1
2
3
4

Foto: Transilvania Reporter

La aproape un an de când țările lumii au început vaccinarea, România de află pe un loc ultim la performanța imunizării. Doar 30% este procentul celor care au făcut și a doua doză de vaccin, iar Portugalia de exemplu, a trecut de 84%. Dacă în țările nordice aproape că s-au ridicat toate restricțiile, deoarece populația este vaccinată, la noi, valul patru al epidemiei face în prezent ravagii. Nu mai sunt paturi libere la ATI, iar restricțiile devin tot mai dure.

Autoritățile nu dau explicații pentru acest eșec al vaccinării și nici socoteală pentru banii cheltuiți și energiile consumate. De ce n-au reușit să convingă mai mulți români? Ce nu funcționează în relația autorităților cu populația?

Ioan Hosu, profesor universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”, doctor în sociologie și beneficiar al unei burse postdoctorale în domeniul comunicării științei, face pentru revista Sinteza o analiză succintă a cauzelor acestei nereușite.

Ioan Hosu/Foto: Dan Bodea

Dacă ne uităm la analizele comparative privind procesul de vaccinare, se observă o serie de elemente structurale care ar putea explica cifrele modeste în campaniile de vaccinare din perioada actualei pandemii.

Astfel, performanțe scăzute în sistemul educațional, investițiile scăzute în sistemul de sănătate și nivelul de sărăcie ridicat. La acești factori, ce pot fi cuantificați la nivel societal, se adaugă o serie de alte elemente ce vin dinspre mediul politic și instituțional, comunicare mediatică și structuri mentalitare din societatea românească.

Cauzele pentru care asistăm la eșecul acestei campanii pot fi grupate în câteva categorii mari:

Aspecte ce țin de planul societal

Sisteme de gândire și orientări valorice ce nu sunt adaptate sau ignoră noile contexte societale de secol XXI. Concepții de secol al XIX-lea sunt funcționale și în zilele noastre. Stiluri de viață, preferințe și orientări valorice din alte perioade istorice sunt greu de compatibilizat cu realitățile sociale, economice, culturale din zilele noastre, prin urmare sunt inevitabile aceste conflicte și tensiuni ce se manifestă pe marginea tuturor aspectelor numeroase problematice din societatea umană, ce sunt inevitabile.

Este greu să înțelegi și să gestionezi adecvat relațiile cu cei din jurul tău în lipsa unei dotări informaționale adusă la zi și aici cred că vorbim de lacune severe în plan educațional. Școala ar fi trebuit să furnizeze elemente de înțelegere mai bună a lumii în care trăim și o mai bună integrare a indivizilor în societate. Analfabetismul funcțional, abandonul școlar, sau faptul că elementele de gândire critică sunt înlocuite cu scepticismul, reprezintă germeni pentru poziționări conflictuale pe teme de interes general. Poziții antisistem, atitudini antiintelectualiste de respingere a științei, artei și culturii sunt formulate fără baze raționale.

Aspecte problematice generate de spațiul media și noile media

Peisajul media este un al doilea element problematic și aici mă refer la rolul și locul pe care-l ocupă sursele de informare în formarea cadrelor de interpretare și înțelegere a lumii în care trăim. Românii sunt încă mari consumatori de emisiuni senzaționaliste la TV și, de multe ori, aceste preferințe de consum mediatic conduc la dezvoltarea unor comportamente nonraționale de masă (fobii, scenarită, conspiraționism etc).

Palierul politic

Conflictele omniprezente din interiorul partidelor, războaiele cvasi-permanante si exacerbate din politica românească au erodat încrederea în actorii de pe scena politică. Demersurile contradictorii, radicale sau insuficient explicate, politizarea excesivă a demersurilor inițiate de autorități publice, locale sau centrale, negocierea permanenta a regulilor și lipsa de predictibilitate legislativă au generat neîncredere sau chiar ostilitate față de orice vine dinspre instituțiile statului.

Credibilitatea unor lideri din instituțiile publice (sănătate, educație, ordine publică, administrație centrală etc.) este erodată de prezența unor grupuri care urmăresc să-și maximizeze câștigurile financiare (vezi corupția și clanurile din politică) nepotismul si politizarea excesivă reprezintă cauze ale acestui eșec. În luptele pe care le duc aceste clanuri sunt sacrificate bunuri publice, cum ar fi încrederea în instituții, respectul pentru expertiza autentică sau respectul pentru autoritatea administrativă sau științifică.

Modul în care a fost gândită și implementată strategia de campanie

Spațiul public românesc este puternic fragmentat, polarizat, saturat de promisiuni, inundat de o media senzaționalistă, prezența unor campanii ale propagandiștilor antisistem (vezi toxicitatea comunicațională a unor „influenceri”), toate aceste cadre din peisajul media și new media au reușit să destructureze încrederea și cooperarea din spațiul public într-un demers care ar fi trebuit să aducă un plus de sănătate, bunăstare și cooperare în societatea românească.

Distribuie articolul
DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR