Foto: Transilvania Reporter
Valul patru al pandemiei a prins România cu doar 30% populație vaccinată. Spre deosebire de Portugalia, Franța sau țările nordice unde sub 30% sunt nevaccinați, raportul invers de la noi trebuie să primească explicații. Autoritățile nu le oferă, nimeni nu a făcut un raport de analiză și nu a dat socoteală pentru eșecul campaniei de vaccinare și eșecul vaccinării pentru care s-au cheltuit bani, însă cu efecte minime. Singurele mesaje sunt cele de panică: nu mai sunt paturi la ATI, crește alarmant numărul de cazuri, se impun restricții, intrăm din nou într-un scenariu terifiant.
Dar unde sunt soluțiile? De ce s-a ajuns din nou aici? Revista Sinteza încearcă să afle cum văd specialiștii, oamenii implicați, procesul acesta greoi de convingere a populației să se vaccineze și care au fost greșelile ce trebuie evitate.
Medicul Vlad Mixich, fost director la Romanian Health Observatory, consideră comunicarea ca al treilea ingredient de succes într-o campanie de vaccinare, pe lângă un vaccin bun și o distribuție eficientă.
„Cumva e ca la maioneză: degeaba ai ouă bune și ulei de calitate, dacă n-ai muștar, nu iese maioneza. Iar în acest caz, comunicarea e muștarul și el a fost ratat în primul rând pentru că această comunicare a fost foarte politizată, și în al doilea rând pentru că în România nu avem foarte mulți specialiști în comunicare în sănătate publică, care e o subdisciplină de sine stătătoare și practicată de profesioniști special pregătiți în țările occidentale. Or noi, în România avem încredere foarte puțină în politicieni.”
Un alt motiv pentru care vaccinarea nu a avut succes, în opinia lui Mixich, este anticampania practicată de televiziuni.
„O bună parte dintre televiziunile de scandal au diseminat fără discernământ mesaje antivaccin prin invitații din studiouri. Ele sunt cele care au sacrificat sănătatea publică pentru un sfert de punct de rating în plus”, spune el.
„Avem nevoie de educație pentru sănătate. Ca de aer”
Vasi Rădulescu este medic specialist internist, scriitor, promotor al educației pentru sănătate. Din punctul lui de vedere, campania de vaccinare a avut o evoluție interesantă pentru că ea reprezintă o frescă a societății noastre și a modului în care reacționăm la pericole potențiale reale, precum și a felului în care suntem conduși.
„Vedem încă antivacciniști convinși, lăsați să se exprime oriunde, inclusiv la televizor”, spune el. „Nu mă refer aici la oamenii care mai au niște semne de întrebare (care, științific vorbind, nu ar trebui să mai existe), ci la cei cu convingeri ferme, bașca și foarte virulenți, agresivi. Dacă penetrează anumite mase, unde educația pentru sănătate este precară (și este, că noi n-am făcut niciodată asemenea educație), rezultatele vor fi clare”.
Iar dacă încercăm să punem în context lucrurile, Vasi Rădulescu crede că fondul cultural nu ne ajută. „Suntem un popor tot mai înclinat spre mituri, fake news, conspirații. Ele sunt aruncate pretutindeni, circulă cu viteze amețitoare pe internet, au zeci de mii de distribuiri. Dacă nu umblăm serios la educație, nu vom schimba nimic în mințile care acum se pregătesc de viață și pot reseta societatea”.
Analizând modul în care funcționează societatea, medicul Vasi Rădulescu este de părere că avem mai ales reacții emoționale.
„Referitor la modul în care reacționăm la potențiale pericole, realitatea ne-a arătat în multiple rânduri că la noi funcționează în puține cazuri prevenția, acțiunea asumată, informată, rațională”, spune el.
„Ai un virus, ai niște vaccinuri pentru el, știi că vaccinul te protejează de formele grave, așadar pare logic că e bine să te vaccinezi pentru a preveni acele forme severe. Ei bine, pentru unii nu e logic deloc. Dacă acest virus ar avea o mortalitate de zece ori mai mare, s-ar îmbulzi la vaccinare toată lumea. Din DISPERARE. Nu din rațiuni, ci pe căi pur emoționale, de frică. Ori asta nu e cea mai înțeleaptă decizie, dar din păcate o vedem – crește vaccinarea acum pentru că au crescut cazurile, mai ales cele de la ATI (din păcate și decesele).”
În concluzie, o comparație cu alte țări arată ce nu avem, ce n-am fost în stare să facem și unde am greșit.
„Țările nordice, unde vaccinarea se duce spre 80%, au început relaxarea și nu au decât 10-20 de cazuri la ATI. Se pare că, pentru tulpina delta, imunizarea de grup cere cam 80 de procente. România e la sub 30. Din păcate, liderii noștri s-au contrat în declarații, și-au ales conducătorii în plin val patru, au plimbat aceeași marotă că noi suntem pregătiți, că pe noi nu ne mai lovește nimic. Realitatea pandemică nu ține cont de declarații pompoase, ci de cât de bine te-ai pregătit în lupta cu virusul. Pregătirea princeps e vaccinarea, de aici și arhitectura valului la noi”, conchide el.
Toate acestea coroborate ne arată de ce suntem unde suntem. Și o spun iar: avem nevoie de educație pentru sănătate. Ca de aer.
