1
2
3
4

Rata anuală a inflației s-a temperat în luna octombrie 2022, ajungând la un nivel de 15,3% după ce în luna precedentă a fost de 15,9%, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică (INS)

Acest nivel continuă însă să rămână cu mult peste inflația cu care ne-am obișnuit în ultimele două decenii. Mai mult, în termeni lunari a a avut loc o creștere de 1,3% în luna octombrie față de luna septembrie 2022, se arată într-un studiu realizat de experți de la „Romanian Economic Monitor”, proiect desfășurat în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Comparând inflația din România cu cea din celelalte state europene, trebuie să ne uităm la indicele HICP (Harmonized Indices of Consumer Prices) elaborat de Eurostat, care deși diferă puțin de modul de calcul al inflației din România (și alte țări), permite compararea corectă a inflației între țări diferite, eliminând particularitățile specifice ale calculului utilizat la nivelul fiecărei țări. Pentru indicele HICP cele mai recente date disponibile la nivelul întregii UE se referă la luna Septembrie 2022.

Conform acestor date, inflația anuală din România (13,4%) este mai ridicată de valoarea medie a UE (10,9%). Trebuie însă menționat și faptul că în UE sunt multe țări mai dezvoltate din punct de vedere economic decât România, țări în care dinamica evoluției prețurilor este în general mai lentă. Diferența de cele 2,5 puncte procentuale (13,4% în România față de 10,9% în UE) se poate înțelege mult mai bine dacă precizăm că marea parte a acestei diferențe (respectiv 1,8 puncte procentuale) se datorează prețurilor produselor energetice și ale alimentelor.

Dat fiind faptul că nivelul dezvoltării economice al României este unul mai scăzut decât majoritatea țărilor UE, aceste categorii de produse, precum energia și alimentele, reprezintă o pondere mult mai ridicată din cheltuielile totale ale populației, astfel inflație este resimțită mai intens de populația țării noastre”, explică prof. univ. dr. Levente Szász, prodecan al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și coordonator al proiectului „Romanian Economic Monitor”.

De altfel, așa cum se observă și pe grafic, creșterea prețurilor la produsele energetice, respectiv la alimente rămân cele mai importante componente ale inflației actuale ridicate, atât în România, cât și la nivelul întregii UE.

Datele lunare privind evoluția componentelor inflației arată că izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina a contribuit semnificativ la continuarea creșterii inflației, care se afla deja pe o pantă ascendentă ca urmare a gestionării problemelor economice cauzate de pandemie.

În lunile martie-aprilie 2022, atât în România, cât și în UE, prețurile produselor energetice au crescut semnificativ, devenind astfel componenta cu cea mai mare valoare ce contribuie la creșterea ratei inflației. Creșterea prețului energiei a fost urmată de creșterea prețurilor produselor alimentare, care împreună sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din „substanța” inflației actuale din Europa.

Aceste efecte se datorează faptului că Rusia este un actor major în exportul energiei către țările Europene în general, iar Ucraina și Rusia împreună reprezintă sursa cea mai importantă pentru țările europene în cazul mai multor produse agricole de bază, precum grâul, floarea soarelui, porumbul sau îngrășămintele, ceea ce în mod indirect contribuie la creșterea prețurilor celor mai importante produse alimentare prelucrate”, mai spune prof. Levente Szász.


Acest articol este realizat prin proiectul „Știință pentru viață”, proiect susținut de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-NapocaUniversitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Distribuie articolul
DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR