Cel mai dur moment al întâlnirii cu cancerul este momentul adevărului
Prevalența cancerului în România este sub media Uniunii Europene, însă mortalitatea din această cauză este superioară celei din UE. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, cele mai frecvente cancere fiind cel pulmonar și cel colorectal. În plus, ratele mortalității prin cauze care pot fi prevenite și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale Uniunii Europene.
Acestea sunt doar câteva concluzii, cele mai îngrijorătoare, reliefate de studiul vizând România intitulat „Profil de țară privind cancerul” și realizat la inițiativa Comisiei Europene și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Rezultate „sub nivelul optim”
Potrivit studiului, mortalitatea prin cancer în România este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000. Această situație poate reflecta rezultate „sub nivelul optim” ale programelor de screening și depistare precoce. Autorii mai observă că țara noastră se află în urma altor state din UE în ceea ce privește majoritatea factorilor de risc ai cancerului, indicând necesitatea unor eforturi suplimentare de prevenție. Ratele fumatului au scăzut, apropiindu-se de media UE, dar inegalitățile de gen și sociale sunt pronunțate. Interzicerea fumatului în spațiile publice și a vânzării de alcool către persoanele în vârstă de sub 18 ani și restricțiile privind publicitatea sunt reglementate prin lege.
„Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de screening și asigurarea continuității serviciilor”, mai indică studiul citat.
Datele statistice analizate în „profilul de țară” constată că, la noi, cancerul este a doua cauză principală de deces, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.
În plus, autorii mai observă că, în comunitățile defavorizate, cancerul prezintă o rată a mortalității sporită. „Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării”, precizează studiul.
Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. Cu toate acestea, în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute. Programele de screening pentru cancerul de sân și cancerul colorectal se află într-un stadiu incipient de implementare, urmând a fi implementate în anii care urmează screeningul pentru cancerul de prostată și pentru cancerul de plămâni.
Calitatea îngrijirii și rata de supraviețuire
Dacă aceasta este situația în privința prevenției, România nu se poate lăuda nici cu calitatea îngrijirii pacienților oncologici. „Calitatea îngrijirii pacienților oncologici se situează, în general, sub media UE”, se arată în studiu. „Ratele de supraviețuire la cinci ani pentru formele obișnuite de cancer – un indicator al calității îngrijirii – sunt cu mult sub mediile UE. Pentru pacienții diagnosticați între 2010 și 2014, cel mai mare decalaj s-a observat în cazul leucemiei la copii, rata de supraviețuire fiind de 54% în România, față de 82% în UE. Rata de supraviețuire s-a îmbunătățit de-a lungul timpului în cazul cancerului pulmonar, al cancerului de col uterin și al cancerului de stomac, dar s-a deteriorat în cazul cancerelor de sân, de colon, de prostată și de esofag”, mai constată autorii.
Potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cheltuielile publice pentru cancer au crescut substanțial, dar rămân cele mai scăzute din UE. „Fondurile alocate Programului Național de Oncologie au crescut de la 490 de milioane de euro în 2020 la 633 de milioane de euro în 2021. Bugetul alocat Programului Național de Oncologie acoperă medicamentele, radioterapia și investigațiile PET-CT”, precizează „profilul”. Autorii mai constată că cheltuielile Programului Național de Oncologie sunt completate de cheltuieli pentru monitorizarea bolii și pentru internări în spital, care sunt contractate de fiecare unitate sanitară.
Îngrijorări la pachet cu proaste obiceiuri
În finalul raportului, „Profilul de țară privind cancerul” evidențiază și o serie de „îngrijorări”. Astfel, constată autorii, diferența dintre rata mortalității prin cancer în România și media UE este în creștere, din cauza progreselor limitate înregistrate în controlul cancerului în România. Această creștere este mai vizibilă în rândul bărbaților și al persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Mai mulți indicatori sugerează provocări în îngrijirea pacienților oncologici.
Citiți articolul integral pe site-ul Universul.net!
