greu să înțeleagă partea tehnică a experienței respective, trebuie să aibă un adult lângă ei, care să îi ajute etc. Așa încât eu cred că ar trebui să ne asigurăm că toți copiii, până la acea vârstă, pot merge la școală – poate împărțiți pe grupe mai mici, cu distanțare socială etc. Desigur că și pentru elevii mai mari o prezență 100% la școală ar fi ideală. Probabil însă că, în această toamnă, cel puțin în anumite perioade și în anumite zone ale țării, acest lucru nu va fi posibil. Dar o alternanță școală – online ar putea funcționa pentru o perioada de câteva luni, până când pandemia ar putea fi sub control.

SINTEZA:  Aveați un proiect de înființare a unei școli private la Timișoara. Ați reușit? Cum decurge activitatea acolo?

Ovidiu Șandor: Da, în toamna lui 2019, British Internațional School of Timișoara și-a deschis porțile într-un campus foarte frumos, începând cu 230 de elevi, de la clasa pregătitoare până la echivalentul clasei a VIII-a, pe o curriculă britanică. Am obținut și acreditarea entității relevante din Anglia după primele luni de funcționare, precum și certificarea de centru de examinare Cambridge. S-a articulat o echipă deosebit de entuziastă și experimentată de 50 de cadre didactice, atât profesori internaționali, profesori români cu experiență internațională, precum și tineri profesori locali. În momentul lock-downului, toată partea de curriculă a fost trecută online, elevii beneficiind de un program școlar de dimineața până după-masa, alternând sesiunile online cu activitățile individuale, pe un orar adaptat desigur vârstelor. Inclusiv partea de examinări de final de an a fost realizată online. Școală era deja dotată cu tablete pentru toți elevii și oricare elev a putut împrumuta pe perioada lock-downului tabletă, dacă a fost necesar. Și în sistemul obișnuit de școală, o parte din materialele didactice erau online și accesibile pe tabletă, de la exerciții de matematică până la cărți electronice etc. Astfel încât trecerea a fost posibilă, chiar dacă a presupus efort din partea unora dintre profesori și din partea unor elevi. Pe parcurs, învățând ce funcționează și ce nu, orarul și modalitățile de interacțiune între profesori și elevi au fost ajustate și îmbunătățite. În perioada de lock-down au avut loc și activități opționale, de exemplu primul număr al revistei școlii fiind editat și publicat în acea perioadă, prin implicarea elevilor și a unor cadre didactice. Peste vară, elevii au putut participa la câteva săptămâni de școală de vară, în grupe mici, cu multe activități în aer liber, combinând învățarea cu socializarea (atent distanțată social) și cu distracția.

SINTEZA: Și, foarte important, cum veți continuă din toamnă? Ce măsuri ați luat? A existat vreun recul la numărul de înscriși?

Ovidiu Șandor: Pentru această toamna ne bucurăm să avem mai mulți înscriși, aproximativ 340 de elevi. Ne pregătim pentru cele trei scenarii anunțate oficial. Ținând cont că avem maxim 20 de elevi în clasă și săli de clase de dimensiuni mari, putem relativ ușor asigura distanța între elevi, luând măsurile necesare în acest sens. De asemenea, școala are un campus amplu, unde putem crea în exterior zone distincte pentru grupe și clase, așa încât în pauze să reducem contactul apropiat între elevii din diverse grupe. Suntem pregătiți și pentru formulă hibridă, în care jumătate dintre elevi să fie în clasă, iar ceilalți colegi să fie conectați online la activitatea din clasă. Testăm acum tehnologia și rafinăm abordarea pedagogică a profesorilor în acel scenariu. Pentru varianta, puțin probabilă sperăm noi, a trecerii complet online pentru o perioadă de timp, pregătim un orar complet, pe baza experienței din finalul anului trecut, așa încât toată partea academică să fie coerent acoperită. De această dată însă am dori să avem profesorul activ în sala de clasă, chiar dacă toți elevii ar trebui să stea acasă. Ne așteptăm la o toamnă fluidă, dar privim cu încredere înainte. Încercăm să ne pregătim cât mai bine pentru toate scenariile în cauză și încercăm să ne păstrăm flexibilitatea și optimismul necesar. Vom trece cu siguranță cu toții și de pandemia aceasta.

SINTEZA: Ca antreprenor, ce recomandați pe termen lung educației? Cum vedeți viitorul ei?

Ovidiu Șandor: Educația trebuie să devină și în România o educație centrată pe elevi. Pe nevoile acestora. Sistemul de învățământ din România are nevoie de o restructurare serioasă și prin asta nu înțeleg schimbarea datei unor examene sau ajustarea unor manuale. Aici vorbesc de reconsiderarea principiilor care se află la rădăcina sistemului de învățământ. Nu mai trăim în epoca profesorului care, încărcat de informații și cunoaștere, revarsă înțelepciune asupra copiilor, ci trăim în epoca în care oricine poate accesa informații și cunoștințe online. Profesorul ar trebui să fie un ghid, un facilitator, un catalizator al curiozității, un stimul al experimentării și încercării. Profesorul și sala de clasă trebuie să devină mediul în care copilul să fie încurajat și sprijinit în a încerca, în a descoperi, în a explora informații, cunoaștere, înclinații și direcții în viață. La fel cred că această generație trebuie să fie o generație foarte instruită din punct de vedere digital. Aici, cel puțin pentru elevii din școlile care au reușit tranziția la online, pandemia este un accelerator al adaptării la digital și tehnologie și cred că pentru elevi a fost totul probabil mult mai natural decât pentru unii profesori sau pentru părinți. Vrem, nu vrem, tehnologia și digitalul schimbă modul în care trăim, muncim, colaborăm, iar copiii trebuie să fie echipați cu cele necesare încă de pe acum. Cred că educația privată poate și trebuie să fie încurajată, pentru că exemplele pozitive din această zona pot fi catalizatoare și pentru școlile publice în ceea ce privește adaptarea și îmbunătățirea procesului educațional.