O campanie de crowdfunding care în circa 48 de ore și-a atins obiectivul, astfel poate fi rezumat succesul proiectului de bandă desenată Duminica pierdută pe care platforma Kickstarter îl găzduiește până în 10 iunie. Dacă într-o campanie de crowdfunding se spune că primele două zile sunt vitale pentru succesul ei, în cazul acestui proiect două zile au fost suficiente pentru atingerea obiectivului și depășirea lui. „E muncă de marketing cauza, nu neapărat faima noastră”, spun cu modestie inițiatoarele proiectului, Maria și Ileana Surducan, care au reușit să strângă pentru proiectul lor peste 10.000 de euro în nici o săptămână de la lansare.

Donațiile sunt în continuare deschise și, cu fiecare zi, se adaugă noi susținători atrași de șarmul creatoarelor, de talentul lor și de povestea pe care o spune fiecare pagină a cărții Duminica pierdută. Bugetul e calculat pentru 1.000 de exemplare în limba română și 1.000 în limba engleză. Cu cât mai mulți susținători, cu atât mai multe posibilități de îmbunătățire a calității cărții. Iar cine nu le cunoaște încă pe surorile Surducan, inițiatoarele proiectului, pot să o facă luând în mână cunoscuta carte pentru copii Vacanța lui Nor apărută în colecția miniGrafic la Editura Arthur, o bandă desenată cu balauri, zmei și copii înzestrați cu puteri magice. Acesta este cel mai cunoscut titlul al surorilor și, cu siguranță, titlul care a avut cel mai mare succes în România.

Vacanța lui Nor

Lumea fermecată a creatoarelor de benzi desenate Ileana și Maria Surducan, susținute de colega lor Laura Bularca de la Editura ProNoia AB, s-a concretizat într-o nouă poveste. Ce trebuia să fie însă adaptarea unui basm într-un volum de bandă desenată, a devenit o adaptare destul de diferită față de original. O poveste plină de creaturi nemaiîntâlnite, peripeții și lecții despre bunătate, personalizată de trăirile autoarei, în acest caz de Ileana, prin semnalarea problemelor ridicate de pandemia de coronavirus la nivel mental fizic și emoțional. Cum putem găsi echilibrul perfect între muncă și relaxare este de fapt substratul poveștii pentru copii Duminica pierdută.

Ediția în limba franceză a Duminicii Pierdute este deja la tipar, și va fi publicată de editura Les Aventuriers de L’Etrange, editură care de câțiva ani deja publică proiectele de bandă desenată ale româncelor. Edițiile în limbile română și engleză vor vedea lumina tiparului cât de curând, după încheierea campaniei de donații.

Creatoarea Ileana Surducan avea ideea de a realiza un album de bandă desenată adaptat după un basm și a optat pentru modelul „Fata babei și fata moșneagului”, după ce anul trecut editorul ei din Franța căuta un album care să intre în colecția lui de povești de Frații Grimm. Astfel, Ileana și-a ales niște povești care să existe și în spațiul anglo-saxon, fără a căuta neapărat o eroină pentru povestea sa.

Între timp, i s-a înfiripat ideea, atât ei cât și surorii ei, Maria, de a publica albumul în Franța, dar în același timp să îl scoată și în limbile română și engleză.

Îmi vreau duminica înapoi

Anul pandemiei de coronavirus nu a fost un an neapărat încărcat pentru Ileana dar în multe zile se simțea epuizată creativ, ideile îi veneau tot mai greu și trebuia să se pregătească mental pentru orice lucru de care se apuca și care alteori îi aducea plăcere. Acesta a fost un prim semnal de alarmă.

Și-a dat seama că era un început de burnout, care ieșea acum la suprafață prin povestea pe care o adapta și care era de fapt despre o fată care muncea foarte mult.

„Rezonam cu ea și parcă îi spuneam că nu se mai poate așa, că are nevoie de o pauză. Încet a devenit o poveste despre ce te faci când munca nu are rezultatele la care tu te aștepți și când nu îi mai vezi capătul. Cum ai putea să recuperezi timpul. Iar ideea de timp liber l-am concretizat în ziua de duminică și în ideea de a-mi lua duminica înapoi. Așa că am avut și titlu, în același timp rămânând fidelă unor motive din povestea originală Fata babei și fata moșneagului, cum este întâlnirea cu Sfânta Duminică sau cu Frau Holle. Dar am făcut și propriile interpretări.

Duminica Pierdută e o poveste gândită pentru copii, inclusiv limbajul și modul în care sunt ilustrate ideile, dar adulții vor găsi un al doilea nivel de lectură și să rezoneze cu ce simțeam eu ca adult în momentul în care lucram la album”, mărturisește Ileana.

Astfel, la sfârșitul anului 2020, cartea era terminată. Între timp surorile erau în discuții cu editorul din Franța pentru versiunea în franceză și deja făceau planuri pentru campania pe platforma Kickstarter.

Maria, omul de marketing și business

Maria Surducan, cunoscută creatoare de benzi desenată care a publicat la rândul ei romanul grafic „Prâslea cel voinic și merele de aur” și care este implicată în numeroase alte proiecte, consideră că o campanie de crowdfunding care dublează o campanie de marketing este extrem de valoroasă în atingerea obiectivului de ajunge la cât mai multă lume. În proiectul Duminica pierdută, Maria își ia foarte în serios rolul de om de marketing și business.

În campania de crowdfunding pentru proiectul Zestrea, un joc de societate bazat pe tradițiile satului românesc, un sat în afara timpului, Maria a avut alături de Laura Bularca de la ProNoia o campanie pe Kickstarter care a avut succes și din care a învățat foarte multe despre funcționarea acestora.

„I-am prezentat Laurei proiectul cărții, iar Laura a rezonat cu ideea și cu subiectul care se potriveau cu linia optimistă a editurii. De obicei, cărțile de bandă desenată lansate pe platforma Kickstarter oferă și un format PDF, dar Laura s-a gândit să oferim ceva în plus, nu doar o versiune digitală a cărții, mai exact o combinație între un joc și o sală de lectură virtuală”, precizează Maria Surducan.

Astfel, s-a născut un mic proiect în afara campaniei de Kickstarter, mai bine spus o completare a ei. Susținătorii volumului Duminica pierdută vor primi automat acces la The Lost Sunday Comics și la versiunea digitală a Duminicii Pierdute, respectiv la o bibliotecă digitală de benzi desenate unde pot fi citite opere originale de la autori selectați cu mare atenție. Duminica pierdută va fi prima carte care se va găsi acolo. Biblioteca digitală este o ocazie în plus pentru surorile Surducan de a fi creative și de a experimenta tot felul de idei.

Cum reușești să publici un produs de calitate fără a face compromisuri, dar să te încadrezi într-un buget de indie-publisher, nu într-un buget de mare editură? Întrebi în stânga și în dreapta, spun surorile Surducan.

„Scrii mai multor tipografii și compari ofertele. Un produs de calitate trebuie să-ți placă atunci când îl ții în mână. Oamenii sunt dispuși să îți arate variante, fie că vin din Serbia sau din Lituania, sarcina dificilă este să alegi.

Din nefericire, piața de carte din România are probleme care nu țin neapărat de editori, ci de puterea de cumpărare, de lanțurile de distribuție. Una dintre tragediile noastre este că avem librării doar în marile orașe și că restul țării nu este acoperit. Sunt niște motive economice în spate, dar faptul că știi de ce se întâmplă aceste lucruri nu te ajută nici pe tine, nici cititorii care ajung la cărțile tale”, atrag atenția cele două surori.

Până anul trecut, spun ele, principala diferență dintre a lucra cu editura din Franța și o editură din România nu era neapărat una ce ținea de procentele din drepturi de autor, ci de întâlnirea cu publicul. În Franța, această întâlnire e mult mai ușoară pentru că au foarte multe evenimente unde artiștii pot fi invitați. Dar pandemia a stricat și socoteala asta și, ca urmare, volumul Vacanța lui Nor nu a putut să fi promovat în Franța cum și-ar fi dorit cele două surori.

„Pe de altă parte, noi avem foarte puțină bandă desenată pentru copii, francezii au foarte multă și atunci acolo te confrunți cu un alt set de probleme. Cum reușește o editură mică sau medie să intre pe o piață dominată de giganți. Fiecare țară are particularitățile ei și campaniile de crowdfunding vin cu un set nou de provocări. Cum ajungi la o audiență care intuiești că există și cum te asiguri că oamenii care ar putea fi interesați de poveste află că povestea există”, precizează Maria.

Maria a văzut multe inițiative ale unor artiști pe Kickstarter și a realizat cât de bine este să ai un manager al campaniei care să îți spună pașii pe acre să îi urmezi. Să ai un calendar. Astfel, ești mult mai motivat și mai curajos.

Comparând această campanie cu cea de la volumul „Prâslea cel voinic și merele de aur”, surorile Surducan au observat că, față de acum zece ani, încrederea oamenilor e alta.

„Atunci am petrecut o săptămână întreagă în care să le explicăm oamenilor cum să își folosească cardurile pe internet și ce înseamnă sistemul Verified by Visa care atunci fusese lansat.

Social media, pentru toate păcatele pe care pot să i le reproșez are și avantaje. Poți să îți găsești publicul mult mai ușor. Mi se pare că și încrederea publicului în noi este mai mare.

În campania pentru Zestrea am învățat foarte multe lucruri. Noi am pornit campania înainte de pandemie și am obținut 230% finanțare. Am trimis toate materialele la fabrica din China, dar în februarie 2020 totul s-a închis. Transporturile în Europa au durat dublu sau triplu, la fel și spre donatori, colectasem banii pentru shipping dar toate tarifele s-au dublat. Am acoperit multe cheltuieli din fondurile noastre, dar am învățat să gestionăm problemele. Am apelat la firme care ne-au oferit soluții la care nici nu ne gândeam. Cu experiența asta am început această nouă campanie”, povestește Maria.

Asta nu înseamnă ca o nouă campanie nu vine cu un nou set de provocări pentru artiști. Pe lângă ceea ce presupune a desena și tehnoredacta, a-ți face reclamă este altă abilitate pe care ei trebuie să o stăpânească artiștii, respectiv disciplina de a face postări pe diverse canale.

Ce s-a mai desenat în pandemie

Anul pandemiei a produs un decalaj în ceea ce privește publicarea benzilor desenate în România, prin anularea celor două mari târguri de carte, Gaudeamus și Bookfest. Totuși, luna trecută s-a încheiat campania de finanțare pentru “Din subteran la suprafață“, o campanie pentru tipărirea primei benzi desenate despre orașul post-industrial Anina, un proiect al Asociației Bloc Zero.

Maria Surducan a avut tot timpul de lucru în această perioadă, nu neapărat pe ilustrație. Și-a luat o „vacanță” de o săptămână de la ilustrație pe care a petrecut-o lucrând la recompensele campaniei de la Zestrea pentru că, nu-i așa, după ce se încheie o campanie de succes, trebuie să recompensezi și donatorii. Asta presupune multă muncă de birou, precum și verificarea adreselor și a numerelor de telefon în vederea expedierii recompenselor.

Pe lângă proiectele comerciale, a mai lucrat și la Tarotul ilustrat, proiect prin care a invitat artiști din România să participe cu câte o carte de joc ilustrată în vederea obținerii unui pachet de cărți. Un fel de prezentare a ce se întâmplă în ilustrația românească contemporană. Proiectul a fost finanțat din banii Asociației Illustrart primiți de la festivalul clujean Jazz in the Park.

În paralel, surorile Ileana și Maria Surducan susțin și lucrează la proiectul online Fisksoppa, unde își predau una, alteia ștafeta.

„E o bandă desenată online, disponibilă gratuit, pe care au pornit-o ca pe un pariu în contextul în care România nu prea are școli de bandă desenată. Majoritatea artiștilor români de bandă desenată, chiar dacă vin majoritatea de la academii de artă, sunt autodidacți. Fiskoppa era încă de la început un proiect în care să folosim tot ceea ce am învățat și să învățăm multe lucruri din mers despre cum se face o bandă desenată. Acum suntem în pauză între capitole pentru a ne reveni cheful de cutreierat munții de brânză, marea de supă și deșertul de popcorn”, explică Ileana.

În prezent, Ileana lucrează digital dar folosește tușe care aduc aminte de linia unui creion. E un desen foarte liber și plin de umor.

„Folosesc orice oportunitate să învăț cât mai mult în mediul acesta. Cu tableta grafică și cu calculatorul lucrez foarte rapid și sunt mulțumită de rezultate. Din 2017, când am lucrat la Vacanța lui Nor am început să folosesc tableta grafică cu display și am realizat prima dată un album complet pe calculator, de la storyboard, la schițe, pagini. Atunci culoarea a fost pusă de Maria. Câștigi timp cu prelucrarea imaginilor și punerea lor în pagină și e mai simplu să faci trecerea dintre cele două medii, mai ales că editurile vor varianta digitală. Eu am experiență și cu albume realizate în tehnică tradițională și pot să spun că să transpui ceea ce ai lucrat pe hârtie, consumă destul de mult timp”, explică Ileana, completată de sora ei, Maria.

„Cumva, interesul cu tehnica digitală este să creezi o tehnică eficientă, să se inspire din tehnicile tradiționale, dar să nu trișeze tehnicile tradiționale. Să nu păcălești pe nimeni. Arta digitală este propriul ei domeniu și îl tratezi ca atare”.

Momentan, Ileana lucrează pe un produs Wacom, dar este tot mai interesată de produsele Huion care au evoluat în ultimii ani și care devin un competitor puternic, mai ales că prețul e mult mai accesibil. În fiecare an apar noi metode de a lucra digital, din ce în ce mai intuitive și mai aproape de sentimentul de libertate al creionului pus pe hârtie.

„Sunt foarte mulți artiști care creează unelte pe care alții să le folosească. Lumea artiștilor e destul de dispusă să împartă secrete. Mai mult, comunitățile online ne-au ajutat să nu devenim depresivi în pandemie. A fost foarte bine să fii motivat de alții. S-au creat comunități care nu existau până acum. Acum avem săptămânal întâlniri și a fost un avantaj în toate dezavantajele pe care le-a adus pandemia”, au concluzionat cele două surori.

Ileana și Maria Surducan/Arhiva personală

Optimiste, dar precaute cu tot ce înseamnă prezență în festivaluri în contextul pandemiei, Maria și Ileana Surducan speră ca în acest an să fie organizate măcar o parte din evenimentele programate în Europa pe segmentul benzilor desenate. Le e dor să călătorească și să scape de apăsarea izolării. Multă lume se gândește să folosească experiența pandemiei în diverse forme de artă, să spună povestea acestei pandemii pentru a o înțelege. Pentru aceasta e nevoie de puțină detașare pe care nu toți artiștii o pot regăsi încă în ei.

„A fost o perioadă traumatizantă pentru fiecare dintre noi și doar pe măsură ce vom ieși din ea, vom vedea ecourile în diferite creații. Va fi interesant de urmărit dimensiunea terapeutică a artei în acest context”, spun surorile Surducan.

Mai multe despre proiectul Duminica pierdută și despre cum puteți contribui la realizarea lui aflați accesând Pagina campaniei de crowdfunding pe platforma Kickstarter.