1
2
3
4

Balet pe gheață

Duminică, 22 martie 2015, în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia au loc alegeri pentru funcția de guvernator, denumit pe plan local bașcan. Alegerile au loc după ce Mihail Formuzal, un eurosceptic și antiunionist convins, și-a dus la capăt două mandate consecutive. Principalii candidați la scrutinul de duminică sunt socialista Irina Vlah, urmată de parlamentarul democrat Nicolae Dudoglo și prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al Găgăuziei, Valeri Ianioglo, considerat mâna dreaptă a fostului guvernator. Ultimele două sondaje de opinie relevă că Irina Vlah ar putea câștiga alegerile chiar din primul tur de scrutin.

Găgăuzia, regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, a ajuns în prim-planul politicii globale la începutul anului 2014, când aici s-a desfășurat un referendum nerecunoscut de comunitatea internațională. Atunci, populația locală a votat pentru independență, dacă Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea. Mai târziu, pe fondul separării Crimeei de Ucraina, au existat temeri că regiunea Găgăuzia ar putea deveni următorul conflict înghețat din Europa. Pentru alarmiști, asta ar însemna un potențial Nagorno-Karabah, la o oră și ceva de Galați.

Pornind de la aceste premise, revista „Sinteza” a realizat în septembrie un dosar dedicat Găgăuziei, fiind prima publicație din România care l-a intervievat pe bașcanul Mihail Formuzal.

În continuare, pe această pagină, găsiți o analiză politică realizată cu ajutorul unor experți internaționali, care reliefează mizele politice și geo-strategice pe care le poate influența regiunea. Pe pagina anterioară, puteți citi un interviu cu guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal. În prima parte a dosarului, un reportaj/documentar încearcă să surprindă realitățile de zi cu zi din această parte de lume.

Toate intrările în satele și orașele găgăuze sunt străjuite de grupuri statuare proletcultiste

Toate intrările în satele și orașele găgăuze sunt străjuite de grupuri statuare proletcultiste

Pe fondul unor evoluții greu de prevăzut în vecinătățile estice, relațiile tensionate dintre Chișinău și Comrat sunt un motiv de îngrijorare în mediile politice internaționale

„Alături de Republica Autonomă Crimeea, Găgăuzia este singurul caz de autonomie teritorială care a aplanat un conflict interetnic în Europa Centrală de Est”, scria în 2009 cercetătorul Thomas Benedikter, în lucrarea „Sistemele moderne de autonomie ale lumii”, apărută sub egida Academiei Europene din Bolzano.

Între timp, s-a dovedit că autonomia Crimeei nu a fost o soluție viabilă pe termen lung, regiunea fiind anexată de Rusia la începutul anului 2014. Prin urmare, Găgăuzia a rămas singura regiune din Europa de Est unde acordarea autonomiei a rezolvat un conflict interetnic, după destrămarea URSS.

Un pion în mâna Rusiei

Un scenariu de tip Crimeea în Găgăuzia este improbabil, însă, crede John R. Haines, expert american în probleme de securitate și relații internaționale, de la prestigiosul think-tank Foreign Policy Research Institute. „Promovarea separatismului în Crimeea de către Rusia a avut intenția de a fi un mijloc, mai degrabă decât un scop în sine. Totuși, separatismul din Crimeea a ajuns să se dezvolte ca un impuls de sine-stătător, în fața căruia, în cele din urmă, Rusia a fost forțată să cedeze, unii vor spune că ezitând, dată fiind atât certitudinea sancțiunilor economice occidentale, cât și costul imens pe care îl va avea susținerea pe viitor a Crimeei. Cred că Rusia este decisă să exercite un control mai mare în zone cum e estul Ucrainei, pentru a se asigura că un scenariu ca al Crimeei nu se va repeta. Același lucru se poate spune și despre Găgăuzia, unde, din nou, Rusia susține un separatism instrumental, și unde ambițiile Rusiei sunt limitate”, a spus acesta.

El a completat că „separatism instrumental” înseamnă că Rusia îl folosește pentru a pune presiune pe un alt guvern, în cazul de față pe cel de la Chișinău. „Rusia face acest lucru și pentru a crea un inel protector de state eșuate la periferia sa. Prima intenție, cea de a pune presiune pe state ca Moldova, este înțeles în Occident. Eu susțin însă că cea din urmă intenție – de a crea o zonă-tampon de state eșuate – este mai puțin înțeleasă”, a mai spus expertul american .

Nici Daniel Diviricean, consultant politic român familiarizat cu mediul puterii de la Chișinău, nu crede că cineva ia în serios separatismul în Găgăuzia. „Cetățenii Găgăuziei sunt sigur că nu gândesc în termeni separatiști. Nici măcar politicienii de acolo nu cred că se gândesc serios la acest lucru, însă tema separatismului e o sperietoare bună pentru autoritățile de la Chișinău”, spune Diviricean.

Relație tensionată centru-regiune

Chiar dacă un scenariu separatist de tip Crimeea e greu de imaginat, lucrurile nu stau însă pe roze, în relația dintre puterea centrală și cea regională. Mai mult, tensiunea dintre Chișinău și Comrat este palpabilă și s-a acutizat în ultimele luni.

Am întrebat-o de unde vine această tensiune pe Lidumila Mitioglo, coordonatoare a Centrului „Pro-Europa” din Comrat, un ONG de orientare pro-occidentală. „Guvernul de la Chișinău a învățat să vorbească cu Bruxellesul, dar a uitat să vorbească cu oamenii de rând, așa că o parte din vina relațiilor reci dintre Chișinău și Comrat îi revine. Pe de altă parte, bașcanul a capitalizat politic referendumul din februarie, cu rezultate anti-europene, care l-a propulsat la o popularitate de peste 80%, de la una de 30-40%”, spune aceasta.

Guvernul de la Chișinău a învățat să vorbească cu Bruxelles-ul, dar a uitat să vorbească cu oamenii de rând. așa că o parte din vina relațiilor reci dintre Chișinău și Comrat îi revine

Liudmila Mitioglo, coordonator al Centrului „Pro-Europa”, Comrat

Indicatorul de intrare în regiunea autonomă, pe șoseaua dinspre Chișinău este realizat în limba găgăuză, mutual inteligibilă cu limba turcă

Indicatorul de intrare în regiunea autonomă, pe șoseaua dinspre Chișinău este realizat în limba găgăuză, mutual inteligibilă cu limba turcă

La aceeași întrebare, Daniel Diviricean are o altă optică. „Relația Chișinău-Comrat s-a deteriorat în ultimul an, imediat ce au început discuțiile legate de o dată concretă pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Din acel moment, majoritatea politicienilor din Găgăuzia și-au stabilit ca obiectiv blocarea semnării Acordului de Asociere, au desfășurat un referendum în acest sens, declarat ilegal de către autoritățile de la Chișinău, și-au abandonat practic proiectul de dezvoltare a UTA Găgăuzia și și-au canalizat toată energia spre acest proiect distructiv, de luptă cu politicienii de la Chișinău, o luptă care nu e a lor, o luptă care nu ar fi existat, dacă nu ar fi fost situația din Ucraina și tensiunile din regiune”, a spus consultantul politic, fost consilier de comunicare al premierului Moldovei, Vlad Filat, în perioada 2010-2012.

Majoritatea politicienilor din Găgăuzia și-au stabilit ca obiectiv blocarea semnării Acordului de Asociere cu UE, (…) o luptă care nu ar fi existat, dacă nu ar fi fost situația din Ucraina

Daniel Diviricean, consultant politic București / Chișinău

Perioadă tulbure

Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt tulburate și de alegerile din Republica Moldova, din noiembrie anul trecut, urmate de o criză politică prelungită, dublate, în Găgăuzia, de alegerile pentru bașcan.

După ce aceste campanii se vor fi încheiat, Liudmila crede că și agitația anti-europeană din Găgăuzia se va termina. „Nu văd ce ne-ar putea împiedica să avem un parcurs european, împreună cu Moldova”, spune aceasta. Până atunci, o percepție generalizată asupra Uniunii Europene este că aceasta este tot un fel de Uniune Sovietică.
Himera Occidentului

John R. Haines este însă mai sceptic cu privire la aderarea Moldovei la UE/NATO: „Cred că dacă Moldova își va atinge obiectivul de a adera la UE/NATO, nu o va face intactă, adică nu și cu Transnistria și Găgăuzia. Ar trebui să vedem dacă UE sau NATO au un interes sincer în a îngloba astfel de regiuni disputate. Dacă s-ar întâmpla asta, ar putea avea efecte nedorite în alte locuri, de exemplu în Transcarpatia sau Tărăclia. Spun interes sincer, deoarece state-membre ale UE / NATO ar putea susține altceva, din motive de politică internă. Moldova, trebuie să recunoaștem, va contribui cu puțin sau deloc la o Uniune Europeană deja împovărată și, de asemenea, nu va îmbunătăți apreciabil postura defensivă a NATO. Din păcate pentru Moldova, ambele părți – Occidentul și Rusia – au un interes clar în a menține Moldova ceea ce este acum, adică o zonă-tampon”.

Astfel, crede expertul, pentru Chișinău calea spre reconciliere ar putea să înceapă cu acceptarea faptului că aderarea la UE/NATO este improbabilă, cel puțin în viitorul previzibil. Pentru Comrat, ar putea începe cu recunoașterea faptului că Rusiei îi convine de minune ca regiunea să rămână o zonă disputată pentru o perioadă mai lungă de timp.

Concluzia? „Dacă ar fi să consiliez guvernul Moldovei, l-aș ruga să reflecteze dacă este de părere că Vestul va face față insistenței Rusiei de a-și apăra interesele geo-politice pe termen lung în regiune. La fel, dacă ar fi să consiliez guvernul regional al Găgăuziei, l-aș ruga să reflecteze dacă Rusia ar risca un conflict fățiș prin intervenția în Găgăuzia. Cu cât mai rapid cele două părți realizează că cel mai probabil răspuns la aceste întrebări este «nu», cu atât procesul de reconciliere poate începe cu seriozitate Reconcilierea, într-un final, va însemna unele variații în cadrul propus în urmă cu un deceniu de Memorandumul Kozak pentru o Moldova federală”, a încheiat expertul american.

Dacă ar fi să consiliez guvernul Moldovei, l-aș ruga să reflecteze dacă este de părere că Vestul va face față insistenței Rusiei de a-și apăra interesele geo-politice pe termen lung în regiune

John R. Haines, expert în relații internaționale, Foreign Policy Rsearch Institute, SUA

O mamă și fetița sa așteaptă o mașină de ocazie, în apropiere de comuna Svetlâi, din UTA Găgăuzia. Viitorul este incert pentru această regiune rusofonă dintr-o țară cu aspirații europene

O mamă și fetița sa așteaptă o mașină de ocazie, în apropiere de comuna Svetlîi, din UTA Găgăuzia. Viitorul este incert pentru această regiune rusofonă dintr-o țară cu aspirații europene

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR