În 15 octombrie, comitetul de selecție pentru desemnarea propunerii României la secțiunea Film Internațional a premiilor Oscar 2022 ar trebui să anunțe câștigătorul care va intra în competiție în această categorie. În ultimii 7 ani, în România, comitetul de selecție a filmului a fost format aproape exclusiv din critici de film, nu din cineaști cu diferite background-uri cum se întâmplă în restul țărilor europene. Unii spun că un critic de film aduce un pic mai mult discernământ în toată discuția, pe de altă parte acestea sunt premii ale industriei cinematografice, „autopremieri sindicale” și criticii n-ar trebui să se lase percepuți ca făcând parte din industria cinematografică. Criticul nu e o funcție a industriei, e în afara ei.

Pe de altă parte, există și vocile care spun că ar trebui să avem încredere mai mare în integritatea unor critici care nu au nimic de pierdut sau de câştigat votând un film pentru a reprezenta România la Oscar.

Nominalizarea la Oscar a unui film românesc a venit anul trecut nu doar la o categorie, ci chiar la două categorii (Film internațional și Film documentar) prin performanța reușită de echipa documentarului “Colectiv” care a promovat masiv producția înainte și după nominalizare pentru a fi observată de votanții comitetului Academiei Americane de Film. Bineînțeles, filmul avea nevoie de „votul” comisiei de critici români pentru a ajunge în cărți la Oscar, dar toți specialiștii spun că, de obicei, filmele câștigătoare în festivaluri, distribuite puternic în America de Nord, au adesea un avantaj în cursa Oscar pentru cel mai bun lungmetraj internațional.

Se mai spune că aceste comisii de critici propun filme prea necomerciale, care n-au nicio șansă. În acest caz intervine întrebarea: ar trebui trimis cel mai bun film al anului sau filmul care își închipuie membrii comisiei că are cele mai mari șanse să se potrivească gusturilor Academiei Americane de Film, oricare ar fi acelea. Aici se despart opiniile.

“Sunt și la noi comisii mixte din câte cunosc. Și asta mi s-ar părea un lucru sănătos. De fiecare dată când pui la masă oameni care fac filme, cu oameni care reflectează și scriu despre filme sau producții audio-vizuale, în general dialogul devine fertil, iar comunitatea de interpreţi mai validă. Fiecare vine cu expertiză şi experienţă din zona lui specifică de discurs, iar asta ar trebui să fie benefic. Desigur, dacă există bună credinţă, criterii clar formulate în judecarea producției – pentru că și asta trebuie avut în vedere”, a precizat Claudiu Turcuș, cadru universitar la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai.

Într-un anume fel evaluezi filme care pot fi nominalizate la Oscar, mai spune Claudiu Turcuș, într-altul judeci o competiție pentru debutanți, altfel formulezi criteriile când ești restrâns de un segment tematic şi trebuie să oferi un premiu unei producții care reprezintă cel mai adecvat, puternic, relevant o temă, un fenomen social, o idee universală etc.

“Obiectivitate nu există pe lumea asta. Există doar subiectivități rezonabile, obiectivate care pot forma – pornind de la un orizont de așteptare oarecum comun – o comunitate interpretativă. O anume componenţă NU garantează nimic. Strict pentru Oscar, da, având in vedere că votează în SUA membri din industrie nu ar fi deloc inadecvat să avem exclusiv regizori, producători, scenariști, monteuri, actori.

Dar, întreb, criticii, mediul academic care face production, distribution sau film festival studies, oare nu sunt și ei membri deplini ai acestei industrii? Desigur, este o întrebare deschisă, galele de premii sunt întotdeauna şi acte politice / de policy + elemente de economie culturală, nu doar celebrări ale artei. Cum zicea Adorno, “art perceived strictly aesthetically is art aesthetically misperceived”. E important să fie oameni competenţi şi oneşti în aceste comisii, atunci dialogul şi judecăţile devin relevante şi legitime”, a concluzionat Claudiu Turcuș pentru Revista Sinteza.

Ce spune regulamentul Academiei Americane de Film

Filmul selectat de fiecare țară la secțiune Film Internațional trebuie să fie lansat pentru prima dată în țara de origine nu mai devreme de 1 ianuarie 2021 și până cel târziu în 31 decembrie 2021 și să fie prezentat public pentru cel puțin șapte zile consecutive într-un cinematograf comercial pentru profitul producătorului și al distribuitorului. Practic, orice film românesc eligibil este un posibil candidat. Potrivit Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice, cea care stabilește regulamentul de desfășurare a intrării filmelor în competiția Oscar, selecția filmului respectiv va fi realizată de o organizație, un juriu sau un comitet aprobat care ar trebui să includă artiști și/sau oameni calificați care activează în industria filmului.

După ce fiecare țară își va înscrie propunerile, nominalizările internaționale pentru lungmetraj vor fi apoi stabilite în două runde de vot: Comitetul Preliminar Internațional pentru Lungmetraj va vizualiza candidaturile eligibile din categorie și va vota prin vot secret pentru a produce o listă scurtă de cincisprezece filme. Mai apoi, Comitetul Internațional pentru Nominalizarea Filmelor de Lungmetraj trebuie să vizioneze cele cincisprezece filme selectate și să voteze prin vot secret pentru a determina cei cinci candidați ai categoriei. Lista scurtă cu cele 15 filme va fi anunțată în 21 decembrie, în timp ce nominalizările sunt programate în 8 februarie. A 94-a ediție a Galei Academiei Americane de Film (Premiile Oscar) este programată în 27 martie 2022.

Lista în proces de actualizare a filmelor europene propuse pentru Oscar 2022 poate fi consultată pe site-ul Cineuropa. Anul trecut, filme din 97 țări au concurat în categoria Cel mai bun film străin, doar 93 fiind eligibile.

Comparând România cu restul Europei

Dacă în țări europene precum Germania, Polonia, Ungaria, Danemarca, Franța, Slovenia, Republica Cehă, Olanda, juriul este format din cineaști, în România întotdeauna juriul este format îndeosebi din critici de film numiți de Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei. Din acest consiliu fac parte, potrivit site-ului CNC: Anca Mitran (președinte și director general), Alexandra Bogdan, reprezentant Ministerul Culturii, Carmen Pepelea, reprezentant Alianța Producătorilor de Film din România, Gabriela Albu, reprezentant Asociația Graphis 122, Antoine Bagnaninchi, reprezentant Asociația Cultură și Imagine; Adrian Păduraru, reprezentant Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România; Laurențiu Damian, reprezentant Uniunea Cineaștilor din România.

“Cred că este o soluție optimă faptul că acest comitet e format din critici de film și, dacă ne uităm la ultimele propuneri consider că aceste filme au reprezentat România cu cinste. Dacă am alege un comitet în care reprezentații industriei cinematografice ar decide care dintre filmele propuse va reprezenta țara noastră, sunt sigur că am avea mai multe acuzații legate de interesele membrilor. Față de Ungaria de exemplu, unde comitetul e format din șapte persoane, dar cinci dintre ele sunt reprezentanții Institutului Național de Filme și doi sunt reprezentanții industriei cinematografice, în România tocmai independența acestei decizii poate fi garantată prin componența comitetului”, a declarat producătorul Zágoni Bálint, pentru Revista Sinteza.

În lipsa unor informații centralizate cu privire la comisiile de selecție a filmelor europene trimise la Oscar, am încercat să aflăm din presa internațională și de la reprezentanții instituțiilor și comisiilor de selecție, care este procedura de selecție a filmelor trimise la Oscar și cine sunt oamenii care le selectează. În toate țările asupra cărora ne-am oprit atenția, comisia este formată din oameni direct implicați în industria filmului, fie foști nominalizați sau câștigători, sau chiar proprietari de cinematografe. În puține cazuri, criticii de film au făcut parte din comisia pentru Oscar 2022, însă și atunci ca delegați din partea unor asociații de critici.

Mai jos, am analizat componența comisiilor de selecție din mai multe țări:

Polonia

„Leave no traces”, de Jan Matuszyński, este filmul care va reprezenta Polonia la Premiile Oscar 2022, film desemnat de comisia pentru Oscar a Institutului Polonez de Film, prezidată de Ewa Puszczyńska.

Aceasta a explicat în presa internațională:

„Ca urmare a conversației despre toate filmele trimise, Comisia s-a concentrat pe două titluri: Leave no Traces în regia lui Jan Matuszyński și Hyacinth în regia lui Piotr Domalewski. Decizia nu a fost ușoară. Ambele filme tratează problema universală a opresiunii statului împotriva cetățeanului, a opoziției civice și a luptei pentru adevăr și dreptate. Ambele filme sunt antrenante emoțional. În cele din urmă, Comisia a decis că anul acesta candidatul polonez la Oscar este filmul lui Jan Matuszyński, “Leave No Traces”. ”

Comitetul care a decis că această producție va reprezenta Polonia în cursa Oscarului a fost compusă din (în afară de președintele menționat mai sus) Radosław Śmigulski (director al Institutului Polonez de Film), Sean Bobbit (producător de film și președinte al Asociației Producătorilor de animație polonezi) , Jan AP Kaczmarek (compozitor și câștigător al premiului Oscar pentru muzica filmului „Dreamer”), Małgorzata Szczepkowska-Kalemba (șeful Departamentului de producție și dezvoltare a proiectelor cinematografice de la Institutul Polonez de Film) și Łukasz Żal (regizor de film, de două ori nominalizat la Oscar pentru cinematografie pentru „Ida” și „Cold War”). Filmul propus este produs de Aurum Film și distribuit de Kino Świat, fiind co-finanțat de Institutul Polonez de Film.

Ungaria

Potrivit lui Csaba Zoltán Papp, responsabil de comunicare în cadrul Institutului Național de Film din Ungaria, comisarul guvernamental solicită specialiștilor din diferite domenii ale industriei filmului să participe în fiecare an la Comitetul de selecție a Oscarurilor. În 2021, comitetul este format din: Csaba Káel Comisar guvernamental pentru dezvoltarea industriei cinematografice maghiare și președinte al Institutului Național de Film, Csaba Bereczki (regizor), Kristóf Deák (regizor), Tibor Fonyódi (scenarist), András Kálmán (expert în distribuție de filme), Ákos Pesti (producător), Emil Novák (director de imagine).

Ungaria a ales filmul “Post Mortem”, regizat de Peter Bergendy, un film de groază de epocă a cărui acțiune se întâmplă la sfârșitul Primului Război Mondial, ca propunere pentru Oscar 2022 în categoria de lungmetraj internațional.

Germania

Nicole Kaufmann, Director regional pe SUA și UK al German Films Service + Marketing GmbH, centrul național de informare și consultanță pentru promovarea filmelor germane în întreaga lume, a precizat pentru Revista Sinteza că German Films este organismul oficial care organizează procedura de numire a membrilor comisiei și organizează proiecțiile de selecție oficială pentru juriul de selecție. Comitetul de selecție are în total nouă membri.

„Acești nouă membri ar trebui să reprezinte și să reflecte întreaga industrie cinematografică din Germania. Prin urmare, solicităm unui număr de opt asociații din industria cinematografică să ne trimită un reprezentant pentru juriu. Academia Germană de Film poate trimite doi reprezentanți”, a precizat Nicole Kaufmann.

Astfel, la selecție participă mai multe bresle și asociații care cuprind producători, specialiști în vânzări, în distribuție, critici de film, respectiv: Producers guilds (2), Association of the German world sales companies, Distributors guild, Exhibitors association, German Film, Critics association, Directors Guild, German Film Academy (doi reprezentanți din două departamente diferite de ex. actor, editor, specialist în imagine, scenarist).

Nicole Kaufmann precizează că procesul selecției este foarte complex și totul trebuie făcut ca la carte, întrucât Academia de Film verifică toate procedurile.

“Asociațiile confirmă în fiecare an diferiți reprezentanți. Breslele rămân aceleași. Îi încurajăm să nominalizeze oameni care sunt activi în industria cinematografică timp de cel puțin cinci ani și care sunt familiarizați cu producția de film germană actuală. Este, de asemenea, necesar un background divers. Pentru German Films este crucial să se asigure că membrii juriului nu sunt afiliați la filmele trimise. Trebuie să fie independenți. German Films organizează o proiecție de două zile într-un cinematograf din München pentru juriu, pentru a se asigura că toți vor urmări filmele trimise pe marele ecran. După ce a urmărit toate filmele, comitetul de selecție discută împreună filmele și ia o decizie finală ce film ar trebui să reprezinte Germania în cursa pentru OSCAR®. După luarea deciziei, German Films va trimite un comunicat de presă oficial în aceeași zi. Membrii juriului vor numi un președinte (cerut de Academie)”, a explicat Nicole Kaufmann.

„I’m Your Man (Ich bin dein Mensch)”, regizat de Maria Schrader, este filmul care va reprezenta Germania la Oscar 2022.

Franța

Scenariștii-regizori Florian Zeller și Julie Delpy au fost numiți în 2021 drept noi membri ai comitetului de selecție a filmului care va reprezenta Franța la premiile Oscar 2022. Ambii sosesc în comitet cu palmares puternic în istoria premiilor Academiei. Filmul lui Zeller, “The Father”, a fost nominalizat la șase categorii anul trecut și a câștigat cel mai bun scenariu adaptat, în timp ce starul său, Anthony Hopkins, a fost desemnat Cel mai bun actor. Delpy a fost nominalizată de două ori la categoria Cel mai bun scenariu adaptat pentru Before Midnight în 2014, cu Richard Linklater și Ethan Hawke; și Before Sunset, din nou cu Linklater, Hawke și, de asemenea, Kim Krizan.

Alți membri ai comisiei sunt fostul director executiv al WarnerMedia, Iris Knobloch și producătorul Alain Goldman, care a produs “La Vie En Rose”, pentru care Marion Cotillard a câștigat Oscarul pentru cea mai bună actriță în 2008. Comitetul include, de asemenea, agenți de vânzări, CEO-ul Memento International, Emilie Georges și Grégory Chambet, șeful cofondator al WTFilms. Se alătură membrilor instituționali permanenți, directorului Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, președintelui Unifrance, Serge Toubiana, și lui Véronique Cayla, respectată fostă șefă CNC și Arte. Centrul Național al Cinematografiei din Franța (CNC) a dezvăluit componența comitetului, după ce ministrul culturii, Roselyne Bachelot-Narquin, a semnat candidaturile sugerate de președintele CNC, Dominique Boutonnat.

Filmul “Titane”, de Julia Ducournau, a câștigat cursa strânsă și a devenit candidatul oficial al Franței la Oscar 2022.

Danemarca

Potrivit unui comunicat de presă al Institutului Danez de Film, trei filme au fost alese ca posibile candidate ale Danemarcei la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional: „Flee” de Jonas Poher Rasmussen, „Margrete – Queen of the North” de Charlotte Sieling și „The Shadow in My Eye” de Ole Bornedal. Candidatul oficial va fi anunțat pe 25 octombrie.

Alcătuit din reprezentanți ai asociațiilor și breslelor de film, Comitetul danez de selecție a filmului propus la Oscar pentru 2022 este format din: Claus Ladegaard (președinte Danish Film Institute), Jacob Jarek (producător danez), Tea Lindeburg (regizor danez), Mette Heeno (scenarist danez), Jan Weincke (specialist în imagine), Nanna Frank Rasmussen (critic în cadrul Danish Film Critics), Søren Søndergaard (reprezentant al Proprietarilor de cinematografe) și Marianne Moritzen (Director al secțiunii ficțiune, Institutul de film Danez).

Câștigătorul Premiului Academiei pentru Cel mai bun lungmetraj internațional în 2021 a fost filmul danez “Another round” al lui Thomas Vinterberg. Filme daneze au mai câștigat Oscarul în 2011, 1989 și 1988.

Slovenia

“Sanremo”, în regia lui Miroslav Mandić, este filmul sloven propus la Oscar în 2022, a anunțat Asociația Cineaștilor Sloveni. Comisia din acest an a fost formată din regizoarea Urša Menart, animatorul și regizorul Leon Vidmar, directorul de imagine Simon Gosnik, producătorii Dunja Klemenc și Tomi Matič, editorul Lukas Miheljak, actorul Urban Kuntarič și publicistul și editorul KINO! Maja Krajnc.

Filmul “Sanremo” a fost singurul candidat al Sloveniei la Oscar pentru anul 2022, astfel încât decizia comisiei a fost destul de ușoară. Cu toate acestea, reprezentanții comisiei au discutat filmul și i-au confirmat candidatura, se precizează în comunicatul transmis presei. Numărul mic de producții slovene se datorează în principal pandemiei de Covid-19 și a condiției ca filmele să fie distribuite în cinematografe, motiv pentru care multe filme nu s-au calificat pentru candidatură.

Republica Cehă

Academia de Film și Televiziune din Republica Cehă (ČFTA) a anunțat că filmul care a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary din acest an și de atunci a devenit un succes de box-office în Republica Cehă, a fost ales din 13 filme înscrise. Regizat de celebrul regizor ceh David Ondricek, “Zatopek” analizează viața și cariera campionului olimpic Emil Zatopek, considerat pe scară largă unul dintre cei mai mari sportivi din istoria Cehoslovaciei. Filmul a fost selectat de membrii Academiei Cehe de Film și Televiziune, din care fac parte regizori de film, actori, scenariști, producători, compozitori, ingineri de sunet, specialiști în imagine și experți în distribuția de film.

Cehoslovacia / Republica Cehă a câștigat de trei ori Oscarul pentru cel mai bun film în limba străină: „The Shop on Main Street” (1966), „Closely Watched Trains” (1968) și „Kolya” (1997). Alte șase filme cehe au fost nominalizate pentru râvnita statuetă de aur, inclusiv două de Milos Forman. Anul trecut, producția cehă „Charlatan „în regia aclamatei cineaste poloneze Agnieszka Holland a ajuns pe lista scurtă, dar nu a fost selectată în lista finală a nominalizaților.

Academia Cehă de Film și Televiziune a fost fondată în 1995, iar în 2013 a fost transformată într-o asociație înregistrată. Scopul său principal este să sprijine și să promoveze arta cinematografică cehă în Republica Cehă, precum și în străinătate și să creeze condiții pentru dezvoltarea filmului ceh. Academia acordă cel mai prestigios premiu de film ceh – Leul ceh și nominalizează candidatul ceh la premiile Academiei Americane de Arte și Științe. În prezent, CFTA este formată din 354 de membri.

Olanda

Filmul “Do not Hesitate”, al regizorului Shariff Korver, a fost selectat să reprezinte Olanda la Oscar.

În fiecare an, Comitetul olandez de selecție a Oscarului (NOSC) selectează un film care va fi prezentat Academiei Americane ca propunere la Premiile Academiei în categoria Film de lungmetraj internațional. SEE NL este coordonatorul oficial al acestui proces. La începutul lunii octombrie 2021, membrii NOSC au participat la un vot oficial pentru a stabili câștigătorul dintre cele 14 filme candidate. NOSC este format din reprezentanți ai diferitelor asociații și organizații profesionale (17 ) din industria cinematografică olandeză, respectiv 17 delegați din partea: Dutch Directors Guild (DDG) – Arno Dierickx, Muziekinstituut Multimedia (MIMM) – Rens Machielse, Nederlandse Vereniging van Cinematografen (NSC) – Freek Zonderland, Nederlandse Audiovisuele Producenten Alliantie (NAPA) – Marleen Slot, Vereniging van Nieuwe Film en Televisiemakers/VERS – Ema Cvrkota, Vereniging Constructief Audio (VCA) – Robil Rahantoekan, Netwerk Scenarioschrijvers – Matthijs Bockting, Nederlandse Beroepsvereniging van Film en Televisiemakers (NBF) – Mira Mendel, Kring van Nederlandse Filmjournalisten (KNF) – Jim Pedd, Vakgroep Crewbelangen (VCB) – Chiel van Dongen, Nederlandse Vereniging Cinema-Editors (NCE) – Peter Alderliesten, Belangenvereniging voor Acteurs (ACT) – Manoushka Zeegelaar Breeveld, Filmdistributeurs Nederland (FDN) – Huub Roelvink, Director Eye Filmmuseum – Sandra den Hamer, Director SEE NL – Ido Abram, Director Nederlands Fonds voor de Film –  Bero Beyer, Director Nederlands Film Festival – Silvia van der Heiden.

O comisie cu un defect major. Și totuși

Componența comisiei care nominalizează filmul românesc la Oscar are un defect major, spune Corina Șuteu, consultant cultural și fost Ministru al Culturii. Comisia nu este compusă din oameni care cunosc procesul de promovare necesar unui film străin pentru a intra pe listele finale de selecție.

„În SUA este, de pildă, extrem de important să ai deja un distribuitor american și, neapărat, o companie de comunicare sau un publicist puternic pentru filmul tău. Asta presupune, în primul rând, resurse financiare alocate în așa fel încât întreaga acțiune de promovare să poată include organizarea vizionărilor de către membrii votanți ai Academiei, organizarea unor evenimente de PR dedicate filmului la care să poată să se deplaseze membrii echipei filmului, publicarea de materiale publicitare în ziarele americane importante…etc”, a precizat Corina Șuteu pentru Revista Sinteza.

În medie, o campanie de Oscar costă două milioane de dolari pentru filmele de ficțiune, mai spune Corina Șuteu. Exemplul cel mai recent, cel al filmului documentar al lui Alexander Nanau, “Colectiv” a ilustrat perfect faptul că până și atunci când un regizor și producător reușesc să găsească în afară resursele financiare și pe cele de ‘rețea profesională eficientă’, lipsa de înțelegere a procesului și a importanței unei asemenea ascensiuni la nivelul listei scurte la Oscar este total neînțeleasă de autoritatea publică din România.

„Așadar, problema nu e componenta comisiei de selecție, cât mai ales ignoranța membrilor comisiei în privința procesului și resurselor necesare pentru a avea cu adevărat o șansă, ca film străin, la Oscar.

Ca Ministru, am încercat să modific aceste proceduri, să le modernizez. A fost printre lucrurile pe care nu le-am reușit, mai ales din cauza mandatului foarte scurt. Dar timpul nu e pierdut. Personal, cred că o entitate distinctă și competentă (cu resurse suficiente alocate) ar trebui să se ocupe de filmele românești care sunt propunerile României la Oscar. Un film, oricât de bun, nu poate ajunge pe lista scurtă, fără un lobby consistent și profesionist”, a concluzionat Corina Șuteu.

Criticii primesc “vot de încredere”

Pe de altă parte, oricine ar face parte din comitetul de selecţie, alegerea celui mai reprezentativ film românesc dintr-un an nu va mulţumi niciodată pe toată lumea, consideră Ștefan Dobroiu, redactor pentru Cinemagia. În opinia lui, ar trebui ales nu cel mai bun film, ci filmul cu cele mai mari şanse să se facă observat la Oscaruri.

„Precizez că nu am făcut parte niciodată din această comisie de selecţie şi nu ştiu exact cum este ales filmul respectiv. Sper doar că procedura nu este doar un vot, ci şi o discuţie/dezbatere, şi că membrii comisiei iau în considerare şi aspectul politic sau de marketing”, spune Ștefan Dobroiu.

În ceea ce priveşte componenţa comisiei, el precizează că are mai mare încredere în alegerea unor critici de film decât în cea a unor cineaşti. Poziţia unor critici i se pare mai obiectivă decât cea a unor cineaşti care ar putea foarte uşor vota un film din simplul motiv că au fost implicaţi (direct sau indirect) în realizarea lui sau că acesta a fost realizat de colaboratori frecvenţi ai lor.

„Îmi amintesc de un caz din Bulgaria de acum câţiva ani. Comisia Centrului Naţional al Cinematografiei din Bulgaria este formată din cineaşti şi în 2015 aceştia au votat un film al unui membru al comisiei, regizorul Ivan Nichev (care s-a recuzat chiar înainte de vot). Este de menţionat că filmul lui, “Bulgarian Rhapsody”, nu a fost selectat la niciun festival internaţional şi că în acelaşi an membrii comisiei ar fi putut alege titluri precum “Viktoria” (r. Maya Vitkova), care a avut premiera mondială la festivalul de la Sundance, sau “Alienation” (r. Milko Lazarov), selectat la festivalul de la Veneţia. Nu am văzut “Bulgarian Rhapsody” (nu cred că l-a văzut cineva în afara Bulgariei), dar am văzut “Viktoria” şi “Alienation” şi sunt şanse foarte mari ca amândouă să fie mult mai bune”, precizează Ștefan Dobroiu

Dar, până când componența comisiei românești nu va fi schimbată, nu vom ști dacă cineaștii din România ar proceda la fel ca vecinii bulgari.

„Industria noastră de film este minusculă, dispune de resurse infime şi este divizată în grupuri şi grupuleţe (dovadă stă faptul că cineaştii noştri nu au reuşit niciodată să facă front comun în faţa unor guvernanţi indiferenţi la nevoile industriei). Mai mult, cineaştii noştri au parte de atât de puţine recompense – mi se pare incredibil că unii dintre ei se laudă cu premii dubioase, controversate şi netransparente precum premiile Uniunii Cineaştilor -, încât nu văd de ce nu şi-ar ajuta apropiaţii cu un vot care i-ar putea catapulta în cursa pentru Oscar.

Repet, am încredere mai mare în integritatea unor critici care nu au nimic de pierdut sau de câştigat votând un film pentru a reprezenta România la Oscar”, concluzionează Ștefan Dobroiu.

“Mulțumim pentru sugestie”

Anca Mitran, director general al Centrului Național al Cinematografiei, a declarat telefonic pentru Revista Sinteza că filmele românești care s-au înscris în vederea nominalizării din partea României nu sunt analizate de o comisie de jurizare, ci de o comisie de selecție, formată, într-adevăr, de preferință, din critici de film.

„Este o sugestie foarte bună ca membrii comisiei să provină din mediul industriei cinematografice. Mulțumim pentru sugestie. Dar noi ne-am gândit că un critic este cel mai în măsură să facă o selecție. Da, într-adevăr, dacă faci selecția unui scenariu ar fi mult mai bine să ai în comisiile de selecție regizori și producători care pot să anticipeze. Dar la un film deja creat, mi se par mai în măsură ca un critic să analizeze valoric filmul”, a explicat Anca Mitran pentru Revista Sinteza.