1
2
3
4

153479764

La început, anumite triburi africane foloseau cafeaua ca pe un aliment – energizant. Amestecau boabele măcinate cu grăsimea animală şi obţineau o pastă, sub forma unor gogoşi mici, care erau consumate în mod special de războinicii tribului ca energizant. Începând cu anul 1000, arabii aduc şi încep să cultive şi ei cafea. Produc o băutură caldă numită “qahwa” – numită “băutura care previne somnul”. Astfel se deschide drumul cafelei.

Primul cafe-bar din lume, Kiv Han, se deschide după căderea Constantinopolului, în 1475. Legea turcească încurajează consumul de cafea. Dă dreptul femeii să divorţeze de soţul ei dacă acesta nu îi aduce acasă, zilnic, o ceaşcă de cafea. Prin renumiţii negustori olandezi, cafeaua ajunge şi în Europa în anul 1616. În anul 1652, în Anglia se deschide, prima cafenea. O cafea costa un penny. În următorii 20 de ani, au apărut în Regatul Angliei, peste 1000 de cafenele. Nici Parisul nu rămâne mai prejos, în anul 1672 se deschide și aici prima cafenea. Cârcotașii spun (desigur la o cafea) că dacă n-ar fi fost cafenele în Paris, locul ideal de întâlnire a ideilor revoluţionare, francezii aveau şi azi monarhie. Un turc din Constantinopol, deschide în 1667, prima cafenea din București, care se afla pe strada Lipscani, pe locul unde astazi se afla Banca Națională. La Berlin apare prima cafenea abia în 1721. În anul 1938, compania Nescafé produce prima cafea instant inventată inițial pentru a ajuta Brazila să stocheze sub altă formă surplusul de cafea.

În anul 2000, industria cafelei ajunge pe locul doi în lume în privinţa business-ului. Ţări ca Brazilia, Vietnam, Indonezia sau Columbia reuşesc să-şi susţină economia naţională din producerea şi exportarea cafelei.

Astăzi, cafeaua se bea peste tot în lume şi în diferite moduri. De aceea nimeni nu deţine reţeta perfectă. Până la urmă, gustul şi obiceiul fiecăruia este diferit. Nu se pot compara, de exemplu, cele câteva picături concentrate de cafea savurate de italieni, dintr-o minusculă ceşcuţă, cu cei câţiva litri de cafea la filtru, pe care o servesc americanii toată ziua, în căni de ceai. Dacă majoritatea oamenilor se pricep să facă o cafea, şi chiar fac acest lucru, specialiştii spun că, nu-i chiar aşa simplu să-ţi reuşească o cafea gustoasă care să te învăluie cu aroma ei. De aceea, exista chiar cursuri specializate pentru cei care doresc să devină profesionişti în prepararea cafelei.

Arabica sau Robusta

Asemenea altor fructe, boabele, sau mai bine zis, cireşele de cafea cresc în arbori de cafea care ajung până la 10 – 12 metri înălţime. În general, sunt mereu tăiaţi pentru a se recolta mai uşor fructele (bobul de cafea de culoare verde, este, de fapt sâmburele fructului de cafea). Un arbore de cafea produce cam jumătate de kilogram de boabe de cafea.

Două specii importante în producţia mondială fac legea consumului de cafea: Arabica şi Robusta. Arborele care produce boabele de cafea Robusta este puternic, puţin pretenţios şi creşte la altitudini mici de până la 800m. Cafeaua Robusta are un gust mai neutru, este mai uleioasă şi mai puţin aromată decât Arabica. Este apreciată în gama de cafea solubilă.

Arborele de cafea Arabica creşte la altitudini înalte, între 600 şi 2200 metri, este destul de pretenţios şi sensibil la dăunători. Arabica reprezintă cca. 60% din producţia mondială de cafea. Boabele de Arabica sunt apreciate în special datorită aromei deosebite care încântă consumatorii de cafea.

Din păcate, pentru a obţine preţuri cât mai accesibile, mulţi producători vând cafea în amestec, Robusta plus Arabica fără să menţioneze pe pachet proporţiile. La capitolul consum de cafea, România se află pe ultimele locuri în UE cu un consum de cafea de circa două kilograme/an per capita. Italia, Franţa, Spania au un consum mediu între 5 şi 7 kg/an per capita. Elveţia, Germania, Austria şi Olanda au un consum între 7 şi 10 kg cafea/an per capita. În ţările nordice se înregistrează cele mai mari consumuri de cafea: cu aproape 12 kg/an per capita. Cea mai mare piaţă de desfacere rămâne SUA, dar cu un consum destul de mic de 4 kg/an per capita.

Cafeaua este precum coniacul

Se spune că Alexandru Marghiloman (1854-1925) era un mare băutor de cafea. Într-o zi, când se afla la vânătoare, a cerut o cafea. Se pare că valetul a uitat apa, şi în lipsă, a folosit coniac în loc de apă. După ce s-a enervat cumplit, Marghiloman a prins gustul acestei cafele deosebite. Astfel s-a născut „marghilomana “. După primul război mondial, la Casa Capşa, din Bucureşti, locul de întâlnire a politicienilor, scriitorilor şi a ziariştilor, cât şi la Hanul lui Manuc, se servea cu mare cinste „o cafea marghilomană“, de obicei, alături de un trabuc. Casa Capşa se deschidea dimineaţa, la 7 fix.

Se bănuieşte că şi Johann Sebastian Bach era un mare iubitor şi consumator de cafea. Nu degeaba ar fi compus în anul 1732, oda cafelei “Kafee – Kantate”.

472

Cea mai scumpă cafea din lume
Kopi Luwak
Luwark, animalul care se hrănește cu fructe de cafea

Luwark, animalul care se hrănește cu fructe de cafea

Este cafeaua cea mai scumpă din lume obținută din căcărezele unui animal sălbatic, nocturn şi solitar. Produsă în Indonezia, ” Kopi ” înseamnă cafea iar ” Luwak ” este numele acestui animal care se hrăneşte cu fructe de cafea. Animalul, asemănător cu o pisică sau dihor, nu poate digera boabele din fructul de cafea şi în consecinţă le elimină întregi. Acest animal se hrăneşte cu cele mai coapte şi mai aromate fructe de cafea, motiv pentru care excrementele sale conţin cele mai bune şi cele mai selectate (în mod 100% natural) boabe de cafea din lume. Boabele de cafea sunt adunate din excremente și supuse unor spălări speciale (bob cu bob) apoi intră în fluxul normal de producţie. Kopi Luwak este foarte populară în SUA şi Japonia, unde se vinde cu “numai” 60 $ ceaşca sau 1400 $ kilogramul. Se vinde în cele mai exclusiviste cafenele şi restaurante de pe glob. De curând a intrat şi în România, singurul loc unde se vinde (deocamdată) Kopi Luwak fiind Club Kazeboo din Bucureşti la un preţ de 190 lei ceaşca.

Hacienda La Esmeralda

HaciendaLaEsmeraldacata

Această cafea este cunoscută sub numele de ” Hacienda La Esmeralda”. Boabele de cafea sunt produse la o fermă situată la poalele munţilor Barú din Republica Panama. Are un gust puternic, extrem de intens, datorită climatului rece și recoltarea târzie a fructelor. Cele mai bune fructe de cafea se obţin din arborii care cresc alături de aborii guava. Dacă doriți să vă delectaţi cu această cafea, oferta actuală de la producător, de pe site-ul http://haciendaesmeralda.com este de 350 $/pound (900 gr.)

Saint Helena Coffee

St Helena Coffee Bag

Această cafea este produsă pe mica insulă Sf. Elena, locul atât de legat de viaţa lui Napoleon Bonaparte. „Singurul lucru bun pe care pot să-l spun despre St. Helena este cafeaua” spunea Napoleon în timpul exilului. Această cafea are o aromă intensă de citrice şi un puternic gust de caramel. Popularitatea cafelei se datorează tot lui Napoleon, care a semănat el însuși arbuşti de cafea pe Insula Sf. Elena. Se spune că, pe patul de moarte (5 mai 1821) Napoleon a cerut o cafea. Dar fiindcă (oficial) suferea de cancer la stomac, doctorii i-au interzis categoric consumul de cafea. Preţul unui kg. de cafea boabe St. Helena, ajunge la 160 $.

Fazenda Santa Ines Caffee

Zentraltal_Kaffeebauer

Fazenda Santa Ines este o mică localitate situată la poalele munților Mantiqueira din Brazilia. Valoarea cafelei produsă aici este dată de faptul că se produce traditional, fără utilaje industriale. Are un gust minunat ce-ţi aminteşte de dulceața de fructe de pădure caramelizate. Preţul aproximativ este de 100 dolari pe kg.

Jamaica Blue Mountain Coffee

a3e46f_4d9300c11c33934a9698d33dbe56ebe5.jpg_srz_1000_667_85_22_0.50_1.20_0.00

Cafeaua este renumită pentru gustul său mai dulceag, fără tendinţa de amărui binecunoscută. Din boabele de cafea se mai obţine tradiţionalul lichior de cafea Tia Maria. Cantitatea de cafea produsă este limitată, iar cererea este extrem de ridicată, mai ales de piaţa japoneză care importă cca. 80% din întreaga producţie. Preţul unui kg. de cafea este de 90$.

Text: Adrian Pop

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR