Ca orice scenariu frumos, povestea este adevărată și începe cu 10 ani în urmă, când Institutul Cultural Român organiza la Sinaia o dezbatere legată de repatrierea tinerilor cercetători români aflați în străinătate. Printre participanți se număra și clujeanul Sebatian Buhai, care de-abia își începuse studiile doctorale la Univeristatea Rotterdam. „Multe din discuțiile de atunci au rămas la stadiul de… discuție, însă dorința de a face ceva la modul foarte concret a supraviețuit și s-a intensificat, mai ales văzând că lucrurile în cercetarea și învățământul superior din România nu se schimbă defel, nu intră pe un făgaș normal”, spune Sebastian, acum Visiting Researcher la departamentul de economie a Universității din Stockholm, făcând o precizare importantă: „cum am zis și acum 10 ani, eu/noi niciodată nu ne-am săturat și nu ne vom sătura de România, dar ne-am săturat de problemele ei cronice și credem că pasivitatea nu este o alternativă”.

Sebastian Buhai, Visiting Researcher la Universitatea din Stockholm, a fost sufletul iniţiativei care îşi propune să aducă minţile strălucite înapoi acasă

De la cuvânt la faptă

Lucrurile au început să se miște de-abia în 2012-2013, când Sebastian a luat legătura cu alți oameni dornici să schimbe lucrurile – Mihai Copaciu de la BNR, pe care-l știa din timpul olimpiadelor de matematică și Cristian Litan de la UBB, pe care îl cunoscuse în decembrie 2012 la un workshop la Târgu-Mureș. „L-am atras rapid în echipa de coordonatori și pe Cosmin Iluț de la Duke University, și el clujean de origine, pe care îl cunoșteam tot din liceu, de la olimpiade. Ne-am pus cap la cap ideile, într-un manifest care milita pentru organizarea unui eveniment, o confernință care să aducă în țară, măcar odată pe an, cât mai mulți cercetători din diaspora. Am stabilit și care sunt țintele pe termen scurt, mediu și lung ale conferinței și am punctate avantajele de care s-ar bucura instituțiile organizatoare din România”, povestește Sebastian. În februarie 2013 a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai UBB și ai Băncii Naționale a României, care și-au exprimat susținerea pentru proiect, în special Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Dan Lazăr, prorector UBB, și Răzvan Mustață, decanul FSEGA. Mai mult, cercetătorii invitați să se implice în acest proiect au răspuns cu foarte mare entuziasm „și asta chiar în condițiile în care au existat alte conferințe prestigioase care s-au suprapus conferinței de la Cluj”.

Organizarea propriu-zisă a evenimentului a început chiar de atunci, din februarie 2013, cu un an și jumătate înainte. Bugetul total al conferinței s-a ridicat la aproximativ 22.000 de euro. UBB-ul și FSEGA au asigura finanțarea integrală a infrastructurii organizatorice – cazarea invitaților, transportul de la hotel la facultate, evenimentele de socializare (prânz cină, excursie de final), iar o parte din transportul invitaților români din diaspora a fost finanțată cu ajutorul unor sponsorizări venite de la instituții financiare – bănci, fonduri. „Sperăm ca anul viitor parteneriatul cu mediul de afaceri să fie mult mai puternic, generând astfel efecte pozitive pentru toate părtile implicate”, spune Mihai Copcea.

Model de bune practici

Pantru ediția din 2015, organizatorii se gândesc la câteva schimbări. Prime se referă la rotația membrilor comitetului de organizare – locurile lui Sebastian Buhai și Cosmin Iluț vor fi ocupate de Ana Băbuș, de la Chicago FED și Imperial College of London și Cristian Pop-Elecheș, de la Columbia University, care anul acesta au făcut parte din Comitetul Științific ce s-a ocupat cu selectarea lucrărilor prezentate în conferință. A doua schimbare se referă la data desfășurării evenimentului: „următoarea ediție va avea loc la sfârșitul lunii iulie și va avea trei zile dedicate dezbaterilor știintifice”. Conferința va fi găzduită tot de UBB prin FSEGA, dar din 2016 se va aplica principiul rotației și în ceea ce privește gazda evenimentului, cu precizarea că „ne dorim ca acesta să revină odată la doi ani la Cluj”, după cum spune Mihai Copcea.

Prima ediție s-a vrut un model de bune practici și în ceea ce privește formularea unei strategii legate de viitorul acestei inițiative. Concret, s-a discutat despre înființarea unui master de elită, care să permită cercetătorilor din diaspora să susțină cursuri pentru studenții români, în vederea pregătirii acestora pentru un doctorat la universități de prestigiu. Masterul nu ar presupune cheltuieli foarte mari, pe care să nu le poată suporta o universitate precum „Babeș-Bolyai” , de exemplu, și ar putea reprezenta primul pas către un centru de elită, care să ofere inclusiv programe de doctorat în economie.

Ce așteptări au organizatorii de la edițiile următoare? „Continuitate, cel puțin la standardele stabilite în acest an. Odata această condiție îndeplinită, efectele pozitive o să apară”, spune Mihai Copcea. „Aș vrea ca în viitor să poată fi organizată și împreună cu una din marile asociații de economiști din Europa sau la nivel global. Aș vrea ca lumea să rămână la fel de entuziastă peste 10 ediții așa cum a fost acum. Aș vrea să existe și alte ramificații, de exemplu întâlniri științifice mai mici, workshop-uri pe anumite teme specializate, organizate la diverse insituții de cercetare, eventual de oameni care au fost și au văzut calitatea de la ERMAS. Aș mai vrea să se organizeze conferințe similare și în alte domenii (am fost deja întrebat de detalii organizatorice de fizicieni și matematicieni). În sfârșit, aș vrea ca, în câțiva ani, această conferință să fie organizată într-un Institut de Elită în Cercetarea Economică din România, unde corpul academic să fie alcătuit din participanți de la edițiile anterioare”, enumeră Sebastian Buhai. Lunga listă de dorințe este echilibrată de o listă cu 120 de nume aparținând cercetătorilor români afiliați unor instituții din străinătate, care și-au arătat deja interesul de a participa la acest proiect. Atât este de simplu: Beautiful minds inspire others. Vă pot convinge interviurile următoare.