1
2
3
4

În 2015, Morphoza  și-a consolidat relația cu clienții mai vechi, extinzând colaborările pentru spații noi – de birouri și comerciale – dar și-a adăugat și clienți noi în portofoliu, cu proiecte majore, astfel că cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3 milioane de euro. În 2016, când compania și-a extins activitatea în străinătate, această cifră a ajuns la 3,3 milioane de euro, după cum estimează Diana Calfa, managing partener. 50 de specialiști – arhitecți, designeri, proiectanți, manageri de proiect, experți tehnici, oameni de vânzări, comunicare și marketing lucrează acum în compania înființată în 2004 la Cluj, însă lucrurile nu s-au așezat bine chiar din prima. Povestea o spune chiar Diana Calfa, o ieșeancă școlită în București, care și-a găsit rostul la Cluj, după o încercare eșuată de implicare în politică.

Compania Dianei Calfa lucrează cu clienți precum Aegon, Farmec, Gerovital, Fortech, Betfair, NTT Data România, Medicover

Sinteza: A existat un moment delicat în istoria companiei, când ați renunțat la toți angajații și ați luat-o de la capăt. Cum s-a ajuns la acel punct și cum l-ați depășit?

Diana Calfa: Am început acest business, în paralel cu un proiect imobiliar, într-o echipă de trei oameni. Chiar dacă echipa a crescut rapid, a existat într-adevăr un moment dificil, în timpul crizei (criza economică izbucnită în 2008 – n.r.), în care am simțit că Morphoza nu merge pe drumul cel bun, așa că am luat decizia de a renunța la toți angajații și de a regândi acest proiect, alături de soțul meu și de asociata noastră, Sonia Gecan. Am revenit la conceptul inițial, de a crea o entitate care să își asume întreaga responsabilitate într-un proiect de amenajare de interior. Nu a fost ușor, au urmat cinci ani în care am făcut tot ce am putut mai bine pentru a rezista pe piață într-un context economic nefavorabil. Nu numai că am rezistat, dar am reușit să consolidăm brand-ul Morphoza, în domeniul design-ului de interior, să extindem considerabil portofoliul de clienți și serviciile în afara sferei rezidențiale, cu proiecte de birouri și spații comerciale, dar și dincolo de granițele țării.

Ați început cu amenajarea de complexe rezidențiale (Dora Park și Bella Park), dar acum sunteți cunoscuți mai degrabă pentru amenajările de birouri. Care este în acest moment ponderea proiectelor rezidențiale versus birouri?

Proiectele de birouri au apărut natural, în principal datorită clienților din sfera rezidențială cărora le-am câștigat încrederea și care au ales să ne recomande sau să amenajeze și spațiile de birouri pe care le dețineau tot cu Morphoza. Într-adevăr, în ultimii 3 ani, ponderea proiectelor de amenajări de  birouri a crescut semnificativ, ajungând să reprezinte, în 2016, 60% din portofoliul nostru. Restul de 40% reprezintă proiecte rezidențiale și comerciale. Această creștere s-a produs în contextul în care, în această perioadă, începând cu anul 2014, am asistat la o creştere rapidă a pieţei de mobilier de birou şi fit-out, dar și a pieței spațiilor de birouri. De asemenea, la fel de importantă a fost și venirea în România a unor mari companii internaționale, în special din domeniile IT&C și BPO, care au deschis la noi puncte de lucru.

Birourile NTT Data din Cluj-Napoca

Cum au evoluat pretențiile (și bugetele) clienților corporate?

Mă bucură să văd cum clientul corporate a înțeles faptul că o amenajare potrivită a biroului de companie poate implica resurse umane, financiare și de timp mari, dar că nu costă atât de mult cât îl poate costa o amenajare disfuncțională: stres, frustrare, ineficiență, timp pierdut și angajați nemulțumiți. Toate acestea, în cele din urmă, se reduc la pierderi financiare pentru companie.

O amenajare adecvată nu numai că rezolvă aceste probleme, dar poate genera, în plus, noi metode de lucru sau accelerarea proceselor vechi de lucru, o comunicare eficientă între membrii echipei, creșterea gradului de colaborare între ei, dar și satisfacția și entuziasmul acestora față de mediul de lucru și de companie, în ansamblul ei. Cam acestea sunt și obiectivele pe care clienții și le stabilesc atunci când demarează un proiect de relocare sau de reamenajare a spațiului de lucru. În plus, pe lângă beneficiile asupra angajaților, companiile doresc ca, printr-un design creativ și inovator, să comunice cât mai bine valorile organizaționale atât în cadrul echipei, cât și în fața clienților și să se diferențieze de competiție. Bugetele alocate variază, însă, în funcție de strategia fiecărui client, de spațiul pe care îl are la dispoziție și de numărul de angajați. Pot începe de la 350 euro/mp până la 650 euro/mp, dar bineînțeles că „the sky is the limit”.

Care sunt cele mai importante tendințe pe piața amenajărilor de birouri; ce-și doresc clienții?

Companiile au devenit conștiente de faptul că reprezentanții Generației Y așteaptă de la ele mai mult decât un pachet salarial competitiv și că una dintre metodele de prin care îi pot menține satisfăcuți și motivați este o amenajare de birou adaptată nevoilor lor. La fel ca în ultimii ani, principiile de bază ale unei amenajări sunt flexibilitatea, comunicarea și puterea tehnologiei. Open-space-ul rămâne în continuarea unul dintre cele mai utilizate moduri de organizare a spațiului, însă și el este transformat cu ajutorul elementelor fono-absorbante avansate. Popularitatea acestui model vine din faptul că cele mai multe companii au, la baza culturii lor organizaționale, principii democratice și colaborative și își propun așadar să elimine, la propriu și la figurat, barierele de comunicare dintre membrii echipei. Așa se face că, din ce în ce mai mult, vedem top managerii ieșind din birourile lor de sticlă, pentru a se instala în zona de open-space și a deveni astfel mai ușor de abordat.

În acest context, zonele de meeting devin, cu ajutorul design-ului, din ce în ce mai prietenoase, multe dintre ele se transformă în spații deschise, informale, care suscită creativitatea angajaților, îi inspiră și cresc gradul de socializare. Acestora li se adaugă zonele de agrement, cum ar fi sălile de gaming sau bucătăria. Clienții corporate au cele mai mari așteptări atunci când vine vorba despre aceste spații comune, fie că și le doresc în interiorul propriilor birouri sau sunt integrate în clădirile în care își desfășoară activitatea. Mesele de biliard, foosball sau ping-pong, jocurile de darts și consolele Wii sau X-Box sunt cele mai populare în aceste zone. Biblioteca este încă un exemplu autentic, propus pentru relaxarea angajaților, dar și pentru studiul individual. Mai mult decât zone de agrement, angajatorii aleg din ce în ce mai mult să ofere angajaților și camere obscure pentru deconectare și relaxarea ochilor, în pauzele de lucru.

Una dintre cele mai importante tendințe care ajung și în România, în această perioadă este, fără îndoială, hot-desking-ul. Acest principiu presupune ca angajatului să nu i se mai aloce un spațiu de lucru personal, ci este încurajat să lucreze în zonele informale de lucru, sălile de conferință sau în zonele de relaxare precum cafeteria.

Sală de curs la Maastricht School of Management Bucureşti

Care dintre proiectele pe care le-ați făcut până acum v-a provocat cel mai tare și care v-a adus cea mai mare satisfacție?

Încă de când am început proiectul Morphoza, ne-am concentrat pe calitatea și nu pe cantitatea proiectelor pe care ne angajăm să le livrăm. De aceea încercăm, pe cât posibil, să alegem proiectele care reprezintă o provocare pentru noi, care ne pun la încercare creativitatea și ne ajută să ne autodepășim. Iar, la finalul unui astfel de proiect, satisfacția este pe măsură.

Un exemplu concret ar fi amenajarea birourilor Betfair, care a reprezentat primul proiect major de office din portofoliul nostru și am avut doar trei zile la dispoziție pentru a propune conceptul de design interior. Aș adăuga și birourile NTT Data Romania care au constituit o provocare prin faptul că dispunerea spațială a fost pe zece etaje, iar pentru fiecare dintre ele a trebuit să propunem o temă diferită care să „comunice”, în același timp, cu celelalte etaje.

Recent, ne-a bucurat faptul că tocmai aceste două amenajări s-au bucurat de recunoaștere din partea specialiștilor, în cadrul primei competeții naționale de birouri The Most Office: birourile Betfair Romania – The Most Popular Award,Young Spirit Award și, premiul cel mare, The Most Office Award – și birourile NTT Data Romania – High-Tech Award.

Unde vedeți businessul Morphoza în următorii cinci ani?

Ne vom extinde la nivel internațional. Pe lângă proiectele pe care le desfășurăm deja în țări precum Irlanda sau Malta, lucrăm la crearea unei noi entități juridice în Dubai, Morphoza UAE, prin intermediul căreia ne propunem să intrăm pe piața amenajărilor interioare din Orientul Mijlociu, total diferită de cea europeană. Viitorul este, așadar, plin de provocări și perspective noi.

Vă mai gândiți la posibilitatea de a intra în politică? (Absolventă de Sociologie/Științe Politice, Diana Calfa a făcut parte din echipa președintelui Emil Constantinescu, iar în 2000 s-a implicat în lansarea partidului Uniunea pentru Reconstrucția României, care nu a intrat în Parlament la alegerile din 2004 și în 2005 a fuzionat cu PNȚCD formând PPCD).

Am renunțat la politică, pentru că am simțit nevoia să fac ceva concret, iar în acel domeniu, nu am văzut finalitatea demersurilor pe care le inițiam. În continuare, simt același lucru și mă bucur că, în amenajări interioare, am oportunitatea să văd, fizic, rezultatele muncii noastre, a mea și a echipei pe care o coordonez.

„Am renunţat la politică, pentru că am simţit nevoia să fac ceva concret”, Diana Calfa

Credeți că femeile sunt mai potrivite pentru a conduce un business în domeniul amenajărilor / decorațiunilor?

Cred că, spre deosebire de majoritatea bărbaților, femeile au avantajul de a se implica emoțional în fiecare proiect pe care îl gestionează, dar și de a empatiza și de a comunica mai ușor cu clienții. Mai ales în cazul amenajărilor rezidențiale, unde gradul de implicare emoțională din partea proprietarilor este mai ridicat. De asemenea, foarte important în acest domeniu este și simțul estetic, poate ceva mai pregnant la femei. Totuși, consider că, în cazul meu, puterea business-ului Morphoza stă în colaborarea strânsă pe care o am cu soțul meu, care completează aceste înclinații aparent feminine, cu un spirit analitic desăvârșit, viziune strategică, simț practic și aptitudini de negociere.

Ce-și doresc companiile de la spațiile de birouri

Piața din România se deschide, treptat, adoptării  de concepte noi în ceea ce privește spațiile de birouri, spune Diana Nanu, Head of Operations, Legal & Compliance CBRE România. Majoritatea companiilor mari au în vedere și spațiul de lucru, atunci când își gândesc strategia de creștere, fiind dispuse să plătească mai mult pentru amenajarea birouri, pentru a recruta mai ușor oameni și pentru a-și motiva și fideliza angajații. „Angajatorii încearcă să ofere angajaților, inclusiv prin spațiul de lucru, echilibru între viața profesională și viața personală, urmărind  ca aceștia să se simtă confortabil  la muncă și să se identifice cu biroul lor”, spune Diana Nanu. Care sunt cele mai importante criterii de selecție a spațiului de birouri:

  •  clădiri care beneficiază de tehnologie modernă, cum ar fi iluminat full LED atât în spațiile comune, cât și în spatiile de lucru; instalații de încălzire, ventilație și aer condiționat eficiente, capabile să acomodeze densități foarte mari de angajați pe mp; sisteme de back-up avansate, capabile să susțină nu doar sistemele de life and safety, ci întreg consumul clădirii, astfel încât să asigure continuitatea business-ului în caz de întrerupere a furnizării de energie electrică;
  • clădiri cu săli înalte, în jur de 3 m între tavanul casetat și podeaua flotantă;
  • clădiri cu acces facil la transport în comun, în special metrou (în Capitală);
  • clădiri cu certificare verde;
  • clădiri care să fie în zone cu un mix cât mai complet de retail (sală de sport, salon de frumusețe, supermarket, restaurant, cafenea);
  • parcare amenajată pentru  biciclete, plus zonă de vestiare și dușuri;
  • posibilitatea de a lucra în zone verzi;
  • acces Wi-fi gratuit în zonele comune;
  • parcare cu acumulator pentru mașinile electrice;
  • rație de parcare foarte bună (1 loc de parcare la 50-60 mp închiriați).

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR