12.500 de reacții, 899 de comentarii și 753 de share-uri. Acesta este bilanțul unui post pe care CEO-ul Gravity Payments, Dan Price, l-a publicat pe contul său de facebook în 14 iulie:

„Șocat. Încă nu-mi vine să cred. Nu mi-am imaginat niciodată că așa ceva ar putea fi posibil. Angajații Gravity au economisit în ultimele șase luni și mi-au cumpărat mașina visurilor. O splendidă Tesla albastră nou nouță! Încă sunt șocat. Cum aș putea măcar să încep să spun mulțumesc?”.

Explicația pentru acest gest a venit imediat, într-un film care spune toată povestea pe youtube: „Anul trecut în aprilie CEO-ul nostru, Dan Price, ne-a surprins pe toți când a decis să mărească salariul minim pentru întreaga echipă la 70.000 de dolari (pe an – n.r.) (…). Un an mai târziu, am decis să-i întoarcem favoarea și să-i oferim posibilitatea să guste din propriul medicament. Am făcut mici economii și i-am cumpărat mașina visurilor – o Tesla”. Filmul a ajuns la aproape 2,5 milioane de vizualizări, iar numărul continuă să crească, pe măsură ce angajați frustrați de pretutindeni caută o dovadă că se poate și altfel.

Efect de Tesla albastră

În lunile imediat următoare ridicării salariului minim la 70.000 de dolari pentru toți cei 120 de angajați ai companiei, pe adresa Gravity Payments au sosit nu mai puțin de 30.000 de CV-uri. Au fost angajați încă 50 de oameni. Pentru că și-au permis chirii mai apropiate de locul de muncă, muncitorii de la Gravity au putut să economisească și 6 ore zilnic din drumul petrecut anterior pe drum, cifra ridicându-se la 1.560 de ore economisite anual. Dacă înainte de mărirea salarială, la GravityPayments se anunțau una – maxim două sarcini pe an, acum nu mai puțin de 10 dintre angajați așteaptă un copil. Din punctul de vedere al business-ului, numărul tranzacțiilor procesate de Gravity a crescut de la 79 de milioane în 2014, la 102 milioane în 2015; în volum, creșterea a fost de la 4 la 5,5 miliarde de dolari.

Este demonstrat științific, de altfel, că atunci când suntem fericiți, lucrăm mai eficient, suntem mai creativi și avem mai multă disponibilitate pentru munca în echipă. Un studiu lansat în 2015 de Universitatea Warwick arată că fericirea duce la o creștere cu 12% a productivității, în timp ce angajații nefericiți sunt cu 10% mai puțin productivi. „Fericirea are efecte însemnate și pozitive asupra productivității. Emoțiile pozitive par să motiveze ființele umane”, au concluzionat cercetătorii. Companiile care investesc în satisfacția angajaților tind să aibă succes în a genera fericirea acestora, spune profesorul Andrew Oswald, unul dintre cei trei cercetători care au condus studiul. La Google, de exemplu, satisfacția angajaților a crescut cu 37% ca rezultat al unor asemenea inițiative, ceea ce sugerează că stimulentele financiare nu sunt suficiente pentru a produce angajați mai productivi. Shawn Anchor, autor al cărții „The Happiness Advantage”, a descoperit că creierul lucrează mult mai bine când o persoană este optimistă. În asemenea momente, indivizii tind să fie mai creativi și mai buni la rezolvarea de probleme. Alte studii, scrie Fast Company, au arătat că atunci când sunt fericiți, muncitorii colaborează mai eficient pentru un obiectiv comun. Pentru companiile care fac pașii potriviți, „fericirea duce la niveluri mai mari ale profitului”, crede Shawn Anchor.

CEO-ul Gravity Payments, Dan Price (mijloc)

Grija față de aproape

Povara pentru îmbunătățirea satisfacției angajaților nu trebuie să rămână doar pe umerii companiilor. Cercetătorii sugerează că sunt câteva metode simple prin care angajații pot să-și crească singuri gradul de fericire, precum ajutarea unui coleg aflat în nevoie; meditația, pentru cel puțin două minute în fiecare zi; reflecția la trei lucruri pentru care să fii recunoscători la locul de muncă.

Cu alte cuvinte, relațiile cu și preocuparea față de ceilalți contează – în special la începutul dezvoltării ca individ. Cercetătorii Phil Stone și Tal Ben-Shahar, de la Harvard, au descoperit că studenții care se bucură de suport social, atât la școală cât și acasă, tind să fie mai fericiți și să se descurce mai bine în condiții de stres. Pe măsură ce acești studenți devin adulți, iau la locul de muncă toate competențele pe care le-au câștigat studiind într-un mediu propice. Muncitorii care dezvoltă relații puternice față de colegii lor sunt mai predispuși să rămână concentrați pe obiectivele pe care le au și să răspundă mai bine la stres. Asta i-a făcut pe unii să susțină că angajații fericiți produc de asemenea lideri mai buni. Conform lui Alexander Kjerulf, fondator al Woohoo Inc. și „responsabilul cu fericirea” al organizației, „fericirea este cel mai eficient stimulent al productivității”, pentru că angajații fericiți au decizii mai bune, excelează în a-și administra timpul și posedă alte competențe cruciale de leadership. Din această perspectivă, există, cu siguranță, loc pentru îmbunătățirea factorului „fericire”. Un sondaj Gallup din 2015 arată că doar 13% dintre angajați sunt implicați la muncă, ceea ce înseamnă că marea majoritate a adulților nu-și iubesc jobul. După un calcul recent citat de Huffington Post, acest lucru costă companiile americane în jur de 450-550 de miliarde de dolari anual.

Privită altfel, slaba implicare a angajaților poate fi o oportunitate pentru companii să-și crească productivitatea, investind în bunăstarea și fericirea la locul de muncă. Rămâne, desigur, întrebarea: câte și ce fel de resurse să aloci acestei cauze pentru a obține cel mai bun rezultat?

În căutarea slujbei perfecte

Definiția fericirii variază de la o persoană la alta și de la o cultură la alta, însă lista de răspunsuri ar putea începe cu recrutarea, dacă avem în vedere ceea ce a spus Confucius, acum 2.500 de ani – „Alege o profesie care-ți place și nu vei mai fi nevoit să lucrezi o singură zi în viața ta”.

Site-ul de joburi numărul 1 din lume, indeed.com, care are în fiecare lună peste 180 de milioane de vizitatori unici din 60 de țări, a pus la punct o extensivă bază de date, Indeed Company Pages, care adună peste 10 milioane de review-uri și în care actuali sau foști angajați pot să acorde companiilor de la una la cinci stele, și să le evalueze în funcție de management, securitatea jobului și oportunități de avansare în carieră, cultura locului de muncă, balanța dintre muncă și timp liber și compensații și beneficii. Analizând cumulativ aceste review-uri, indeed.com poate oferi un răspuns legat de sentimentele oamenilor față de locul lor de muncă și să exploreze direcții prin care companiile pot să-și facă angajații fericiți. Rezultatul este The Indeed Happines Index, un produs publicat anual, care analizează satisfacția generală a angajaților din 35 de țări și oferă o privire mai în adâncime asupra Statelor Unite și Europei, livrând informații importante despre ce înseamnă fericirea la locul de muncă pentru milioane de oameni.
Descoperirile din indexul pe 2016 sunt mai mult decât interesante: Columbia este pe primul loc în topul celor mai fericiți angajați, în timp ce Japonia este pe ultimul loc; global, satisfacția la locul de muncă este cel mai puternic legată de echilibrul între muncă și timp liber; compensațiile se situează pe ultimul loc în lista lucrurilor care contribuie la creșterea satisfacției la locul de muncă; cei mai fericiți angajați din SUA trăiesc în Los Angeles, unde voluntariatul bate în topul satisfacției joburi mult mai glamour, precum producător de filme sau asistent personal. În Europa, Dublinul este orașul cu cei mai fericiți angajați, iar Londra se clasează pe locul doi (deși probabil Brexitul a aruncat ceva umbre de îndoială peste fericirea londonezilor).

Ne mutăm în Columbia?

În comparație cu alte măsurători legate de bunăstare, satisfacția la locul de muncă este ceva ce poate fi întâlnit deopotrivă la oamenii care trăiesc în țări bogate sau sărace. De fapt, ceea ce ne face fericiți în general s-ar putea să nu aibă nicio legătură cu ceea ce ne face fericiți la locul de muncă. Angajații din cele mai bogate țări din lume raportează nivele scăzute de satisfacție la locul de muncă față de cei care locuiesc în state mai încercate. De exemplu, în ediția din 2015 a World Happiness Report, realizat de Națiunile Unite, Elveția s-a dovedit a fi cea mai fericită țară din lume, cu restul locurilor din Top 10 ocupate exclusiv de națiuni dezvoltate, în special democrații sociale din Nord – Suedia (locul 8), Norvegia (locul 4) și Islanda (locul 2). În topul satisfacției la locul de muncă, Norvegia este singura țară din lista ONU care reușește să se claseze pe primele 10 poziții, restul locurilor fiind împărțite între țări cu economii între avansat și în curs de dezvoltare (Columbia bate țări mult mai bogate, precum Irlanda, Norvegia sau Noua Zeeleandă).

De fapt, bunăstarea națiunii pare să aibă un impact minim asupra fericirii angajaților. Conform celor mai noi date ale Băncii Mondiale, Columbia se află pe locul 37 în topul produsului intern brut, în timp ce SUA, plasată pe locui 1, ajunge de-abia pe locul 22 în lista satisfacției la locul de muncă. În același timp, Columbia s-a plasat doi ani la rând pe primul loc într-un alt top care măsoară fericirea – Win/Gallup “End of Year”. Surprinzător, Columbia, Irlanda, Spania și Venezuela au o rată ridicată a șomajului, iar Rusia și Brazilia sunt în depresie economică accentuată, însă se regăsesc pe primele poziții în topul satisfacției la locul de muncă. Probabil că în țări în care condițiile de muncă sunt grele sau e greu să-ți găsești un job, oamenii se simt mai norocoși când au un loc de muncă.

Rezultatele sunt surprinzătoare și în ceea ce privește tipul de job care produce cea mai mare satisfacție –în Columbia cei mai fericiți par ucenicii, trainerii situându-se pe locul doi (alte poziții inedite în top 10 sunt: electrician, instructor și gardă personală). În Irlanda lista este mai democratică, cu poziții de tipul „tâmplar” sau „îngrijitor” în top 10. În Dublin își face loc în top poziția de „director”, probabil și mulțumită concentrației de multinaționale, lucru care se întâmplă, de altfel, și în cazul Londrei, unde „directorul” pare să fie la fel de fericit ca „tâmplarul”, „asistentul tehnic” sau „IT-istul”.

În culturi în care fericirea este asociată cu statusul și bogăția, pare surprinzător ca cineva să fie fericit ca ucenic. Însă în Columbia vârsta medie a angajaților este mică – 28 de ani – așa că nu este la fel de surprinzător ca oamenii să fie încântați de joburile pe care le găsesc la începutul carierei lor. Când ești tânăr, preferi să ai mai puține responsabilități, chiar dacă asta înseamnă mai puțini bani; iar lumea pare plină de promisiuni și oportunități la începutul carierei.

Creierul lucrează mult mai bine când o persoană este optimistă. În asemenea momente, indivizii tind să fie mai creativi şi mai buni la rezolvarea de probleme

Cinci modalități surprinzătoare să-i motivezi pe angajați

Organizațiile sunt mereu în căutarea unor noi metode de a crește angajamentul muncitorilor; își doresc echipe motivate și productivitate ridicată la birou. Jurgen Appelo, expert în leadership din Olanda, a încercat în ultimii ani să găsească răspuns acestei probleme, scrie Huffington Post într-un articol publicat în iulie 2016. Fost inginer programator, Appelo a început să scrie pe blogul personal despre management, lansând și workshop-uri pentru a ajuta companiile să crească angajamentul lucrătorilor șisă creeze o cultură a locului de muncă. În cea mai recentă carte a sa, „Managing for Happines”, el oferă cinci soluții pentru creșterea motivației angajaților.

1. Împuternicirea muncitorilor

Muncitorii ar trebui puși la același nivel ca managerii, spune Appelo. La fel cum managerul deleagă către membri echipei, și membri echipei ar trebui să poată delega diverse treburi către manager. „Este ca într-o căsătorie. Unul se oferă să facă ceva nume, iar celălalt își asumă să facă altceva”. Aceste aranjamente ajută la definirea limitelor între colegi și permit managementului să preda puterea către angajați. De exemplu – deciziile legate de zilele de vacanță: anumite echipe pot limita numărul de zile de vacanță pe care și le ia cineva într-un singur foc. Dar permițând angajaților să-și stabilească între ei programul de concediu, va contribui la creșterea camaraderiei mult mai eficient decât dacă o singură persoană s-ar ocupa de programări.

2. Construirea unui mediu bazat pe încredere

„Oamenii sunt fericiți când au mai multă libertate”, spune Appelo. Asta include lucruri precum program flexibil și posibilitatea de a lucra de la distanță: „Cea mai mare parte a muncii de birou poate fi făcută de acasă, așa că de ce să ne complicăm cu programe stricte?”. La urma urmei, o persoană care vine la timp la serviciu și stă opt ore la birou ar putea foarte bine să navigheze pe facebook în loc să lucreze. „Ai iluzia că poți controla productivitatea atunci când oamenii stau pe scaun în spatele unui birou. Dar dacă treaba se face în timpul alocat, este irelevant pe ce scaun stă persoana care trebuie s-o facă”.

3. Bonusuri stabilite în echipă

Ce-ar fi ca în loc să-i punem pe manageri să stabilească bonusurile la finalul anului, să-i lăsăm pe colegi să și le voteze, ca grup? Appelo argumentează că o mulțime de angajați are mai mulți ochi decât managerul și ar fi mai bună la evaluarea performanței. Managerii ar fi responsabili în continuare de bugetul pentru bonusuri, dar distribuția acestora s-ar transforma într-un proces mult mai democratic. „Fiecare are un vot și posibilitatea de acorda puncte celorlalți în funcție de părerea pe care ți-ai făcut-o față de contribuția sa. Lucrul acesta este mult mai motivant”, spune Appelo, care a făcut acest lucru cu echipa sa, care numără o duzină de oameni. „Astfel ești încurajat să fii mai colaborativ, pentru că vei fi răsplătit și să fii atent la ceea ce fac alții”.

4. Concentrarea pe povești și nu pe valori

Companiilor le place să-și lipească sloganul și misiunea pe căni de cafea sau pe pancarte agățate prin birou, însă acestea nu sunt întotdeauna cele mai eficiente modalități de a transmite valorile organizației. „Oamenii nu-și amintesc valorile, dar își amintesc povești care exprimă de ce o companie este un loc de muncă minunat”, spune Appelo. El, de exemplu, se asigură că-și plătește furnizorii în cel mult două săptămâni de la primirea facturii. „Am putea să listăm între valorile noastre cinstea și integritatea, dar oamenii își amintesc că noi ne plătim întotdeauna datoriile în două săptămâni”.

5. Stabilirea scopului

Appelo crede că angajații ar trebui să fie motivați de ceva mai mult decât de salariu. „Dacă acesta este singurul lucru pentru care cineva merge la birou, atunci nu e de mirare că oamenii vorbesc despre echilibrul dintre muncă și timp liber, pentru că au impresia că se pot bucura doar când nu sunt la job”, spune Appelo. Pentru ca acest lucru să se schimbe, angajații trebuie să simtă rostul și impactul a ceea ce fac la serviciu. „Din fericire, oamenii cunosc recompensa lucrului bine făcut”.

Topul țărilor cu cei mai nefericiți angajați

Această listă include câteva puteri economice, inclusiv patru țări din Uniunea Europeană. În fapt, cei mai puțini fericiți angajați din lume sunt germanii și japonezii – chiar dacă trăiesc în a treia, respectiv a cincea cea mai bogată țară din lume, ceea ce arată că prosperitatea nu se corelează întotdeauna cu mulțumirea personală. De altfel, națiunile bogate au înregistrat scoruri scăzute la speranță și optimism economic în sondajului WIN/Gallup 2015. Este, de asemenea, surprinzător că demografic, populația muncitoare din cele mai nefericite țări este mai în vârstă – în Japonia vârsta medie este de 45 de ani, iar în Germania de 46 de ani. De cele mai multe ori, la această vârstă, oamenii au mai multe responsabilități, așa că e mai greu să ajungă la echilibru între muncă și viața personală, sau să-și vadă cariera cu același optimism ca un ucenic columbian la începutul unei vieți de muncă. Cultura poate juca și ea un rol – în societățile mai puțin demonstrative, oamenii sunt mai puțini înclinați să raporteze niveluri înalte de fericire. Este dificil să ajungi la un echilibru între muncă și viața personală când îți iei un concediu anual de doar nouă zile lucrătoare, cum se întâmplă în Japonia, unde 22% din populație lucrează peste 49 ore pe săptămână, comparativ cu 16% în SUA și 11% în Franța.

1. Japonia
2. Germania
3. Africa de Sud
4. Franța
5. Polonia
6. Malaiezia
7. Austria
8. Singapore
9. India
10. China

Topul orașelor europene cu cei mai fericiți angajați

Această lisă este interesantă, pentru că demonstrează că există orașe foarte bine plasate în lista fericirii, deși țările în care sunt localizate sunt mai la coada topului. Irlanda este țara europeană cu cei mai fericiți angajați, așa că nu este o surpriză că Dublinul ocupă primul loc în lista orașelor cu cei mai fericiți angajați. Totuși, deși Irlanda și Marea Britanie sunt despărțite de alte șase țări din Uniune, Londra ocupă locul doi în lista orașelor. Similar, Spania se clasează mai bine decât Italia sau Suedia, dar capitalele ambelor țări – Stockholm și Roma, bat Madridul în topul orașelor.

1. Dublin, Irlanda
2. Londra, Marea Britanie
3. Stockholm, Suedia
4. Roma, Italia
5. Madrid, Spania
6. Amsterdam, Olanda
7. Paris, Franța
8. Bruxelles, Belgia
9. Viena, Austria
10. Berlin, Germania