Influencerii sunt percepuți ca fiind experți, lider de opinie, de către urmăritorii lor, și de cele mai multe ori, se bucură de credibilitate și sunt atenți cu aceste aspecte, pentru că ele reprezintă capitalul lor.

Interviu realizat de Ruxandra Hurezean

În ultimul an și jumătate, atenția publicului s-a îndreptat cu toată seriozitatea asupra unor surse de informare mai nou apărute în spațiul public și cu foarte mare succes, mai ales în rândul tinerilor. Se discută frecvent în presă sau la televizor despre social media și influenceri. Aceștia sunt de multe ori acuzați că succesul lor nu se bazează pe o expertiză autentică sau că se bucură de produse gratuite pe care le promovează. Mai mult de atât, ideea participării lor în campania de vaccinare împotriva CoViD-19 a fost discutată în ultima vreme, părerile fiind, evident, pro și contra. Dar nu numai despre coronavirus s-au pronunțat diverse persoane în spațiul public dezinformând. Tot mai multe teme au creat controverse aprinse, iar bătălia dintre adevăr și fals face tot mai multe victime.

Delia Cristina Balaban este profesor universitar în științele comunicării, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. În interviul care urmează, discutăm despre preferințelor tinerilor în consumul de informație, dorind să aflăm care sunt explicațiile unui fenomen nou, de ce se atașează „intens” de influencerii de pe internet și care sunt riscurile dezinformării la care pot fi supuși. Și, desigur, cum se poate „lupta” cu aceste pericole.

Delia Balaban

Doamna Balaban, ați realizat un studiu privind modificările obiceiurilor de consum de informație, de consum media. Ne interesează în mod special care sunt sursele de informare preferate de către tineri?

În general, atunci când vorbim despre tineri, generațiile Y, Z, vorbim despre îndepărtarea lor de media tradițională, iar acest fenomen nu caracterizează doar România, este un fenomen global. De exemplu, generația Y sau millennials – cum sunt aceștia numiți – apreciază flexibilitatea și nu doresc să urmărească un program de televiziune prestabilit, doresc să decidă ei ce program de vizionare își fac.

În acest sens, serviciile de streaming sunt soluția ideală pentru că se poate viziona un întreg serial în același sfârșit de săptămână. Ar fi mult prea general să spunem că internetul este sursa lor principală de informare. Este necesar să nuanțăm și să spunem că social media reprezintă principala lor sursă de informare.

Depinde mult de nivelul de educație al tinerilor, de stadiul lor de dezvoltare profesională, dar și de elemente psiho-grafice, cum sunt valorile stilului lor de viață. Unii pot să prefere aplicațiile mobile ale unor trusturi naționale sau internaționale, dar cei mai mulți primesc informația prin intermediul rețelelor de socializare online. Iar informațiile pe care le primesc sunt determinate algoritmic, astfel încât în științele comunicării vorbim despre news find me perception, percepția utilizatorului că știrile l-au găsit pe el și nu că el este acela care a căutat activ informația.

Am văzut din studiul dvs. că tinerii au o preferință față de vloggeri, blogeri, influenceri, pe orice canale ar comunica aceștia. Vă rugăm să ne explicați de ce influencerii au mare succes în rândul tinerilor, de ce îi asimilează, de exemplu, cum spuneți dvs. în studiul respectiv, unor experți?

Influencerii din social media au devenit populari împreună cu social media. Așa cum arătam mai înainte, publicul tânăr este prezent cu precădere aici. Majoritatea influencerilor din social media au început a posta din pasiune despre viața lor cotidiană și treptat au devenit cunoscuți și urmăriți de un public larg. Social media a cunoscut la rândul său un proces de diversificare, în sensul în care au apărut nu doar platforme noi, dar a crescut și numărul de celebrități digitale. Unii dintre aceștia aveau deja notorietate în viața reală și această notorietate s-a transferat. Mă refer aici la artiști, la vedete de televiziune etc.

Într-adevăr, influencerii sunt percepuți ca fiind experți, lider de opinie, de către urmăritorii lor, și de cele mai multe ori, se bucură de credibilitate și sunt atenți cu aceste aspecte, pentru că ele reprezintă capitalul lor. Credibilitatea se construiește în timp și este legitimată într-o mare măsură de numărul de urmăritori.

În plus, există un aspect important, faptul că mulți dintre influenceri, chiar dacă au ajuns faimoși, sunt percepuți de comunitatea lor ca fiind „unul de-al lor”. De aici vine încrederea. Iar în ultimii ani, cel puțin în ceea ce privește publicitatea, consumatorii au dovedit că au mai multă încredere în recomandările unor persoane asemănătoare lor, decât în mesajele publicitare ale companiilor. Cu toate acestea, expertiza influencerilor este una mai degrabă limitată la un anumite domenii. De exemplu, dacă urmăresc un influencer care postează despre modă sau despre lifestyle, vor aprecia expertiza acestuia în acest domeniu și vor urmări să achiziționeze produsele promovate de influencer.

Cum se produce atașamentul tinerilor față de sursele independente de informare precum influencerii?

În timp se creează o legătură între influencer și urmăritorii săi, o relație de tip para-social, similară cu relația pe care o au fanii cu o anumită vedetă tradițională, dar mai intensă. Există anumite elemente care consolidează această relație, cum ar fi interacțiunea frecventă, în sensul în care influencerii postează zilnic aspecte ale vieții lor. Apoi, influencerii obișnuiesc să se adreseze direct urmăritorilor lor, să stimuleze interacțiunea cu ei. Toate acestea consolidează relația.

Ce riscuri există ca sursele acestea să dezinformeze? Mă gândesc, de exemplu, la vloggerul Dorian Popa și cazul său, acesta răspândind teorii ale conspirației, în condițiile în care este foarte urmărit. Dacă analizăm cifrele lui Dorian Popa, aflăm că vlog-urile lui ajung, în medie, la aproximativ 200.000 de views pe zi, pe baza unui cont de YouTube cu aproximativ 1,6 milioane de subscriberi. Dorian mai are 1,7 milioane de urmăritori pe Instagram și aproape 1 milion pe Facebook. Mai mult, clipul lui cu teorii ale conspirației a ajuns și în Trending pe YouTube în momentul scrierii acestei știri. Altfel spus, ceea ce Dorian Popa spune ajunge la o audiență vastă care poate percepe mesajele lui în mod greșit.

Aceste riscuri sunt cât se poate de reale. Postările la care faceți referire ale lui Dorian Popa sunt mai vechi, sunt de la începutul pandemiei, moment în care probabil nu înțelegea gravitatea situației. Între timp, Dorian Popa s-a vaccinat și a făcut public pe social media momentul vaccinării sale, precizând că nu este vorba de o campanie de promovare. Mai grav este exemplul despre care scria publicația The Guardian în luna mai a acestui an (https://www.theguardian.com/media/2021/may/25/influencers-say-russia-linked-pr-agency-asked-them-to-disparage-pfizer-vaccine). Mai mulți influenceri francezi au primit oferta de a denigra vaccinul Pfizer pe canalele lor. Aceasta este o tentativă de dezinformare periculoasă. Dacă ne referim la marea majoritate a influencerilor care promovează branduri, probabil că nu se vor angrena în acest tip de mesaje decât dacă nu cântăresc bine consecințele legate de pierderea credibilității și, în consecință, pierderea unui număr mare de urmăritori.
Dar să nu uităm de fenomenul de diversificare a canalelor de comunicare (vorbim despre high choice media environment). Lumea antivacciniștilor, de exemplu, nu duce lipsă de lideri de opinie online. Nu știu dacă pot să îi numesc influenceri, pentru că nu știu dacă aceștia promovează produse și mă întreb ce branduri doresc să fie asociate cu aceste mesaje.

Cum se poate combate acest tip de dezinformare și propagandă? Nu poți interzice libertatea de exprimare. Și atunci ce faci?

Fenomenul dezinformării este unul complex și are multe nuanțe, iar în cercetarea sa s-au angrenat multe resurse. Înțelegând gravitatea fenomenului, unele platforme asociază un link către informațiile oficiale despre pandemie fiecărei postări sau fiecărui story care are legătură cu pandemia. Sunt alte platforme care însă nu fac acest lucru și care sunt preferate de adepții teoriei conspirației. Pe perioada pandemiei, studiile arată că multe știri false au fost distribuite prin rețelele apropiate de prieteni.

De curând, New York Times scria despre recenta inițiativă a administrației federale a Statelor Unite de a angrena influenceri din social media (chiar și nano-influenceri, care nu au mulți urmăritori, dar care se bucură de credibilitatea unui grup și au o interacțiune online intensă cu aceștia) în campania de vaccinare. Eu personal cred că implicarea influencerilor în campania provaccinare împotriva CoViD-19 este o opțiune care merită a fi luată în considerare.

Ce i-ați sfătui pe tineri să facă în scopul unei informări corecte?

Înainte de a le spune tinerilor ce să facă, probabil că la nivelul societății, trebuie făcute eforturi pentru a crește nivelul de educație media a tuturor segmentelor populației, începând cu copiii și adolescenții care sunt nativi digitali. Nu trebuie însă neglijate și alte categorii ale populației, în special persoanele mai în vârstă, dintre care multe utilizează deja rețele de socializare online unde sunt diseminate informații false. Soluția este educația, cu precădere educația media și dezvoltarea gândirii critice.