Foto: AP/Ross D. Franklin
Radu Meza este conferențiar la Departamentul de jurnalism și media digitală din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este coordonatorul programului de licență în Media digitală și în 2018-2020 a coordonat un grant cu finanțare națională pe tema discursurilor instigatoare la ură în social media din România și Ungaria. Publicăm în premieră câteva concluzii ale acestui studiu oferite de autor.
Anul 2020 a fost cu siguranță unul diferit. Chiar dacă va rămâne în istorie ca anul pandemiei COVID-19, în România a fost totuși un an electoral. În cele ce urmează, punem în discuție câteva date preliminare dintr-un viitor studiu asupra discursurilor antagonice pe paginile de Facebook ale „intelectualilor publici” din România.
Discursurile antagonice în comentariile pe Facebook în 2020
O analiză preliminară pe un set de date de 9,5 milioane de comentarii (N=9.522.398) publicate în 2020 pe 250 de pagini publice de Facebook aparținând unor persoane (125 de bărbați și 125 de femei) din categoria „intelectualilor publici” (cu peste 10.000 de urmăritori pe pagină, incluzând politicienii, jurnaliștii, personalitățile media, autorii și activiștii, dar excluzând sportivii și artiștii muzicali) ne arată că referințele la pandemia COVID-19 apar în 5% (430169) dintre acestea.
În 15% (N2=1429113) din setul de date analizat apar referințe la diferite grupuri și entități (grupuri minoritate, categorii socio-profesionale, națiuni etc.) în jurul cărora publicul român s-a exprimat în comentarii publice pe Facebook. Aceste referințe constituie adesea ținte ale discursurilor antagonice exprimate în spațiul public virtual. Discursul despre partide și politică este de departe cel mai vizibil, însemnând puțin peste 10% din totalul comentariilor publicate (1.058.843 comentarii). Referințele la partidele politice și politicieni cresc în frecvență spre finalul anului 2020, în preajma alegerilor parlamentare.
Dar dincolo de referințele la partidele politice și politicieni, câteva grupuri au apărut frecvent în comentariile postate pe Facebook. Medicii, elevii și studenții și profesorii au fost adesea menționați în comentarii. Referințele la germani sunt în mare parte referințe la etnia președintelui Klaus Iohannis.
După cum se poate observa în graficul de mai jos, referințele la medici au avut vârfuri de frecvență în lunile martie și noiembrie 2020, iar cele la elevi și studenți în septembrie 2020. Începutul pandemiei a suscitat un interes crescut pentru personalul medical și pentru sistemul de sănătate, dar discursurile despre aceste teme sunt de cele mai multe ori politizate, după cum se poate vedea din proeminența co-referențierii medicilor cu partidele.
Cel de-al doilea vârf de frecvență al referințelor despre medici poate indica instrumentalizarea discursurilor despre personalul medical, munca acestora în contextul pandemiei și sistemul de sănătate în contextul alegerilor parlamentare. Sunt invocate diferite cazuri din spitale, unele dintre acestea apărute în presă, se pune în discuție situația medicilor, competența acestora, finanțarea sistemului și factorii politici.
Perioada începutului de an școlar în pandemie se suprapune cu alegerile locale din 2020, iar discursul despre învățământ, elevi, studenți și profesori se intersectează de multe ori cu discursul politic.
Dintre cele 1,42 milioane de comentarii analizate mai sus, 19% (269069) conțin și diferite forme de atacuri ce indică discursuri antagonice, care pot fi asociate cu polarizarea și radicalizarea crescută a discursului în spațiile publice virtual – înjurături și limbaj vulgar, invocarea unor inferiorități mentale, fizice sau culturale ( „prost”, „handicapat”, „cretin”, „imbecil”, „incompetent” etc.), acuze (din sfera criminalității – „hoție”, „crimă”, „trădare”, „penal” etc.) și etichete negative din repertoriul igienei („jegoși”, „borâți”, „nespălați”, „împuțiți” etc.).
Analiza co-ocurenței referințelor cu tipurile de atacuri ne indică în primul rând (așa cum remarcam mai sus), o frecvență mare a discursului antagonic în relație cu referințele politice.
Acuzele de corupție, hoție, incompetență, trădare sau chiar crimă apar procentual în proporție mai mare (peste 10%) în conjuncție cu referințe la Medici și Partide, Partide și UE, Străini, Securiști și Partide, Partide și Romi, Partide și Ruși, Romi și UE, Romi și Germani. Aceste proporții crescute ale co-referințelor cu discursul politic indică utilizarea de acuze în contextul unor explicații vehiculate adesea în spațiul public în ultimul an – politizarea sistemului medical, suveranism/naționalism versus integrare europeană, moștenirea securității comuniste în viața politică, imixtiunea străinilor, „vânzarea străinilor” sau propaganda rusă. Romii (ținta predilectă a discursurilor instigatoare la ură în contextul românesc) sunt asociați unor partide politice (acuze conform cărora partidele ar fi sub influența „clanurilor țigănești”) sau eticheta „țigan” e atașată ca o insultă unor politicieni la adresa cărora se fac acuze.
Tot observând valorile procentuale, atacurile de orice fel sunt prezente într-o proporție mai mare în comentariile care fac referire la Securiști și Partide, Romi și Partide, respectiv Romi și UE.
Aceste rezultate indică și faptul că, pe lângă temele noi ale anului 2020 ca an electoral – de la pensiile speciale (amintite în comentariile cu referință la Politicieni și partide, dar și în cele cu referință la Bugetari) la sistemul de sănătate și sistemul educațional, discursurile antagonice revin la teme și ținte ca romii și securiștii (legăturile cu fosta Securitate comunistă).
Ca o concluzie, temele noi lansate în pandemie (sistemul de sănătate, sistemul de învățământ) sunt cel mai probabil subordonate unor poziționări și cadraje anterioare, fiind folosite de opozanții politici și publicul acestora pentru a-și consolida și confirma pozițiile asumate.
