Întemeiat de sași, satul mai păstrează configurația și arhitectura de inspirație germană, sătenii lui vorbesc germana – pentru că majoritatea au făcut școala primară și grădinița în această limbă –, iar tinerii, mulți dintre ei, în Germania lucrează. Alții sunt angajați la concernul german din Blaj sau la Romgaz Mediaș. Sau muncesc în Olanda, Spania, Italia. Valea Lungă a fost condusă timp de 16 ani de un primar PNL, iar din toamna trecută a devenit singura localitate cu un primar AUR din Transilvania.

Satul arată prosper, cu case renovate, castel și parc dendrologic, spațiu de joacă, școală modernă, centru social pentru copii și bătrâni, grădiniță nouă, cămin cultural, bancă, gară, străzi asfaltate, poduri și rigole. Aproape fiecare casă are mașina la poartă și utilaje agricole în curte, o forfotă de toamnă animă locul încă de la intrare. Se lucrează la întărirea unui taluz care străjuiește șoseaua principală. Deasupra lui, un șir de case, toate cu etaj, anunță o localitate de oameni înstăriți.

„Mulți au lucrat în străinătate și au trimis bani acasă de s-au făcut gospodăriile astea, cum le vedeți”, ne explică Ana Gabor care străbate satul de dimineață. Tocmai i-a murit soțul și trebuie să întocmească „tot felul de acte” pentru a-i moșteni pensia după anii lucrați la Copșa Mică, unde a făcut naveta, 40 de kilometri zilnic. Avea pensie 1.400 de lei. Cum se trăiește în Valea Lungă? „Greu. Tinerii sunt plecați, bătrânii nu pot munci. Ajutoarele pentru iarnă se dau greu. Mie mi l-au refuzat că am teren, cu trei ari în plus peste lege. Primarii sunt pentru ei. Așa e lumea, fiecare pentru el”. De partidul AUR n-a auzit „până n-or venit cu alegerile prin sat”. „Dar noi l-am votat pe cel de acum că îl știam, nu pentru ce partid e”, explică Ana opțiunea satului. Crede că politica este problema în țară, neînțelegerile dintre politicieni și schimbările prea dese.

Cerul satului e străpuns de turlele a patru biserici: ortodoxă, catolică, evanghelică, unită cu Roma. Prin Valea Lungă trece trenul, iar dacă asculți bine, la amiază poți auzi clopotele Catedralei din Blaj. Dealurile, cândva pline de viile sașilor, înconjoară cuibul de case, protectoare. Longenduel, în săsească, avea numeroase pivnițe pe sub pământ, unele se mai păstrează și astăzi. Ni le arată Petru Rădac, preotul ortodox. Se întindeau pe sub grădini și case, se mai văd în spatele Monumentului dedicat victimelor din cele două războaie. Preotul locuiește într-o casă construită pe la 1850, așezată pe pieptul dealului, cu fața la soare și la sat. Are în jur de 50 de ani. Se pregătește pentru o înmormântare, la ora 13 trebuie să fie acolo. A avut și victime de Covid. O femeie de 69 de ani tocmai a murit. Este vaccinat și-i sfătuiește pe oameni să facă la fel.

„Din păcate, nu-s prea vaccinați pe aicea. Eu le-am spus că fiecare pentru el face, și să nu ne luăm după toate prostiile de pe internet și după toate gogomăniile pe care le mai transmit și ai noștri, unii dintre ei călugări. În loc să-și vadă de treaba lor, să se roage acolo în mănăstire, se apucă să vorbească tot felul de gogomănii. Să-și vadă de treaba lor!”

Când a venit în comună, acum 30 de ani, aici se nășteau 30-35 de copii pe an. „Acum se nasc 10-12. Mai mulți morți decât născuți”, spune preotul.

„Primarul care a fost înainte era de la PNL. A reușit să facă multe, el a făcut tot ce se vede nou pe aici… în 16 ani, ai timp. Și acum, na!, după atâta vreme, te uzezi ca om și ca primar. N-a mai coborât printre oameni, era cam pe sus cu nasul și poporul te sancționează. Băiatul ăsta, noul primar, a mai candidat și acum patru ani, din partea ALDE, parcă, și atunci n-a luat. Pe urmă a găsit soluția cu ăștia, cu AUR-ul”. Cum a convins AUR-ul să fie votat în sat? „Nu AUR-ul”, răspunde preotul, „că nu se știa de el, ci omul. Ei l-au votat pe Dănuț, nu partidul. Eu le-am spus de la început: măi, fraților, nu contează la ce partid sunteți, treceți la PNL că rezolvați problema, de acolo vin bani destui. Acum vedeți că nu au bani. N-au mai făcut nimic, din primăvară până acum doar acolo la intrare se lucrează și aia e o lucrare moștenită de pe vremea celuilalt care se finalizează. Nu le dau ăștia finanțare, că la Blaj e PNL, la județ, PNL. Primarul de dinainte s-a aliat cu unul de la UDMR, inginer în primărie, și mergeau la București. Au obținut bani și declararea comunei defavorizată, că era lângă Copșa Mică, asta a adus avantaje. Și la subvențiile de la APIA s-a văzut că erau mai mari.”

Despre situația politică din țară, preotul crede că se va debloca doar dacă se vor înțelege politicienii între ei: „Dacă fac altceva decât spun, că la noi așa e, una spun și alta fac, atunci da, se va debloca. Ar fi bine să voteze un guvern că tot ei îl pot da jos, au puterea în parlament, când nu le mai convine, îl pot da jos. Dar acum este nevoie de guvern, în situația asta. Au greșit, după părerea mea s-a greșit când au dat libertate prea multă astă vară. A fost permis orice! Acum iată ce prăpăd.”

Ioan Veconi are 84 de ani, a fost șef de post în comună, apoi a lucrat la Mediaș, la gaz. Are doi băieți care au lucrat 16 ani în Germania și acum s-au întors definitiv acasă. Vor să-și facă o firmă și să se ocupe de construcții.

„Satul mai demult a fost al sașilor, aici în centru stăteau sașii și pe de mărgini românii. Apoi or plecat sașii, românii or cumpărat cășile și acum e așa cum îl vedeți”.

Cum de au primar de la AUR? „Păi, înainte o fost unul de la Tăuni, Pușcă, și amu s-au făcut alegerile și l-am ales pe ăla de unde iese tractorul, adică acolo s-o născut. L-am votat că e din Valea Lungă, l-am știut de când era mic. Celălalt o fost și el, destul. Ăsta de amu e băiat bun, dar cam moale un pic, așe. Ălalalt, se zice că o avut bani mulți primiți pentru comună și, când n-o luat de primar, o dat banii înapoi. Păi, n-o fost frumos deloc!” Despre AUR, nici Ioan Veconi n-a auzit decât în timpul alegerilor, „de la băieții ăștia care or candidat”. La fel spune și doamna Viorica, fostă vânzătoare la bar timp de 17 ani: „Noi am votat omul, nu partidul!”.

Sanda Migea stă într-o casă săsească renovată, pe stradă cu fostul primar. Se plânge de felul în care au fost făcute rigolele, prea puțin adânci, mai jos decât strada și greu de curățat dacă se colmatează, fiind acoperite. Crede că votul pentru primărie a fost „mai mult unul contra decât pentru”. „Și eu m-am mirat”, spune ea, „că Dănuț s-a dus cu AUR, n-am înțeles asta. Dar a fost votat ca om, nu ca partid. E din sat, cunoscut și apreciat. Fostul primar nu mai prea asculta de oameni, doar părerea lui conta. Helga, prietena noastră din Germania, săsoaica de la care am cumpărat casa și care vine aici cu familia în fiecare vară, mi-a spus: la noi tot ce se face se discută cu oamenii, nu se face fără voia lor. Așa ar trebui să fie și la noi, nu să fim ignorați, mai ales în lucruri care ne privesc.” Sanda descrie buna înțelegere cu sașii plecați: „Suntem prieteni, ținem legătura. Ei i-au ajutat și pe cei din sat care au plecat la muncă în Germania, le-au găsit de lucru, i-au sprijinit. Au avut mare noroc cu sașii noștri”. Regretă că sașii n-au mai putut veni în ultimii ani din cauza pandemiei, așa cum făceau altădată, când își organizau o întâlnire de vară, în sat.

La Valea Lungă, aproape toți știu limba germană, pentru că, până prin ’98, aici a existat școală primară și grădiniță în limba germană.

Cum găsești AURul din Valea Lungă

Dan Aldea e un om de statură modestă, slăbuț și cu o voce stinsă. Are 51 de ani, ușor timid, răspunde întrebărilor noastre cu precauție. Încă de la început spune că familia nu l-a vrut în politică, ai săi chiar au insistat să nu se bage deloc. „Dar ce se întâmplă”, explică el, „eu eram consilier, am zis să candidez, dar de data asta, ca să câștig împotriva fostului primar trebuia să fie unu la unu, nu unu la patru. Așa că a trebuit să fac cumva să unesc opoziția. După ce AUR s-a făcut partid, i-am întrebat pe colegi ce facem, mergem acolo? Și am mers. Așa a fost”.

La alegerile din Valea Lungă, 52% dintre voturi au fost pro AUR, astfel că în consiliul local sunt 7 consilieri de la acest partid și 6 de la PNL. Acum, organizația locală AUR are vreo 20 de membri cotizanți.

Îl întreb pe primar cum de a ales acest partid și de unde a auzit de el. „De la alegerile europarlamentare”, explică Dan Aldea, „atunci am auzit de George Simion care candida independent. Mi-au plăcut câteva din ideile lui: sloganul despre Basarabia, ce zicea despre defrișarea pădurilor și despre poluare. Nimeni nu mai vorbea despre astea. Apoi a fost cum v-am spus, ne trebuia o unitate ca să învingem puterea locală care era de 16 ani aceeași.”

În privința ideilor proprii, Dan Aldea spune: „În primul rând, am vrut mai multă liniște în comunitate, pentru că, sincer, erau multe disensiuni. Mi-am dorit o intrare în normalitate, chiar ăsta a fost unul dintre sloganuri. Poate vă miră, dar asta mi-am dorit: normalitate și liniște!”.

„Tot nu reușesc să mă încadrez în tiparul ăsta!”

Întrebat dacă îi place rolul politic, Aldea spune: „Nu, nu mă simt potrivit pentru politică, nu mi se potrivește. Tot nu reușesc să mă încadrez în tiparul ăsta de politician din anul 2021 și sper să n-o fac până la terminarea mandatului. E greu, trebuie să faci compromisuri… E o diferență față de ce înseamnă să fii om politic în Germania, de exemplu. Am prieteni care-mi spun, dar am fost și eu în străinătate, acolo cuvântul dat e cuvânt, e stabilitate, politicienii au cei 7 ani de acasă, lucruri care nu țin de ideologie, ci de educație, de mentalitate”.

Cât privește proiectele de administrație locală, primarul Aldea a apelat la consiliul județean, la prefectură și ministere unde a fost privit cu reținere la început dar că, cel puțin la nivel declarativ, a primit sprijinul pentru cererile lui. „Trebuie să recunosc, s-a văzut o oarecare diferență la alocările de bani”, adaugă el.

Revenind la situația din partid, primarul mărturisește că le-a „atras atenția” la întâlnire, colegilor de la AUR, care „băteau prea mult spre partea asta naționalistă”, că „noi, la Valea Lungă, am conviețuit foarte bine și cu sașii și cu maghiarii”. „Eu și generația mea”, spune el, „am făcut grădinița și școala primară în germană, părinții noștri și-au dorit ca noi să mai cunoaștem și alte culturi, asta ne ajută în viață. De la sași am avut multe de învățat, avem prieteni printre ei, din copilărie, ținem legătura cu ei, ne dorim să se întoarcă în sat, măcar la pensie. Să vină să ne întâlnim din nou aici, să facem lucruri împreună. Le-am spus că electoratul din Valea Lungă a votat la un moment dat majoritar AUR și asta înseamnă și maghiari și ceva sași rămași și alte etnii. Și asta e bine de știut.”

În Europa, i se pare lumea „mult mai liniștită”: „E urmare a stabilității din toate punctele de vedere, economică, socială, stabilitatea se vede în viața de zi cu zi. Asta mi-aș dori și la noi.”